Lasa-ne datele tale de contact si in cel mai scurt timp te vom contacta!
Sau contacteaza-ne tu!

Call Center 031 9300

Cardiologie interventionala: 0727.867.459

Radiologie interventionala: 0731.771.111
Contacteaza-ne
Call Center
031 9300

Congenital Center

Coarctatie de aorta

Generalitati

Ce este coarctatia de aorta?

Este o afectiune congenitala reprezentand 5-8% din totalul cardiopatiilor congenitale, care presupune ingustarea (stenoza) unei portiuni a aortei (principalul vas din corp). Poate fi izolata (cel mai frecvent) sau se poate asocia cu alte afectiuni cardiace (defect septal ventricular, persistenta de canal arterial, boli valvulare - bicuspidie aortica si, mai rar, cu afectiuni care implica inima dreapta).

Clasic, coarctatia este localizata la nivelul aortei toracice dupa originea arterei subclavii stangi (ultima ramura care isi are originea la nivelul portiunii initiale a aortei), dar poate afecta si portiunea orizontala (transversa) a aortei. Mai rar, afectarea vasului implica segmentul final al aortei in interioriul toracelui sau la nivel abdominal si in aceste cazuri, de obicei este afectata o portiune mai lunga a vasului.

Consecinta este obstructia fluxului de sange prin aorta. Ingustarea se datoreaza “plierii” stratului intern al aortei care devine ca un “raft” sau ca o mebrana cu orificiu central sau lateral, ingreunand curgerea sangelui prin vas.

Cel mai adesea diagnosticul este stabilit inainte de varsta de 10 ani, dar uneori (cca 25% din cazuri) afectiunea este depistata dupa aceasta varsta.

Care sunt consecintele acestei afectiuni?

Pacientii diagnosticati cu coarctatie de aorta au de obicei simptome specifice de insuficienta cardiaca si hipertensiune arteriala. Mai rar, pot fi asimptomatici.

Manifestarile tipice, in functie de varsta, includ:

·Fat: ventriculi si marile vase cu aspect disproportionat, asociere cu alte afectiuni cardiace congenitale, parametrii ecografici modificati – ingrosare nucala, anomalii cromozomiale (la teste specifice efectuate in timpul sarcinii, ex. Sdr Turner).

·Nou-nascut: colaps, acidoza, insuficienta cardiaca, suflu la nivel cardiac, care poate fi auzit si posterior (in spate) (zgomot anormal care se aude intr-o anumita etapa a ciclului cardiac sau poate fi continuu), puls diminuat sau absent la nivelul mebrelor inferioare comparativ cu cel de la nivelul bratelor, hipertensiune la nivelul membrelor superioare.

·Copilul mic: insuficienta cardiaca (probleme legate de respiratie – la efort sau in repaus, dificultate in realizarea actiunilor care implica un grad de efort), suflu (asa cum a fost descris anterior), diferente de puls intre mebrele superioare si cele inferioare, hipertensiune si, mai rar, cardiomiopatie (afectarea inimii secundar efortului de impingere a sangelui prin zona ingustata, ceea ce face sa creasca mult presiunea in interiorul inimii si acest lucru poate duce la ingrosarea peretilor ventriculilor si la afectarea functiei lor).

·Copilul mai mare, adolescent si adult: suflu, diferente de puls, hipertensiune la nivelul membrelor superioare, intoleranta la efort, slabiciune la nivelul picioarelor si claudicatie ( durere aparuta la nivelul gambelor in timpul mersului, cu grade variate in functie de distanta parcursa), senzatie de picioare reci, oprire cardiac (prin aritmii – tulburari ale ritmului normal al inimii si/sau secundar cardiomiopatiei hipertrofice – forma descrisa anterior – ingrosare peretilor inimii datorita presiunii crescute), afectarea retinei secundar hipertensiunii, disectia (formarea intre straturile aortei a unui nou lumen) sau ruptura aortei, hemoragii intracerebrale, endocardita infectioasa (infectie la nivelul structurilor inimii).

Indicatii

Cum se poate trata?

Datorita complicatiilor sale, coarctatia de aorta poate beneficia de tratament medical, chirurgical sau de tip interventional (minim invaziv): fie cu dilatarea segmentului ingustat utilizand un balon (angioplastie cu balon), fie prin montarea unui stent (dispozitiv mic, subtire, metalic, ca un tub; angioplastie cu implantare de stent) care mentine vasul la dimensiunile sale normale.

Indicatii de tratament: includ existenta insuficientei cardiace , a hipertensiunii si a gradientului presional (diferenta de presiune intre segmentul din fata stenozei si cel de dupa stanza)≥20mmHg (in repaus) sau chiar in cazul unor valori mai mici, daca se evidentiaza modificari radiologice care sugereaza flux colateral crescut(deschiderea de noi vase care sa asigure o circulatie normal a sangelui), hipertrofie ventriculara stanga progresiva (ingrosarea pererilor inimii) si afectarea functiei ventriculului stang, asocierea altor afectiuni care necesita tratament specific (boli valvulare, anevrism de aorta, defecte septale..)

In ceea ce priveste metoda aleasa, se tine cont de varsta la prezentare si de anatomia coarctactiei (aspectul leziunii), dar si a structurilor vecine (asocierea cu alte defecte).

Cum se alege metoda optima de tratament?

Asa cum am precizat mai sus, rol definitor in alegerea metodei terapeutice il au varsta pacientului si anatomia zonei stenozate. Astfel, in functie de varsta:

·Nou-nascut si copilul mic: interventie chirurgicala sau tratament minim invaziv – dilatare cu balon;

·Copilul mare (>25kg), adolescent, adult: se ia in discutie ca si prima metoda de tratament angioplastia cu implantarea de stent.

