fbpx

Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Radiologie Interventionala

Angiografie/angioplastie artere periferice

PROCEDURA FARA OPERATIE, EXTERNARE DUPA 24 ORE!

Peste 10.000 de proceduri efectuate cu succes în ultimii 7 ani

4 săli de angiografie echipate la cele mai înalte standarde, cea mai experimentată echipă medicală

Avem cei mai renumiti medici! Echipa din Romania, Israel, Grecia si
Germania!

Doar 24 de ore de spitalizare

Afla costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

Boala arteriala periferica (BAP) este o afectiune frecventa, care are ca si cauza principala ateroscleroza (depunerea depozitelor de grasime la nivelul peretilor vaselor, ceea ce duce la ingustarea arterelor respective si ingreunarea trecerii sangelui la acest nivel). Cel mai frecvent sunt afectate arterele membrelor inferioare, mult mai rar cele ale membrelor superioare. Netratate, leziunile avanseaza si, in timp se pot produce modificari importante, uneori ireversibile ale tesuturilor care primesc sange prin vasul afectat.

Boala vasculara periferica include afectarea arterelor membrelor, ale gatului (carotide), arterele renale si cele care vascularizeaza tubul digestiv (trunchiul celiac si arterele mezenterice superioara si inferioara).

Persoanele cu aceasta afectiune au risc crescut de infarct mocardic si de accident vascular cerebral, dar si alte probleme serioase de sanatate care pot necesita tratamente agresive (de ex amputatie de membru).

Sunt mai multi factori de risc ai bolii vasculare periferice, printre acestia:

• dislipidemie (colesterol si/sau trigliceride crescute)

• varsta ≥ 50 de ani

• diabetul zaharat: 1 din 3 diabetici asociaza si BAP

• istoric de boala cardiaca, infarct miocardic sau accident vascular cerebral

• hipertensiune arteriala

• obezitate

• fumat

Cum se manifesta boala?

In stadiile initiale manifestarile pot lipsi.

Cel mai frecvent simptom este reprezentat de durerea aparuta in timpul mersului (la distante care scad pe masura ce boala avanseaza, pana cand apare si in repaus, mai ales in timpul noptii).

Alte simptome sunt:

• durere la nivelul gambei, “oboseala” musculara, crampe la efort (ex: urcatul scarilor), parestezii (senzatie de amorteala), slabiciune

• diferente de temperatura intre membre (de obicei cel afectat este mai rece), diferente de puls

  • Rani ale pielii de pe picioare sau degete, care se vindeca greu (ulcere)
  • Modificari de culoare ale pielii, aceasta putand avea si un aspect lucios

Examinarea va evidentia cateva aspecte sugestive ale bolii reunite in ceea ce se numeste “cei 5P”:

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

• absenta pulsului

• paralizie

• parestezii

• durere (pain)

• paloare

Prezenta paresteziilor si a paraliziei indica boala severa si impune evaluare corecta si urgenta si tratament corespunzator.

De asemena masurarea tensiunii arteriale atat la membrele superioare, cat si la cele inferioare va evidentia diferente importante (raportul normal este mai mare ca 1; in boala avansata este sub 0.5).

Atunci cand exista suspiciunea de BAP se poate recurge la diverse metode diagnostice. Una dintre aceste metode, la indemana si neinvaziva, este ecografia Doppler de artere in teritoriul banuit a fi afectat (membre inferioare, carotide, renale…)

Alte metode includ teste imagistice de tipul angioCT, angio RMN, angiografie – tintite pe zona dorita.

Tratementul BAP presupune o asociere intre modificarea stilului de viata si controlul riguros al factorilor de risc, tratament medicamentos si, uneori, chirurgical/interventional.

Asa cum am spus, cel mai frecvent sunt afectate arterelor membrelor inferioare . Acest lucru poate fi realizat la diferite nivele, pot fi una sau mai multe leziuni, in acelasi timp (afectarea poate implica arterele iliace, arterele femurale, arterele poplitee, arterele tibiale).

De obicei, afectarea este difuza, mai ales la persoanele diabetice, insa leziunile pot varia ca si gravitate.

Alegerea tipului de tratament optim se face in functie severitatea bolii, de alte patologii asociate (care pot creste riscul chirurgical).

Metoda chirurgicala presupune formarea unei “cai” de curgere a sangelui ( este ceea ce se numeste “graft”); aceasta cale face legatura intre aorta (de obicei) si vasul afectat, “sarind” peste zona ingustata.

Tratamentul interventional consta in dilatarea zonei cu un balonas si montarea unui stent (tub de dimensiuni diferite, de metal) care va mentine vasul deschis. Nu necesita incizie chirurgicala, astfel ca permite o recuperare extrem de rapida, cu durata foarte scurta de spitalizare.

Indicatii

• boala moderata sau severa, avansata – poate ameliora simptomele, poate opri progresia bolii si, uneori poate salva piciorul de tratamente agresive {ex: amputatie)

• pacienti cu risc crescut chirurgical (se face cu anestezie locala)

• claudicatie cu afectarea calitatii vietii, care nu raspunde tratament medicamentos sau fizic (exercitii fizice specifice)

• durere in repaus

• modificari ischmice la nivelul pielii (ex: ulcere)

Procedura

Aceasta se realizeaza printr-o tehnica similara angiografiei.

