fbpx

Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

csid.ro | Ateroscleroza – definitie, cauze, simptome, prevenire si tratament | Dr. Calin Popa

Ce este ateroscleroza

Ateroscleroza este o afectiune a peretilor vaselor sangvine care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange (prin formarea de placi ateromatoase ce contin colesterol, calciu, material lipidic si lipofage) pana la infundarea acestuia.

In urma acestor depuneri, pot aparea complicatii precum: angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral, cardiopatia ischemica, nu numai la nivelul inimii, cat si al creierului, extremitatilor si al organelor.

Ateroscleroza poate ramane asimptomatica o perioada indelungata, cauzand anevrisme (daca procesul largirii arterelor este excesiv), formarea de cheaguri (daca placile ateromatoase sufera rupturi), care pot duce la stenoza (ingustarea) sau chiar la blocaj. Odata cu ruptura placilor ateromatoase, se formeaza trombi care vor incetini fluxul sangvin,  cauzand astfel infarctul.

Cauze si factori de risc in ateroscleroza

In cele mai multe dintre cazuri, factorii de risc care influenteaza aparitia aterosclerozei sunt fumatul, diabetul zaharat de tip II, obezitatea, hiper/dislipidemiile, nivelul crescut de homocisteina (un aminoacid produs de organismul uman), istoricul familial al bolilor de inima, sedentarimsul, apneea obstructiva de somn. V

orbind despre factorii de risc, ii putem clasifica in doua categorii:

– factori de risc cardiovascular major nemodificabili – varsta, sexul si mostenirea genetica,

– cat si factori de risc cardiovascular major modificabili, factori care pot fi controlati prin abordarea unui stil de viata sanatos. In aceasta categorie putem incadra fumatul, nivelul ridicat al colesterolului, hipertensiunea arteriala, sedentarismul si obezitatea.

 

Simptome de ateroscleroza

Ateroscleroza nu prezinta, de regula, niciun simptom pana in momentul in care placa de aterom atinge proportia de 40%. In urma instalarii aterosclerozei, pot fi afectate atat arterele coronariene, cerebrovasculare, cat si arterele periferice.

Prin afectiunea coronariana sunt ingustate artele inimii. Din cauza acestor ingustari, riscul de infarct miocardic creste considerabil.

Simptome:
• Durere toracica (junghi, arsuri, angina)
• Durere abdominala, de gat, maxilar, umar/brat
• Senzatie de slabiciune
• Transpiratii excesive
• Dificultate in respiratie

Prin afectiunea cerebrovasculara, arterele care alimenteaza creierul cu sange sunt ingustate si sporesc riscul de accident vascular cerebral.

Simptome:
• Durere brusca si severa de cap
• Ameteala
• Slabiciunea musculara
• Pierderea coordonarii si a echilibrului
• Paralizie sau semiparalizie pe o parte a corpului sau a fetei

In ceea ce priveste boala arterelor periferice, arterele care alimenteaza cu sange membrele superioare si inferioare sunt ingustate. Aceste ingustari (stenoze) produc modificari ireversibile ale tesutului alimentat prin vasul stenozat, astfel crescand riscul de amputatie a membrului afectat.

Simptome:
• Cangrena
• Dureri, crampe, amorteala sau caludicatie intermitenta (oboseala a muschilor)
• Caderea parului
• Pielea este rece la atingere
• Ingrosarea unghiilor

 

Investigatii si analize

Pentru a identifica posibilele zone afectate de ateroscleroza, se vor efectua diferite investigatii precum:

• Anamneza pacientului (cuprinde un set de intrebari despre pacient; motivele prezentarii la consultatie, istoricul bolii – daca pacientul nu este la primul consult, antecedente heredocolaterale – afectiuni de care au suferit/sufera rudele, tratament sau medicamente pe care pacientul le-a administrat in ultima perioada).

• Electrocardiograma (reprezinta un test care inregistreaza activitatea electrica a inimii, eventualele ritmuri anormale, aritmiile, si daca exista o afectiune a muschiului inimii). In functie de modificarile observate in urma efectuarii electrocardiogramei, se poate recomanda efectuarea unui test de efort. Testul de efort reprezinta un efort fizic standard ce poate fi efectuat pe banda de alergat (covor rulant) sau pe bicicleta (cicloergometru). In urma acestui test, se vor monitoriza atat functionalitatea inimii in timpul efortului, respiratia pacientului, cat si tensiunea arteriala. Acest test poate depista o boala cardiaca ischemica ce presupune ingustarea vaselor de sange.

