Dr. Mizea Mădălina Cristiana

Dr. Mizea Mădălina Cristiana

Chirurgie toracică

MONZA ARES - Spitalul Monza

Dr. Mizea Mădălina Cristiana este medic specialist în chirurgie toracică, cu experiență în diagnosticul și tratamentul chirurgical al patologiei pulmonare și mediastinale, utilizând atât tehnici chirurgicale clasice, cât și abordări minim invazive. Activitatea sa este orientată către evaluarea și managementul pacienților cu patologii toracice complexe, cu accent pe diagnostic precis și stabilirea unei strategii terapeutice în cadrul echipelor multidisciplinare.

Dr. Mizea Mădălina Cristiana este medic specialist în chirurgie toracică, cu experiență în diagnosticul și tratamentul chirurgical al afecțiunilor pulmonare și mediastinale. Activitatea sa este orientată către evaluarea corectă a pacienților și stabilirea unei conduite terapeutice personalizate, utilizând atât tehnici chirurgicale clasice, cât și abordări minim invazive.

Este implicată în managementul pacienților cu patologii toracice complexe, inclusiv în diagnosticul și tratamentul nodulilor pulmonari și al afecțiunilor oncologice toracice, participând activ la evaluarea multidisciplinară alături de specialiști în oncologie, pneumologie și imagistică medicală. De asemenea, are experiență în bronhoscopie diagnostică și în îngrijirea perioperatorie a pacienților, de la evaluarea preoperatorie până la monitorizarea postoperatorie.

Formarea sa profesională include rezidențiatul în chirurgie toracică desfășurat în centre medicale de referință din București, unde a dobândit experiență în managementul patologiei toracice, în special în oncologia pulmonară. În prezent, își continuă dezvoltarea profesională prin studii doctorale dedicate patologiei toracice, cu focus pe mecanismele de metastazare limfatică în neoplaziile extrapulmonare.

Participă constant la congrese și programe de formare naționale și internaționale, fiind implicată în activități științifice și în perfecționarea continuă în domeniul chirurgiei toracice minim invazive și al tehnicilor moderne de diagnostic.

Abordarea sa medicală este centrată pe pacient, punând accent pe comunicare, diagnostic precis și alegerea celor mai potrivite soluții terapeutice. Integrează în practica sa metode moderne de tratament și colaborează în echipe multidisciplinare pentru a obține cele mai bune rezultate în managementul afecțiunilor toracice.

