Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Radiologie Interventionala

Anevrismul de aorta

PROCEDURA EFECTUATA CU ECHIPA DE SPECIALISTI DIN STRAINATATE!

Centrul nostru a salvat viata a peste 4500 de pacienti, in ultimii 4 ani

Cea mai modern echipata sala de
angiografie, echipa medicala de exceptie

Avem cei mai renumiti medici din strainatate! Echipa din Romania,
Israel, Grecia si Germania!

Cea mai complexa procedura pe aorta are nevoie de cei mai buni
specialisti! Suna acum!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Aorta reprezinta principalul vas din organism, care porneste de la nivelul inimii si strabate toracele (aorta toracica, cu trei portiuni: radacina aortei si aorta ascendenta, crosa aortei si aorta decendenta toracica) si abdomenul (aorta abdominala), dand ramuri arteriale pentru intreg corpul.

Anevrismul de aorta este o portiune dilatata, care poate implica orice segment al aortei. Intrucat aorta reprezinta principalul vas care asigura sangele in corp, ruptura unui anevrism poate fi letala datorita hemoragiei masive.

In functie de marime si de rata de crestere a anevrismului, tratamentul poate consta in urmarire periodica sau interventie ( minim invaziva sau chirurgical). Este important ca o data diagnosticat, sa se efectueze controale periodice, asa incat, la nevoie, sa se poata interveni in limite de siguranta, dat fiind ca interventiile in urgenta, in caz de anevrism rupt, sunt riscante.

Anevrismul de aorta abdominala cel mai adesea creste lent si, de obicei, fara simptome – ceea ce face mai dificil diagnosticul. Evolutia unui anevrism variaza: majoritatea sunt mici initial si se mentin la dimensiuni reduse, altele cresc in timp, in timp ce unele cresc rapid si se pot rupe (ruptura unui anevrism nu este obligatorie). Este greu de prezis care va fi rata de crestere a unui anevrism.

O data cu cresterea anevrismului, pot aparea simptome precum:

• senzatie pulsatila la nivelul ombilicului

• durere profunda, constanta, la nivel abdominal sau posterior ( durere de spate)

Cand este cazul sa apelati la un doctor?

1. Orice persoana cu varsta de cel putin 60 de ani si factori de risc asociati dezvoltarii anevrismului de aorta abdominala (fumatul, istoric familial de anevrism de aorta, sexul masculin) ar trebui sa se adreseze medicului, ca parte a procesului de screening.

Asocierea dintre sexul masculin si fumat creste riscul de aparitie a anevrismului de aorta abdominala, de aceea, barbatii cu varsta intre 65 si 75 de ani, cu istoric de fumatori, ar trebui sa fie cel putin o data evaluati prin ecografie abdominala.

2. Daca exista istoric familial de anevrism de aorta abdominala, medicul poate recomanda evaluarea prin ecografie abdominala

3. Nu exista recomandari specifice in cazul femeilor – evaluarea in acest scop va fi facuta tinandu-se cont de factorii de risc asociati.

Cauze

Majoritatea anevrismelor de aorta implica aorta abdominala. Nu se cunoaste cauza exacta a anevrismului de aorta abdominala, dar exista mai multi factori de risc asociati:

fumatul – datorita efectului direct pe vasele de sange, dar si pentru ca favorizeaza ateroscleroza si hipertensiunea arteriala si, de asemenea, cresterea dimensiunilor anevrismului. Cu cat o persoana a fumat/fumeaza mai mult, cu atat riscul este mai mare

ateroscleroza – depunerea de placi de colesterol de-a lungul peretilor arteriali

vasculite – rar, infectiile, inflamatiile aortei care slabesc o portiune a aortei, favorizand dezvoltarea la acest nivel a anevrismului.

varsta – frecvent la persoane peste 65 de ani

sexul masculin

istoric familial – persoanele cu istoric familial de anevrism au risc mai mare de a dezvolta aceasta conditie, mai ales la varste mai tinere, cu un risc mai mare de ruptura a anevrismului

Complicatii:

1. Principala complicatie a unui anevrism o reprezinta disectia de aorta ( ruperea unor structuri ale peretelui aortic si patrunderea sangelui intre aceste structuri, creand un fals lumen).

