Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Neuroradilogie interventionala

Malformatiile arterio-venoase cerebrale

PROCEDURA EFECTUATA CU ECHIPA DE SPECIALISTI DIN STRAINATATE!

Centrul nostru a salvat viata a peste 4500 de pacienti, in ultimii 4 ani

Cea mai modern echipata sala de
angiografie, echipa medicala de exceptie

Avem cei mai renumiti medici din strainatate! Echipa din Romania,
Israel, Grecia si Germania!

Doar 24 de ore de spitalizare

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Ce reprezinta malformatiile-arteriovenoase(MAV)?

MAV reprezinta o conexiune anormala si fragila (ca un nod, ghem) intre artere si vene (lipsesc capilarele – vase mici si subtiri care fac legatura in mod normal, intre sistemul venos si cel arterial), care se asociaza cu un risc crescut de hemoragie. Pot fi localizate oriunde in corp, dar cele localizate la nivel cerebral comporta un risc crescut datorita posibilitatii de sangerare cu complicatii grave secundare. Cele localizate in vasele invelisurilor creierului se numesc malformatii arterio-venoase durale.

Care sunt cauzele MAV?

Cauzele MAV sunt necunoscute. Exista diferite ipoteze, unele dintre acestea sugerand ca se datoreaza unei anomalii de dezvoltare in viata intrauterine (in timpul sarcinii cand se formeaza fatul), deci ele exista inca de la nastere. Majoriatea nu sunt ereditare si au o frecventa egala pe sexe.

De obicei sunt diagnosticate la 20-40 de ani, in urma complicatiilor de tip sangerare (risc de 4% pe an – asta inseamna ca din 100 de personae care au aceasta anomalie 4 vor sangera din malformatie in fiecare an) sau convulsii.

Manifestari:

Cel mai adesea MAV sunt semnalate de convulsii ( existenta lor poate fi iritanta la nivel cerebral generand semnale electrice anormale), cefalee (durere de cap) intense, de tip migrenos, simptome de tip stroke-like (adica simtomatologie ca in cazul accidentului vascular cerebral) datorita faptului ca tesuturile din jur nu primesc in cantitate suficienta oxigen si substante nutritive pentru buna functionare (aceste simptome depind de localizarea malformatiei si pot include: slabiciune si paralizie, tulburari vizuale, auditive, de echilibru, de memorie sau de personalitate).

In caz de hemoragie manifestarile includ cefalee severa, brusca, greata, varsatura, ceafa rigida, tulburari neurologice (ca cele mentionate anterior), pierderea starii de constienta, deces.

Nu trebuie neglijat faptul ca pot fi asimptomatice (dar, atentie, riscul de sangerare este existent si in aceasta situatie!).

De mentionat ca in cazul unei eventuale sarcini, riscul de sangerare este mai mare, mai ales dupa primul trimestru de sarcina, de aceea, desi MAV nu contraindica sarcina, este prudent ca aceasta sa fie amanata pana ce MAV va fi tratata corespunzator.

Diagnosticul acestei anomalii poate fi pus in urma unor investiatii imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale.

Indicatii

Asa cum am precizat mai sus, MAV se asociaza cu un risc de sangerare de 4% pe an, hemoragia putand duce la complicatii neurologice severe ( accident vascular cerebral, paralizii permanente, deces) de aceea se recomanda tratamentul acestor anomalii vasculare care se poate realiza chirurgical ( tehnici de microneurochirurgie), interventional – tratament minim invaziv care presupune injectarea unor substante asemanatoare unui lipici care inched total sau partial malformatia sau prin tehnici de radio-chirurgie (presupun administrarea locala de radiatii).

Decizia de tratament ia in considerare localizarea anomaliei, precum si consecintele posibile ( adica de extensia posibilului deficit asociat tratamentului; astfel se tine cont de raportul risc-beneficiu: care este riscul daca ramane netratata si isi urmeaza evolutia naturala si care este riscul daca se realizeaza tehnica de tratament).

Alegerea tipului de interventie se face tinand cont de riscul cel mai mic asociat procedurii pentru care se opteaza si de posibilatatea cea mai mare de inchidere a anomaliei.

In ceea ce priveste tratamentul interventional, acesta:

• se asociaza cu o rata de vindecare intr-o singura sedinta de 20%,

• pot fi necesare mai multe sesiuni pentru rezultate optime, se poate repeta la scurt timp fara consecinte severe (exista riscul de iradiere datorita substantei de contrast utilizata)

• are risc mai redus decat interventia chirurgicala, nu necesita incizie chirurgicala astfel spitalizare este mai redusa si recuperarea mai rapida

• poate reduce dimensiunile unei MAV astfel incat aceasta sa fie apoi abordata fie chirurgical fie radiologic, cu un profil de siguranta mai mare

• inchiderea partiala se asociaza in continuare cu riscul de hemoragie, desi acesta va fi mai scazut

• se poate face in scop paliativ (cand nu se asteapta sa se trateze, ci doar sa amelioreze simptomele si caliatea vietii) (ex: la pacienti cu afectare neurologica secundar edemului cerebral – acumulare de apa la nivel cerebral sau datorita sindromului de furt – cand o zona de creier este deprivata de sange, acesta fiind redirectionat catre alta zona).

