fbpx

Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Neuroradilogie interventionala

Anevrismul Cerebral

PROCEDURA EFECTUATA CU ECHIPA DE SPECIALISTI DIN STRAINATATE!

Peste 10.000 de proceduri efectuate cu succes în ultimii 7 ani

4 săli de angiografie echipate la cele mai înalte standarde, cea mai experimentată echipă medicală

Avem cei mai renumiti medici din strainatate! Echipa din Romania,
Israel, Grecia si Germania!

Doar 24 de ore de spitalizare

Afla costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

Ce este anevrismul?

Anevrismul este o dilatare (umflatura) ca un sac al unei artere, datorita slabiciunii peretelui acelui vas. Poate fi localizat oriunde in corp, dar cele cerebrale (localizate la nivelul vaselor care vascularizeaza creierul) pot avea consecinte grave fie secundar compresiei pe care o realizeaza asupra nervilor cranieni (paralizii, cefalee intensa(durere de cap) de tip migrenos sau chiar migrena, tulburari de vedere) sau se poate rupe provocand un accident vascular cerebral (hemoragic) cu risc mare de deces.

Care sunt cauzele anevrismului?

Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale peretilor arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de tesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformatii arterio-venoase). Alte cauze includ traumatisme la nivelul capului, hipertensiune arteriala, infectii, tumori, atreoscleroza, fumatul, consum de droguri.

Frecventa lor este mai mare la persoanele varstnice (tipic, varsta medie de prezentare este cuprinsa in intervalul 40-60).

Clasificare:

Exista mai multe tipuri de anevrism, cel mai frecvent de tip sacular (ca un sac, cu gat ingust; frecvent implica vasele de la baza creierului), fuziform (ca un fus, cu cresterea tuturor dimensiunilor) – acesta se asociaza frecvent cu leziuni aterosclerotice si de tip disecant – cel mai adesea apare in urma traumatismelor care diseca / rup peretele vasului permitand sangelui sa patrunda si sa se acumuleze in crestatura astfel formata, cu balonizarea (umflarea)asimetrica a peretelui arterial.

Pot avea orice localizare, dar cel mai frecvent implica vasele din portiunea frontala a creierului.

Manifestari:

Majoritatea sunt asimptomatice, cele cu dimensiuni mici (diametru sub 10 mm) avand un risc redus de rupere. Riscul de rupere creste proportional cu dimensiunile anevrismului, cu localizarea posterioara (in spatele creierului) sau daca au existat anevrisme care s-au rupt anterior.

In concluzie, un anevrism poate ramane mult timp asimptomatic, primele semne ale existentei sale putand fi date de hemoragia secundara ruperii sale. (hemoragie subarahnoidiana – in spatiul dintre creier si invelisurile sale sau hemoragie intracerebrala – in interiorul creierului). In acest caz pacientul poate simti cefalee severa si brusca (durere de cap), greata, varsaturi, senzatie de gat rigid, fotofobie (sensibilitate la lumina), pierdere simturi, convulsii, pierderea starii de constienta.

Alte semne ale existentei anevrismului : cefalee de tip migrenos/migrena, durere la nivelul si in spatele globilor oculari, tulburari de vedere, slabiciune si pupile dilatate.

Diagnosticul acestei anomalii poate fi pus in urma unor investiatii imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale. Asa cum am spus exista o anumita predispozitie genetica (desi nu sunt ereditare) de aceea se recomanda ca rudele pacientilor cu anevrism cerebral sa efectueze teste de depistare.

depistare.

Indicatii

Asa cum am precizat mai sus, riscul major al unui anevrism este de rupere, generand hemoragie intracraniana, cu consecinte severe posibile (paralizii, coma, deces). Intrucat vindecarea spontana este extreme de rara, se prefera tratamentul acestor anomalii vasculare care se poate realizat fie chirurgical (interventie denumita clipping), fie interventional – tratament minim invaziv.

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Alegerea tipului de interventie tine cont de mai multi factori:

Conditia fizica: la pacientii varstnici si la cei cu alte patologii asociate, severe, se prefera tratamentul minim invaziv

Forma anevrismului: un anevrism sacular cu gat ingust va fi mai usor abordat interventional fata de unul cu gat larg (risc mai mare de esec al interventiei) sau fata de unul a carui deschidere (orificiu) nu este foarte clara;

Localizare: anevrismele cu localizare dificila la nivelul creierelui (ex: trunchi cerebral) fac o interventie chirurgicala mai riscanta

Anatomia sistemului arterial: tratamentul interventional va fi greu de efectuat in cazul unor vase extreme de tortuoase (cudat, serpuite – nu permite pasajul in siguranta al cateterului).

Trebuie precizat ca pentru tratament se preteaza atat anevrismele intacte cat si cele rupte.

Procedura

Odata aleasa metoda de tratament (respectiv cel interventional) aceasta se realizeaza printr-o tehnica similara angiografiei.

Se efectueaza sub anestezie generala.