2. Ruptura anevrismului, cu risc letal, datorita hemoragiei importante.

Semne si simptome ale acestor complicatii includ:

• durere intensa, brusca abdominala sau la nivelul spatelui

• durere iradiata in spate sau picioare

• transpiratii

• ameteli

• greata

• varsaturi

• hipotensiune arteriala

• tahicardie (cresterea pulsului)

• sincopa (pierderea starii de constienta)

• dispnee (respiratie dificila)

3. Formarea de trombi (cheaguri de sange) – se pot forma mici trombi la nivelul zonei anevrismale, care pot ulterior sa migreze in orice vas din corp ( la nivelul picioarelor sau organelor abdominale) putand cauza suferinte severe ischemice.

Teste diagnostice:

Frecvent, anevrismul de aorta abdominala este diagnosticat in cursul investigatiilor pentru alte afectiuni ( radiografie toracica, ecografie cardiaca, ecografie abdominala). Uneori, la examenul clinic, medicul poate simti pulsatii la nivelul abdomenului, care pot ridica suspiciunea de anevrism. In acest caz, sunt necesare teste pentru confirmare:

• ecografie abdominala

• radiografie abdominala

• tomografie computerizata

• imagistica prin rezonanta magnetica

• angiografie – utila pentru evaluarea anatomiei aortei, preoperator in caz de suspiciune de implicare anevrismala a aortei toracice, arterelor renale, femurale, poplitee, suspiciune de stenoza de artere renale, disfunctie renala neexplicata, boala ocluziva ileo-femurala, ischemie viscerala.

Angiografia nu se recomanda de rutina, datorita caracterului invaziv, costului, lipsa accesibilitatii, riscurilor (sangerare, embolizare, perforatie).

Asa cum am precizat mai sus, este important screening-ul persoanelor la risc.

Tratament:

La pacientii cu anevrisme mici se incearca reducerea expansiunii si a riscului de ruptura:

• oprirea fumatului

• controlul ferm al hipertensiunii – se initiaza terapie beta blocanta, droguri care pot fi administrate in limite de siguranta in absenta contraindicatiilor ( astm brosnic, alergie, bradicardie, insuficienta cardiaca severa).

Anevrismele sub 3 cm nu necesita urmarire. Anevrismele cu dimensiuni de 3-4cm necesita anual ecografie abdominala. La 4-4.5cm se evalueaza la 6 luni ecografic, iar in caz de anevrisme care depasesc 4.5cm se indica corectia anevrismului.

Sunt doua optiuni de tratament: metoda standard implica interventia chirurgicala deschisa; procedura moderna presupune repararea endovasculara a anevrismului (EVAR).

• interventia chirurgicala deschisa – ramane interventia standard. Sub anestezie generala, se practica o incizie la nivelul abdomenului pentru a vizualiza anevrismul. Dupa deschiderea abdomenului, corectia anevrismului se face cu ajutorul unor grafturi ( ca niste tuburi cilindrice lungi), constituite din materiale diferite precum Dacron sau politetrafluoroetilena. Acest graft va fi suturat deasupra si sub nivelul zonei afectate a aortei.

• corectia endovasculara (EVAR) – este o procedura minim invaziva ( nu implica incizie abdominala), care se poate efectua in sala de operatie, in departamentul de radiologie sau in laboratorul de angiografie. Se poate efectua sub anestezie generala sau regionala. Medicul interventionist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la radacina coapsei) bilateral pentru a vizualiza arterele femurale. La nivelul acestor mici incizii, sub ecran radiologic, se vor introduce catetere pana la nivelul zonei aortice afectate si pe aceste catetere se vor introduce stenturile- graft pentru a corecta anevrismul. In acest caz, dispozitivul utilizat este precum un tub cilindric, format dintr-un cadru subtire de metal (stentul) si graftul format din diferite materiale (Dacron, politetrafluoroetilena). Stentul mentine graftul la nivelul anevrismului. Dispozitivul este introdus colabat si, odata pozitionat in zona afectata, va fi expandat si atasat de peretele arterial.