• depinde de anatomia sistemului arterial (existenta unor vase tortuoase (cudate) poate impiedica traiectul cateterelor).

Procedura

Tratamentul interventional – numit in acest caz embolizare – este o tehnica minim invaziva care presupune injectarea unui material ( ca un lipici/ alta substanta lichida adeziva non-reactiva) la nivelul MAV. Odata injectata, substanta se intareste rapid, astfel incat sa blocheze total sau partial sangele la acest nivel.

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Emboliarea se realizeaza printr-o tehnica similara angiografiei.

Se efectueaza sub anestezie generala.

Dupa anestezie se efectueaza o mica incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurala in care se va introduce o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei). Ulterior se administreaza heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sange in timpul interventiei) si apoi se introduce pe teaca un cateter pana la locul leziunii. Se practica angiograme seriate cu ajutorul carora se verifica constant pozitia cateterului si, in plus, se verifica inca o data daca malformatia vasculara se preteaza la tratament interventonal. In momentul in care se ajunge la nivelul anomaliei se injecteaza substanta care odata eliberata in interiorul malformatiei, se intareste si opreste astfel alimentarea cu sange. La finalul injectarii se verifica statusul obstructieie prin angiografie. Asa cum am precizat, uneori, mai ales in cazul MAV voluminoase, pot fi necesare sedinte repetate de embolizare, cu obstructii partiale seriate, pana la inchidere totala.

In momentul in care se considera incheiata embolizarea ( fie s-a obtinut obstructia totala fie se considera ca in cadrul acelei sedinte nu se mai poate tenta nimic) se retrag cateterele, teaca putand a fi lasata pe loc inca cateva ore.

Este Dureros?

Se practica sub anestezie generala, asa incat in timpul interventiei pacientul nu va simti nimic, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice la nevoie(poate fi un mic discomfort legat de locul inciziei).

Cat Dureaza?

Procedura in sine dureaza intre 2-3 ore de obicei si se efectueaza in laboratorul de cateterism cardiac.

Riscuri

Complicatiile sunt rare si riscul de complicatii e scazut printr-o pregatire corespunzatoare si o supraveghere permanenta a pacientului.

• reactii alergice la substantele administrate

• reactii la anestezice

• fistule arteriovenoase la nivelul punctiei vasculare

• mici sangerari la nivelul punctiei vasculare

• febra

• cefalee, migrena

• infectie

• embolie gazoasa

• lezarea peretului aortic, al arterei femurale sau ai altor artere

• risc scazut de deces si accident vascular cerebral

• inconstant, cu durata de la cateva zile la cateva saptamani, pacientul poate descrie cefalee (daca este peristenta mediul curant poate prescrie medicamente antialgice)

• de asemenea, pot fi diferite manifestari neurologice(de ex: slabiciune si paralizii membre, tulburari de vedere sau de vorbire)

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili daca MAV se preteaza la tratament interventional sau la cel chirurgical (fie microneurochirurgie, fie prin tehnici de radiochirurgie). In acest sens foarte utila este angiografia care confirma diagnosticul, precizeaza localizarea si marimea MAV, precum si eventuale alte anomalii.

Inainte de interventie, medicul cardiolog interventionist trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antigaregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom) sau alte afectiuni associate (diabet zaharat, boala renala)

Se efectueaza de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobninei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural se va epila inghinal bilateral si va primi un formular de consimtamant.

Post-Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida.

Dupa interventie veti fi monitorizat in unitatea de terapie intensiva, ulterior in camera dumneavoastra. Este necesar repausul la pat timp de 12-24 ore (se va evita indoirea piciorului pentru a preveni complicatiile la locul punctiei). Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1-2 zile, cu reluarea activitatii obisnuite ( se recomanda insa evitarea efortului o perioada de timp). Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat post procedural.

La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul locului de punctie (sangerare, hematom – colectie de sange; ! o echimoza mica (vanataie) poate fi normal), daca apar modificari la nivelul piciorului pe care s-aintervenit ( modificari de culoare, temperature sau sensibilitate) precum si alte manifestari neurologice.

Este importanta verificarea periodica a statusului MAV – prin teste imagistice repetate (angiografii, angioRMN) de obicei prima data dupa cateva luni (medicul dumneavoastra va va orienta in acest sens).

Daca sunt necesare sedinte suplimentare pentru rezolvarea malformatiei, veti reveni conform programarii. Nu uitati ca rezolvarea partiala, desi scade riscul de sangerare, acesta persista, ceea ce face necesara continuarea tratamentului.

Important!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Nu uitati ca MAV se asociaza cu un risc de sangerare care poate avea consecinte severe (inclusive decesul), de aceea este importanta o atitudine terapeutica optima, inainte de dezvoltarea complicatiilor!!

In acest sens, metoda interventionala de tratament permite o rezolvare eficienta cu perioada de recuperare scurta si spitalizare redusa, permitandu-va reluarea activitatii obisnuite rapid postprocedural.

Rezolvarea MAV in mai multe sedinte se poate efectua pe parcursul mai multor saptamani sau luni (medicul va decide care este cea mai buna atitudine pentru dumneavoastra).

X