• Ecocardiografia Transtoracica este o manevra neinvaziva cu ajutorul careia se vizualizeaza pe un monitor sectiunile in planul cordului. Se masoara cele patru camere ale cordului, cat si vasele acestuia, se apreciaza functia de golire si umplere cu sange a cordului, precum si structura valvelor. Dca exista modificari ale invelisului extern al cordului, acestea se vor putea observa pe monitor.

• Ecografia doppler de membre inferioare/superioare (arterial/venos) este un test care foloseste ultrasunete si ofera imagini precise ale vaselor de sange, a structurii si dimensiunii acestora. Totodata, masoara fluxul de sange (directia, viteza, volumul) din artere sau vene. Este recomandata atunci cand pacientul resimte amorteli ale mainilor sau picioarelor, dureri musculare, membre umflate, varice, etc. Dopplerul venos/arterial nu prezinta niciun risc si nu este necesara niciun fel de pregratire speciala. Ca durata, manevra poate dura intre 15 si 60 de minute.

• Angio CT este un test imagistic care reda informatii despre fluxul de sange din arterele corpului. Acest tip de test este indicat in cazul pacientilor asimptomatici cu risc mediu cardiovascular. Daca se suspecteaza prezenta unui infarct, fie cerebral, fie miocardic, se va indica angiografia generala, cerebrala sau coronariana.

• Angiografia generala este o metoda de diagnostic minim invaziva si are rolul de a depista  anomaliile de circulatie sangvina. Prin aceasta metoda de diagnosticare se vor identifica obstacolele in calea circulatiei normale a sangelui. In cazul in care, in timpul angiografiei generale, sunt depistate stenoze semnificative, medicul cardiolog va interveni, cu acordul scris al pacientului, prin procedura de angioplastie. Aceasta procedura este o metoda minim invaziva care presupune largirea arterei stenozate, fie prin dilatatie cu balon, fie prin montarea de stent.

 

Metode de preventie si tratament pentru ateroscleroza

Desi este o boala progresiva, ateroscleroza poate fi prevenita reducand factorii de risc major modificabili (fumatul, nivelul ridicat de colesterol, hipertensiunea arteriala, diabetul, sedentarismul, obezitatea, abuzul de alcool si substante interzise)

Pentru pacientii diagnosticati cu ateroscleroza, recomandarea principala este aceea de a aborda un stil de viata sanatos ce implica dieta alimentara (consumarea de legume, fructe, produse fara grasimi, peste, folosirea in gatit a uleiurilor vegetale, etc), mentinerea sub control a greutatii corporale, activitatea fizica, gestionarea stresului si renuntarea la fumat. Abordand un stil de viata sanatos, reducem factorii de risc modificabili ai bolii ateromatoase.

Cateodata, schimbarea stilului de viata nu este de ajuns pentru a mentine nivelul colesterolului. In aceste cazuri, pacientii vor urma un tratament medicamentos, prescris de catre medicul cardiolog, format din statine, cu efect hipocolesterolemiant important. Practic, acestea stabilizeaza placile de aterom existente, reducand riscul de ruptura. Pe langa aceste statine, se administreaza in doze mici si antiagregantele plachetare cu rol de a reduce riscul producerii accidentelor vasculare majore.

 

Complicatii:

In lipsa tratamentului, fie medicamentos sau, dupa caz, prin interventii de dezobstructie, pot aparea o serie de complicatii amenintatoare de viata. Practic, odata ce placa de aterom este formata, se poate rupe determinand tromboza cu obstructie completa a lumenului vascular, cauzand astfel hemoragii, anevrisme, infarctul miocardic, accidente vasculare cerebrale.

Recomandarea medicilor cardiologi este, in principal, aceea de a merge periodic la consultatia cardiologica, de a aborda un stil de viata sanatos, de a anunta medicul specialist de orice simptom resimtit si de a se informa cu privire la diagnosticul primit.

Complicatii:
In lipsa tratamentului, fie medicamentos sau, dupa caz, prin interventii de dezobstructie, pot aparea o serie de complicatii amenintatoare de viata. Practic, odata ce placa de aterom este formata, se poate rupe determinand tromboza cu obstructie completa a lumenului vascular, cauzand astfel hemoragii, anevrisme, infarctul miocardic, accidente vasculare cerebrale.
Recomandarea medicilor cardiologi este, in principal, aceea de a merge periodic la consultatia cardiologica, de a aborda un stil de viata sanatos, de a anunta medicul specialist de orice simptom resimtit si de a se informa cu privire la diagnosticul primit.

Sursa:

http://www.csid.ro/boli-afectiuni/boli-cardio-vasculare/ateroscleroza-definitie-cauze-simptome-prevenire-si-tratament-15962248/

X
Sună Mesaj