Medicul dumneavoastra va alege tipul de interventie optim

Indicatii

61
Indicatiile de tratament includ:

• preventia rupturii

• remiterea simptomelor

• restabilirea fluxului normal sanguin

• diametrul anevrismului >5cm

• rata de crestere peste 0.5cm/an

• cand riscul rupturii este mai mare decat cel asociat interventiei

• hemoragie amenintatoare de viata, necontrolata

Indicatiile de interventie nu se limiteaza insa la cele prezentate mai sus, doctorul dumneavoastra va decide in functie de caz.

Procedura

EVAR este o procedura minim invaziva, care se efectueaza in laboratorul de angiografie. Se poate efectua sub anestezie generala sau regionala. Medicul interventionist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la radacina coapsei) bilateral pentru a vizualiza arterele femurale.

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

La nivelul acestor mici incizii, sub ecran radiologic, se vor introduce catetere pana la nivelul zonei aortice afectate si pe aceste catetere se vor introduce stenturile- graft pentru a corecta anevrismul. Initial se efectueaza aortografie pentru a evidentia anatomia aortei, localizarea anevrismului, dar si anatomia arterelor emergente. In acest caz, dispozitivul utilizat este ca un tub cilindric, format dintr-un cadru subtire de metal (stentul) si graftul format din diferite materiale (Dacron, politetrafluoroetilena). Stentul mentine graftul la nivelul anevrismului. Dispozitivul este introdus colabat si, odata pozitionat in zona afectata, va fi expandat si atasat de peretele arterial, pana la nivelul arterelor iliace. Graftul permite curgerea sangelui si scade presiunea la nivelul peretelui aortic, ducand la reducerea, in timp, a dimensiunilor anevrismului, dar si a riscului de ruptura. La finalul procedurii se va efectua din nou o aortograma pentru a pune in evidenta localizarea stentului si pentru a fi siguri ca nu exista curgeri ale sangelui pe langa stent.

Este Dureros?

Se practica sub anestezie generala sau regionala, asa incat in timpul interventiei pacientul nu va simti nimic, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice la nevoie(poate fi un mic disconfort legat de locul inciziei).

Riscuri

• afectarea vaselor, organelor si tesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor

• afectare renala

• ischemie de membre inferioare( datorita trombilor ce pot fi mobilizati distal, blocand fluxul de sange la nivelul picioarelor)

• infectii sau sangerare la locul inciziei

• sangerare

• endoleak ( curgerea sangelui in afara graftului si in interiorul anevrismului, cu risc de rupere)

• afectarea maduvei spinarii.

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili tipul de tratament, adecvat patologiei de fond.

Inainte de interventie, medicul interventionist trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom, Warfarina) sau alte afectiuni asociate (diabet zaharat, boala renala)

Se efectueaza un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobinei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural va primi un formular de consimtamant.

De asemenea medicul va fi prevenit asupra altor tratamente urmate si, la nevoie , va solicita intreruperea unora dintre acestea. Medicatia nu va fi oprita din proprie initiativa

Post-Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida. Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1 zi. Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat. La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul plagii.

Pe parcursul spitalizarii veti fi monitorizat permanent.

Veti fi instruit inainte de externare privind modul de ingrijire a plagii. Un mic disconfort poate fi resimtit 2-3 zile dupa procedura, la nevoie putand fi administrate medicamente antialgice.

Medicul dumneavoastra va stabili programarile ulterioare pentru evaluare.

Important!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

In cadrul Centrelor noastre de Excelenta, atat medicul trimitator cat si pacientul pot alege medicul interventionist din echipa noastra. Imediat dupa explorarea arterelor coronare, pacientul va primi un rezultat scris alaturi de un CD cu imaginile interventiei, iar medicul trimitator va fi contactat de catre specialistii ARES pentru a fi informat despre starea pacientului.

DOCTORII
care efectueaza aceasta procedura

X

Yandex.Metrica