Proceduri efectuate de Dr. Mizea Mădălina Cristiana

icon - Tumori hepatice
Procedura de implantare cameră toracica pentru chimioterapie (PAC)
Ce este PAC? Procedura de implantare a unei camere toracice (sau port-a-cath) pentru chimioterapie este o intervenție medicală din sfera radiologiei intervenționale utilizată pentru a facilita administrarea tratamentului chimioterapeutic pe termen lung. Practic, procedura constă în inserarea subcutanată (imediat sub piele) a unui cutiuțe de plastic, ce permite administrarea tratamentului parenteral (injectabil) printr-o acțiune mult mai simplă și mai sigură, comparativ cu tratamentul intravenos de la nivelul plicii cotului. Mai exact, o cameră toracică are dimensiuni mici și este implantată sub piele, ulterior, conectată, printr-un cateter, de obicei, la vena jugulară internă sau vena subclavie. Acest cateter permite accesul direct la sistemul venos central, simplificând administrarea repetată a medicamentelor și reducând necesitatea înțepăturilor la fiecare ședință. Cui îi este recomandată PAC? Implantarea unei camere toracice (port-a-cath) este recomandată în principal pacienților care necesită administrarea frecventă și pe termen lung a tratamentelor intravenoase. Aceasta include, dar nu se limitează la, următoarele categorii de pacienți: 1. Pacienți oncologici Chimioterapie: Pacienții care urmează tratamente chimioterapice pe termen lung pot beneficia semnificativ de pe urma unei camere toracice, deoarece aceasta permite administrarea repetată a medicamentelor parenterale fără a necesita puncții venoase frecvente la nivelul venelor plicii cotului. Transfuzii de sânge: Pentru cei care necesită transfuzii de sânge regulate. Administrarea medicamentelor: Pentru administrarea de medicamente I.V. care sunt iritante pentru venele periferice și ar putea cauza flebită sau alte complicații. 2. Pacienți cu boli cronice Nutriție parenterală: Pacienții care nu pot mânca sau digera alimente normal și necesită nutriție parenterală totală (TPN) pe termen lung. Boli autoimune: Cei care necesită tratamente intravenoase regulate pentru afecțiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul. Tratament antialgic: În cazul pacienților cu dureri cronice (afecțiuni oncologice avansate, etc) ce necesită tratatament antialgic frecvent. 3. Pacienți care necesită terapie intravenoasă pe termen lung Antibiotice: Cei care au nevoie de administrare prelungită de antibiotice intravenoase pentru infecții severe. Hidratări și suplimentări: Pacienți care necesită hidratări frecvente și suplimentări intravenoase din cauza unor condiții medicale variate. 4. Pacienți cu acces venos dificil Vene dificile: Cei care au vene periferice greu accesibile sau fragile, unde puncțiile venoase frecvente ar fi dureroase și dificil de realizat. null Cum se efectuează? Procedura este realizată sub anestezie locală, astfel încât este ușor de suportat de către pacient. Evaluare preoperatorie  Vei fi evaluat de către medicul oncolog pentru a determina necesitatea implantării camerei. Vei efectua analize de sânge și alte investigații pentru a ne asigura că această intervenție este optimă pentru starea ta de sănătate. Pregătirea pacientului Vei fi poziționat pe masa de angiografie, de obicei pe spate, cu capul ușor ridicat și brațele pe lângă corp. Zona de la baza gâtului și partea superioară a pieptului va fi epilată (preferabil cu o zi înainte de procedura, dacă este cazul), apoi în timpul procedurii sunt dezinfectate riguros, ulterior medicul radiolog va administra anestezia locală pentru a scădea sensibilitatea dureroasă a zonei în care se va efectua incizia. Implantarea cateterului Medicul radiolog intervenționist va face o mică incizie (de obicei de aproximativ 2-3 cm) în piele, în partea superioară a pieptului, sub clavicula dreaptă. Ulterior, va introduce cateterul în vena selectată, folosind ghidaj ecografic si fluoroscopic pentru a asigura poziționarea corectă. Capătul cateterului este avansat prin în vena jugulară internă ( sau vena subclavie) până în vena cava superioară, unde calibrul venelor este mult mai mare comparativ cu periferia. Plasarea camerei toracice: Camera toracică este implantată sub piele, de obicei în zona pieptului, și conectată la cateter. Medicul va verifica funcționarea sistemului prin aspirarea și injectarea de ser fiziologic. Închiderea inciziei Incizia este închisă cu fire de sutură absorbabile sau neabsorbabile, iar asistenta de sală va aplica un pansament steril peste incizie. Dacă pacientul va efectua terapia oncologică în aceeași zi, se va lăsa pe loc un ac special numit ac Huber. După intervenție, vei fi monitorizat pentru a ne asigura că nu apar complicații imediate. Este posibil să simți discomfort sau dureri minore la locul inciziei. Acestea sunt normale și vor dispărea în câteva zile. Echipa medicală te va instrui cum să ai grijă de tine și să verifici zona pentru a preveni infecțiile. Beneficii implantare PAC Permite administrarea sigură și eficientă a chimioterapiei, fluidelor intravenoase și a altor medicamente. Reduce necesitatea puncțiilor repetate și traumatismul capitalului venos periferic. Poate fi utilizată pe termen lung, uneori chiar pe parcursul întregului tratament oncologic. Atunci când chimioterapia se realizează pe cale "clasică", la nivelul venelor superficiale ale membrelor superioare, frecvent pot apărea complicații locale (de tipul flebitei), având în vedere efectul iritativ asupra peretelui venos. Astfel capitalul venos al pacientului se reduce și puncționarea venelor superficiale poate deveni dificilă. Folosind camera implantabilă toracică, riscul de complicații locale post chimioterapie este mai redus, în condiții de folosire adecvată de către personalul medical (respectarea condițiilor de asepsie și a unei tehnici corecte de utilizare). Majoritatea centrelor de oncologie din România folosesc frecvent camerele implantabile, deci cunosc beneficiile de utilizare, tratamentul chimioterapic fiind mai ușor, atât pentru pacient, cât și pentru personalul medical. Cât timp poate fi folosită o cameră toracică pentru chimioterapie? O cameră toracică (port-a-cath) poate fi utilizată pe termen lung, în funcție de necesitățile medicale ale pacientului și de modul în care este îngrijită. În general, aceste dispozitive sunt proiectate să reziste mai multe luni sau chiar ani. Însă, durata exactă de utilizare poate varia în funcție de mai mulți factori: Starea de sănătate a pacientului Dacă ești diagnosticat cu o o boală cronică care necesită tratament pe termen lung, camera toracică poate rămâne implantată mai mult timp. Îngrijirea și întreținerea În primele două săptămâni după implantare va fi necesară schimbarea periodică (la 2-3 zile) a pansamentului steril de la nivelul zonei de incizie. Trebuie să știi că o îngrijire corespunzătoare a camerei toracice, inclusiv curățarea regulată și verificările periodice, poate prelungi durata de utilizare pe termen lung. Complicații Apariția unor complicații precum infecții, tromboze sau dislocarea cateterului poate necesita îndepărtarea prematură a dispozitivului. O cameră toracică poate fi utilizată atât timp cât este necesar și atât timp cât nu apar complicații. Este esențial să colaborezi cu echipa medicală pentru a ne asigura de funcționarea optimă și siguranța dispozitivului. Riscuri Deși camera toracică oferă numeroase avantaje, există și anumite contraindicații și riscuri asociate, în caz de folosire inadecvată a camerei implantabile toracice cum ar fi: Infecții: Riscul de infecție la locul implantului. Tromboze: Formarea de cheaguri de sânge în cateter. Dislocarea cateterului: Cateterul se poate deplasa din poziția sa inițială.  