Daca se tine cont de aspectul leziunii:

·Segmentele lungi de coarctatie pot fi rezolvate fie chirurgical, fie prin montarea de stent

·Coarctatia discreta sau recurenta (dupa interventia chirurgicala anterioara sau dupa dilatare cu balon) poate beneficia de o noua dilatare sau se poate preta la angioplastie cu stent

·Stentul se prefer pentru: segmente coarctate lungi, asocierea coarctatiei cu hipoplazie istm sau arc aortic (portiuni initale ale aortei care s-au dezvoltat insuficient), segmentul afectat este cudat, recurenta coarctatiei (reformarea ingustarii) sau formarea de anevrism dupa o interventie anterioara (fie chirurgicala, fie dilatare cu balon).

Procedura

Se realizeaza printr-o tehnica similara angiografiei, dupa ce s-a ales tipul de tratament optim (dilatare sau implantare de stent).

Se efectueaza sub anestezie generala sau locala.

Dupa anestezie se efectueaza o mica incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurala in care se va introduce o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei). Ulterior se administreaza heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sange in timpul interventiei) si apoi se introduce un fir subtire (ghid) care ajunge la nivelul leziunii, trece de zona ingustata si va fi fixat la nivelul unui ram ce porneste din aorta. Apoi se introduce un cateter (un nou tub) de-alungul acestui ghid pana in zona ingustata.

In functie de tehnica aleasa (dilatare sau implantare de stent), acest cateter este prevazut fie doar cu balon, fie va fi asociat la balon si stentul care va fi montat ulterior (de obicei este un dispozitiv de tip “balon-in-balon”).

In caz de angioplastie cu balon, dupa ce cateterul a fost pozitionat in zona coarctata ( se controleaza radiologic pozitia cateterului) se va umfla balonasul cu substanta de contrast diluata, timp de 5 secunde, manevra care se repta de obicei de 2-4 ori la interval de 5 minute. La final se verifica angiografic rezultatul ( se urmareste diametrul vasului si se masoara gradientul de presiune). In cazul implantarii de stent se pozitioneaza cateterul in zona afectata , se pozitioneaza stentul (se verifica prin angiografie), apoi se umfla primul balonas (cel intern), se verififica pozitia stentului angiografic, se umfla si al doilea balonas (cel extern) si se monteaza stentul. O data ce stentul s-a montat in pozitia dorita, balonasele se dezumfla si ulterior se retrag cu atentie pentru a nu misca stentul din pozitia optima.

In anumite situatii se utilizeaza pentru montarea stentului un dispozitiv care presupune doar un singur balon si stentul de montat (mai ales la copiii mici) pentru a preveni lezarea arterei femurale ( pentru dispozitivul de tip “balon-in-balon” e necasara o teaca mai mare). Postprocedural se administreaza tratament antibiotic intravenous, timp de o zi.

Este Dureros?

Se practica sub anestezie generala (de obicei) sau locala, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice (poate fi un mic discomfort legat de locul inciziei).

Cat Dureaza?

Procedura in sine dureaza intre o ora si doua ore si se efectueaza in laboratorul de cateterism cardiac.

Riscuri

Complicatiile sunt rare si riscul de complicatii e scazut printr-o pregatire corespunzatoare si o supraveghere permanenta a pacientului.

- reactii alergice la substantele administrate

- reactii la anestezice

- fistule arteriovenoase la nivelul punctiei vasculare

- mici sangerari la nivelul punctiei vasculare

- febra

- cefalee, migrena

- infectie

- embolie gazoasa

- aritmie cardiaca

- embolizare sau migrare a stentului

- complicatii cerebrovasculare ( prin migrarea stentului, rupture sau disectia de aorta, rupture balon, progresie ateroscleroza la hipertensivii varstnici)

- hemoliza

- lezarea peretului aortic sau al artrei femurale

- ruptura sau disectia de aorta (si foarte rar, deces intraoperator)

- risc de recoarctatie ( in caz de angioplastie cu balon)

- risc de stenoza intrastent

- hipertensiune paradoxala sau persistent hipertensiunii

- paraplegie

Pre Operator

Consultatia preoperatorie va stabili daca coarctatia se preteaza la tratament interventional sau la cel chirurgical. In acest sens sunt utile investigatiile de tipul ecografiei cardiace sau alte tehnici imagistice: angiografie, angioCT, IRM, eventual cu reconstructie 3D.

Inainte de interventie, medicul cardiolog interventionist trebuie prevenit asupra: antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom) sau alte afectiuni asociate (diabet zaharat, boala renala)

Se efectueaza de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobinei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural se va epila inghinal bilateral.

Post Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida.

Dupa interventie veti fi monitorizat in unitatea de terapie intensiva, ulterior in salonul in care este internat. Este necesar repausul la pat timp de 12-24 ore (se va evita indoirea piciorului pentru a preveni complicatiile la locul punctiei). Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul urmatoarea zi, cu reluarea activitatii obisnuite ( se recomanda insa evitarea efortului o perioada de timp). Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat post procedural.

Important!

In cadrul Centrelor noastre de Excelenta, atat medicul trimitator cat si pacientul pot alege medicul interventionist din echipa noastra. Imediat dupa explorarea arterelor coronare, pacientul va primi un rezultat scris alaturi de un CD cu imaginile interventiei, iar medicul trimitator va fi contactat de catre specialistii ARES pentru a fi informat despre starea pacientului.

Lasa-ne datele tale de contact si in cel mai scurt timp te vom contacta!
Sau contacteaza-ne tu!

Call Center 031 9300

Cardiologie interventionala: 0727.867.459

Radiologie interventionala: 0731.771.111