Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Neuroradilogie interventionala

Malformatii arterio-venoase spinale

PROCEDURA EFECTUATA CU ECHIPA DE SPECIALISTI DIN STRAINATATE!

Centrul nostru a salvat viata a peste 4500 de pacienti, in ultimii 4 ani

Cea mai modern echipata sala de
angiografie, echipa medicala de exceptie

Avem cei mai renumiti medici din strainatate! Echipa din Romania,
Israel, Grecia si Germania!

Doar 24 de ore de spitalizare

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Ce reprezinta malformatiile-arteriovenoase (MAV)?

MAV reprezinta o conexiune anormala si fragila (ca un nod, ghem) intre artere si vene (lipsesc capilarele – vase mici si subtiri care fac legatura in mod normal, intre sistemul venos si cel arterial), care se asociaza cu un risc crescut de hemoragie. Pot fi localizate oriunde in corp, dar cele localizate la nivelul maduvei spinarii comporta un risc crescut mai ales datorita fenomenelor de compresie si fluxului sangvin anormal pe care le creeaza, provocand diverse manifestari neurologice.

La nivelul maduvei ele pot fi localizate in interiorul acesteia (intramedular), sau pe suprafata maduvei (piale), in spatial epidural (epidurale) sau combinat. Existenta acestei comunicari anormale intre artere si vene face ca in timp sa se dezvolte hipertensiune venoasa (presiunea de la nivelul arterelor se transmite in vene) si sa cauzeze alterarea tesutului medular (mielopatie). MAV spinale sunt alimentate cu sange din cel putin o ramura a arterei spinale anterioare (artera care vascularizeaza cea mai mare parte a maduvei – 2/3 din maduva) si uneori si din cea posterioara (artera care vascularizeaza 1/3 din maduva).

Care sunt cauzele MAV spinale?

Cauzele MAV spinale sunt necunoscute, insa se pare ca unele persoane se nasc cu predispozitia de formare a acestor anomalii. De obicei apar in copilarie sau la adultul tanar, cu instalare brusca a simptomatologiei.

Manifestari:

Includ diferite manifestari neurologice, in grade variate de severitate, putand determina complicatii majore de tipul hemoragiei la nivelul maduvei spinarii sau chiar infarct medular. Acestea se pot manifesta prin:

• Paralizie brusca/progresiva a membrelor – poate fi temporara sau chiar permanenta

• Tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor ( ex: nu mai percepe durerea, diferentele de temperatura, atingeri…)

• Durere intensa

• parestezii (furnicaturi), senzatie ca de impunsatura de ac la nivelul membrelor

• Poate fi afectat controlul sfincterian ( pierde urina, fecale: nu mai poate controla actul de defecatie sau de mictiune)

• Deces – mai rar.

Majoritate pacientilor, dupa un prim episod, recupereaza aproape in totalitate, dar exista riscul de repetare a simptomatologiei.

Netratate, aceste anomalii favorizeaza progresia leziunilor, care pot deveni permanente si pot avea consecinte severe medicale si sociale ( pacientul poate deveni paralizat permanent, dependent de familie).

Diagnosticul acestei anomalii poate fi pus in urma unor investigatii imagistice: angio CT, angio RMN, angiografii. Angiografia ramane insa testul diagnostic standard si permite si clasificarea exacta a anomaliei. Intrucat poate dura mult, angiografia spinala se prefer a se efectua cu anestezie generala, pentru un confort mai mare al pacientului si pentru a limita cat mai mult posibilele interferente ale procesului de diagnostic ( de exemplu examinarea la nivelul toracelui poate fi influentata de respiratie, lucru care se evita prin anestezie generala). De asemenea, prin angiografie se poate evidentia hipertensiunea venoasa ( circulatia la nivelul venelor va fi prelungita sau chiar absenta).

Indicatii

Asa cum am precizat mai sus, MAV spinale poate avea consecinte severe, debilitante neurologice.

Se poate trata fie chirurgical, fie interventional. Tratamentul interventional este minim invaziv si presupune injectarea fie a unor substante cu caracteristicile unui lipici, fie a unor dispozitive de tip “coil” (dispozitive mici, foarte subtiri, care se muleaza pe comunicarile anormale, blocand astfel intrarea sangelui) sau a unor substante asemanatoare particulelor de nisip.

Decizia de tratament ia in considerare localizarea anomaliei (atat in axul lung al maduvei, cat si in interiorul acesteia), precum si de statusul neurologic al pacientului (cele mai bune rezultate se obtin la pacientii tratati precoce; se pot obtine insa rezultate bune si in cazul celor cu afectare severa).

Alegerea tipului de interventie se face tinand cont de riscul cel mai mic asociat procedurii pentru care se opteaza si de posibilatatea cea mai mare de inchidere a anomaliei.

In ceea ce priveste tratamentul interventional, acesta se poate efectua fie de prima intentie, fie anterior interventiei chirurgicale, pentru a scadea riscul acesteia:

• are risc mai redus decat interventia chirurgicala, nu necesita incizie chirurgicala astfel spitalizare este mai redusa si recuperarea mai rapida

• poate fi curativ

• poate reduce dimensiunile unei MAV astfel incat aceasta sa fie apoi abordata chirurgical cu un profil de siguranta mai mare

• inchiderea partiala se asociaza in continuare cu riscul de hemoragie si de infarct la nivelul maduvei, desi acesta va fi mai scazut; in plus se asociaza cu ameliorarea sau chiar disparitia simptomelor

• se poate face in scop paliativ (cand nu se asteapta sa se trateze, ci doar sa amelioreze simptomele si calitatea vietii)

• depinde de anatomia sistemului arterial (existenta unor vase tortuoase (cudate) poate impiedica traiectul cateterelor).