Se efectueaza sub anestezie locala.

Dupa anestezie se efectueaza o mica incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurala in care se va introduce o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei).

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Ulterior se administreaza heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sange in timpul interventiei). Pe teaca se introduce un ghid (un fir subtire) cu care se va traversa leziunea, apoi, urmand ghidul va fi introdus un nou cateter. Se vor efectua angiografii repetate pentru a verifica in permanenta localizarea cateterelor. Ulterior se dilata leziunea cu ajutorul unui balonas care va fi umflat cu substanta de contrast diluata, urmand ca apoi sa se monteze stentul necesar mentinerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifica prin arteriografie pozitia stentului si daca exista stenoza restanta. Uneori pot fi necesare dilatari la nivelul stentului, dupa ce acesta a fost montat in pozitia dorita. Atunci cand procedura se considera incheiata, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasata pe loc cateva ore.

Este Dureros?

Se practica sub anestezie locala, asa incat in timpul interventiei pacientul nu va simti nimic, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice la nevoie (poate fi un mic discomfort legat de locul inciziei).

Cat Dureaza?

Procedura in sine dureaza intre 1-2 ore de obicei si se efectueaza in laboratorul de cateterism cardiac.

Riscuri

Complicatiile sunt rare si riscul de complicatii e scazut printr-o pregatire corespunzatoare si o supraveghere permanenta a pacientului.

• reactii alergice la substantele administrate sau la metale (crom, otel, nichel – materiale din care sunt formate stenturile)

• reactii la anestezice

• fistule arteriovenoase la nivelul punctiei vasculare

• mici sangerari la nivelul punctiei vasculare

• febra

• cefalee, migrena

• infectie

• embolie gazoasa

• lezarea peretului aortic sau al arterei prin care se face abordul

• ruptura sau disectia de aorta

• restenoza intrastent

• migrarea stentului

• hematom la locul punctiei.

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili daca stenoza se preteaza la tratament interventional sau la cel chirurgical. In acest sens sunt utile investigatiile imegistice mentionate anterior (standardul diagnostic fiind angiografia).

Inainte de interventie, medicul cardiolog interventionist trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie (de orice tip: la medicamente, metale, iod), daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, antiagregant plachetar, sau cele de tip anticoagulant oral) sau alte afectiuni asociate (diabet zaharat, boala renala).

NU exista practic contraindicatie pentru efectuarea angiografiei/angioplastiei, dar e bine de evitat la persoanele care nu pot sa urmeze ulterior un tratament adecvat ( antiagregante de tip aspirina si antiagregant plachetar), la cei cu afectare renala severa se impun masuri suplimentare de protectie a rinichiului.

In anumite situatii, daca exista un interval de timp intre consultatia initiala si momentul in care se efectueaza procedura, medical dumneavoastra va poate recomanda sa luati anterior interventiei medicamente antiagregante (aspirina si antiagregant plachetar).

Se efectueaza de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobninei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural se va epila inghinal bilateral si va primi un formular de consimtamant.

Post-Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida.

Dupa interventie veti fi monitorizat in unitatea de terapie intensiva, ulterior in camera dumneavoastra. Este necesar repausul la pat timp de 12-24 ore (se va evita indoirea piciorului pentru a preveni complicatiile la locul punctiei). Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1 zi, cu reluarea activitatii obisnuite (se recomanda insa evitarea efortului o perioada de timp). Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat post procedural. (aspirina 75mg – permanent, si antiagregant plachetar 75 mg, o perioada variabila; in plus , este necesar controlul celorlalti factori de risc: opriti fumatul mentineti un nivel normal al glicemiei, colesterolului si trigliceridelor (prin regim si, la nevoie, medicamente), cotrolati tensiunea arterial, slabiti daca este cazul).

La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul locului de punctie (sangerare, hematom – colectie de sange; ! o echimoza mica (vanataie) poate fi normal), daca apar modificari la nivelul piciorului pe care s-a intervenit ( modificari de culoare, temperatura sau sensibilitate) precum si alte manifestari neurologice.

Important!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Boala arterial periferica este o afectiune frecventa, care poate mult timp sa fie asimptomatica, momentul de aparitie al manifestarilor fiind uneori asociat cu existenta unor leziuni severe. Netratata poate duce la afectarea calitatii vietii si poate evlua catre leziuni invalidante, care uneori necesita masuri grave (ex: amputatie). De aceea, se recomanda tratamentul precoce al leziunii, care a opri progresia bolii si va ameliora simptomele.

In acest sens, tratamentul interventional de tip angioplastie cu balon si montare de stent in caz de boala arterial periferica este un tratament modern, care permite, minim invaziv, care permite rezolvarea intr-o maniera optima, cu recuperare rapida si spitalizare redusa.

X
Sună Mesaj