Dupa anestezie se efectueaza o mica incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurala in care se va introduce o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei). Ulterior se administreaza heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sange in timpul interventiei). Pe teaca se introduce un cateter, iar pe acesta un microcateter prevazut in capat cu un dispozitiv (denumit “coil”) cu ajutorul caruia se va inchide anevrismul. In momentul in care se ajunge la nivelul anevrismului, acest dispozitiv – coil va fi introdus in deschizatura anomaliei vasculare si va umple anevrismul blocand astfel intrarea sangelui total sau partial. Pot fi necesare mai multe dispozitive pentru obstructia completa a anevrismului.

Coil-ul este un dispozitiv din platina, extrem de subtire (cel mai mic este mai subtire decat un fir de par, cel mai gros este de 2 ori mai mare decat grosimea unui fir de par), foarte flexibil, care umple anevrismul, mulandu-se pe el.

In timpul interventiei se verifica in permanenta localizare cateterului prin angiograme repetate (injectare de substanta de contrast pe cateter care permite vizualizarea cateterelor si a sistemului vascular). Dupa ce s-a montat coil-ul se verifica angografic rezultatul si daca anevrismul a fost inchis se aplica un microcurent care va determina detasarea coilului de microcateter. Ulterior se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasata pe loc cateva ore.

Care sunt avantajele acestei tehnici?

• reduce riscul de ruptura si reduce simptomatologia

• nu necesita craniotomie ( incizie la nivelul craniului – ca in cazul interventiei de tip clipping)

• poate reduce dimensiunile unui anevrism considerat anterior inoperabil

• tratament minim invaziv, recuperare si spitalizare scurte

Este Dureros?

Se practica sub anestezie generala, asa incat in timpul interventiei pacientul nu va simti nimic, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice la nevoie (poate fi un mic disconfort legat de locul inciziei).

Cat Dureaza?

Procedura in sine dureaza intre 2-3 ore de obicei, dar uneori se poate extinde pana la 6 ore si se efectueaza in laboratorul de cateterism cardiac.

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Riscuri

Complicatiile sunt rare si riscul de complicatii e scazut printr-o pregatire corespunzatoare si o supraveghere permanenta a pacientului.

• reactii alergice la substantele administrate

• reactii la anestezice

• fistule arteriovenoase la nivelul punctiei vasculare

• mici sangerari la nivelul punctiei vasculare

• febra

• cefalee, migrena

• infectie

• embolie gazoasa

• lezarea peretului aortic sau al artrei femurale

• esec procedural din motive tehnice sau anatomice

• sangerare, ruptura anevrism si risc de accident vascular cerebral

• complicatii cerebrale ( accident vascular cerebral sau tranzitor, hemiplegie (paralizie a jumatate de corp), pierderea constientei, afazie (pierderea capacitatii de a intelege vorbirea sau de a vorbi),

• risc scazut de deces prin complicatii majore (hemoragie, accident vascular)

• unii pacienti pot acuza sensibilitate la nivelul scalpului o perioada de timp, care se poate manifesta fie ca o iritatie (se poate trata cu unguente) sau prin caderea parului localizat (doar o perioada de timp) si in aceasta zona poate fi resimtita sensibilitate la soare (pana la cresterea parului).

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili daca anevrismul se preteaza la tratament interventional sau la cel chirurgical. In acest sens sunt utile investigatiile imegistice mentionate anterior (angiografie, angioCT, angioIRM).

Inainte de interventie, medicul interventionist trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, antiagregant plachetar, sau cele de tip anticoagulant oral) sau alte afectiuni associate (diabet zaharat, boala renala)

Se efectueaza de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobninei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural se va epila inghinal bilateral si va primi un formular de consimtamant.

Post-Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida.

Dupa interventie veti fi monitorizat in unitatea de terapie intensiva, ulterior in camera dumneavoastra. Este necesar repausul la pat timp de 12-24 ore (se va evita indoirea piciorului pentru a preveni complicatiile la locul punctiei). Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1-2 zile, cu reluarea activitatii obisnuite ( se recomanda insa evitarea efortului o perioada de timp). Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat post procedural.

La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul locului de punctie (sangerare, hematom – colectie de sange; ! o echimoza mica (vanataie) poate fi normal), daca apar modificari la nivelul piciorului pe care s-a intervenit ( modificari de culoare, temperatura sau sensibilitate) precum si alte manifestari neurologice.

Este importanta verificarea periodica a statusului anevrismului – prin angiografii repetate, prima de obicei dupa cel putin o luna de la interventie (medicul dumneavoastra va va orienta in acest sens).

Important!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Nu uitati ca anevrismul cerebral, desi este cel mai adesea asimptomatic se asociaza cu un risc crescut de sangerare care poate avea consecinte severe (inclusive decesul), de aceea este importanta o atitudine terapeutica optima, inainte de dezvoltarea complicatiilor!

In acest sens, metoda interventionala de tratament permite o rezolvare eficienta cu perioada de recuperare scurta si spitalizare redusa, permitandu-va reluarea activitatii obisnuite rapid postprocedural.

DOCTORII
care efectueaza aceasta procedura

X
Sună Mesaj