Procedura

Pentru a reduce riscul de injurie vasculara in timpul embolizarii este foarte important sa se cunoasca anatomia sistemului vascular medular. La nivelul arterei posterioare exista mai multe conexiuni, asta inseamna ca daca in timpul interventiei se inchide acest vas, teritoriul vascularizat de el in mod normal, poate primi sange din acele colaterale. Insa in cazul arterei anterioare, aceasta posibilitate este mai redusa, de unde si riscul mai mare de ischemie medulara in acest caz.

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Tratamentul interventional – numit in acest caz embolizare – este o tehnica minim invaziva care presupune injectarea unui material ( ca un lipici – injectata se intareste imediat/ alta substanta asemanatoare particulelor de nisip) la nivelul MAV, astfel incat sa blocheze total sau partial sangele la acest nivel. Se pot utiliza si dispozitive de tip “coil” in scopul dezvoltarii circulatiei colaterale, astfel incat sa se poata intervene ulterior in siguranta la nivelul leziunii.

Embolizarea se realizeaza printr-o tehnica similara angiografiei.

Se efectueaza sub anestezie generala.

Dupa anestezie se efectueaza o mica incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurala in care se va introduce o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei). Ulterior se administreaza heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sange in timpul interventiei) si apoi se introduce pe teaca un microcateter care poate fi introdus preferential pana la locul leziunii. Se practica angiograme seriate cu ajutorul carora se verifica constant pozitia cateterului si, in plus, se verifica inca o data daca malformatia vasculara se preteaza la tratament interventional. In momentul in care se ajunge la nivelul anomaliei se injecteaza substanta, care odata eliberata in interiorul malformatiei, opreste alimentarea cu sange. La finalul procedurii se verifica statusul obstructiei prin angiografie.

In momentul in care se considera incheiata embolizarea ( fie s-a obtinut obstructia totala fie se considera ca in cadrul acelei sedinte nu se mai poate tenta nimic) se retrag cateterele, teaca putand a fi lasata pe loc inca cateva ore.

Dezavantajul utilizarii substantelor de tip particule vine insa din posibilitatea de recanalizare in timp ( deschiderea malormatiei), astfel ca sunt necesare evaluari angiografice anuale si la nevoie, repetarea embolizarii.

Utilizand substante de tip lichid, ocluzia este de obicei permanenta, dar exista un risc mai mare de embolizare a unor vase normale. Lichidul trebuie injectat cat mai aproape de ghemul vascular anormal, pentru a preveni pe cat posibil aceasta complicatie.

Este Dureros?

Se practica sub anestezie generala, asa incat in timpul interventiei pacientul nu va simti nimic, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice la nevoie(poate fi un mic disconfort legat de locul inciziei).

Cat Dureaza?

Procedura in sine dureaza 3-6 ore de obicei si se efectueaza in laboratorul de cateterism cardiac.

Riscuri

Complicatiile sunt rare si riscul de complicatii e scazut printr-o pregatire corespunzatoare si o supraveghere permanenta a pacientului.

• reactii alergice la substantele administrate

• reactii la anestezice

• fistule arteriovenoase la nivelul punctiei vasculare

• mici sangerari la nivelul punctiei vasculare

• febra

• cefalee, migrena

• infectie

• embolie gazoasa

• lezarea peretului aortic, al arterei femurale sau ai altor artere

• foarte rar, deces

• hematom (in sub 1/3 din cazuri)

• hemoragie interna care necesita interventie chirurgicala de urgenta

• hemoragie si infarct la nivelul maduvei – risc moderat – scazut (in 1-10% din cazuri) si depind de anatomia anomaliei vasculare si de cat s-a embolizat.

Daca aceste complicatii sunt usoare, pacientul va recupera, daca afectarea este insa moderat-severa, exista posibilitatea de leziuni progresive sau chiar permanente ( de tipul paraliziei, sau problemelor de coordonare).

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili daca MAV se preteaza la tratament interventional sau la cel chirurgical. In acest sens foarte utila este angiografia care confirma diagnosticul, precizeaza localizarea si marimea MAV, precum si eventuale alte anomalii.

Inainte de interventie, medicul cardiolog interventionist trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom) sau alte afectiuni asociate (diabet zaharat, boala renala)

Se efectueaza de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobninei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural se va epila inghinal bilateral si va primi un formular de consimtamant.

Post-Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida.

Dupa interventie veti fi monitorizat in unitatea de terapie intensiva, ulterior in camera dumneavoastra. Este necesar repausul la pat timp de 12-24 ore (se va evita indoirea piciorului pentru a preveni complicatiile la locul punctiei). Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1-2 zile, cu reluarea activitatii obisnuite ( se recomanda insa evitarea efortului o perioada de timp). Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat post procedural.

La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul locului de punctie (sangerare, hematom – colectie de sange; ! o echimoza mica (vanataie) poate fi normal), daca apar modificari la nivelul piciorului pe care s-a intervenit ( modificari de culoare, temperatura sau sensibilitate) precum si alte manifestari neurologice.

Este importanta verificarea periodica a statusului MAV – prin teste imagistice repetate (angiografii, angioRMN, angio CT) de obicei prima data dupa cateva luni (medicul dumneavoastra va va orienta in acest sens).

Important!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Nu uitati ca MAV se asociaza cu un risc de sangerare si de infarct medular care pot avea consecinte severe neurologice (paralizii progresive, permanente), de aceea este importanta o atitudine terapeutica optima, inainte de dezvoltarea complicatiilor!

In acest sens, metoda interventionala de tratament permite o rezolvare eficienta cu perioada de recuperare scurta si spitalizare redusa, permitandu-va reluarea activitatii obisnuite rapid postprocedural.

DOCTORII
care efectueaza aceasta procedura

X

Sună Mesaj