Vezi mai mult
icon - Tumori hepatice
Biopsia percutanată ghidată imagistic
Ce este biopsia percutanată cu ghidaj imagistic? Biopsia percutanată ghidată imagistic este o metodă minim invazivă utilizată pentru a preleva mostre de țesut suspect din diferite organe sau structuri ale corpului, folosind ecografia, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN) pentru ghidarea precisă. Această tehnică este esențială pentru diagnosticul cancerului și al altor afecțiuni, permițând stabilirea unui plan de tratament personalizat. Când este necesară o biopsie percutanată? Această procedură este recomandată atunci când: se detectează o formațiune suspectă la nivelul unui organ (ficat, plămâni, sân, rinichi, os etc.). se investighează o leziune necunoscută pentru stabilirea naturii benigne sau maligne. se monitorizează răspunsul la tratament în cazul unui cancer deja diagnosticat. este necesară analiza histopatologica înainte de inițierea tratamentului oncologic personalizat. Ce trebuie să fac înainte de biopsie? informează medicul despre orice tratament anticoagulant sau antiagregant (ex. aspirină, clopidogrel, warfarină). evită mâncarea și băuturile cu 4-6 ore înainte. Cum se desfășoară procedura de biopsie percutanată ghidată imagistic? Procedura variază în funcție de tipul biopsiei utilizate, dar în principiu, urmează aceiași pași de bază: 1. Pregătirea pacientului: înainte de procedură, pacientului i se pot recomanda analize de sânge pentru a verifica coagularea sângelui. se stabilesc indicațiile și contraindicațiile specifice fiecărui caz. pacientul este poziționat în funcție de localizarea zonei de biopsie. 2. Administrarea anesteziei locale: se aplică un anestezic local la nivelul pielii și țesuturilor subiacente pentru a elimina durerea. 3. Ghidaj imagistic pentru localizarea țintei: medicul utilizează ecografia, tomografia computerizată (CT) sau RMN pentru a ghida acul de biopsie cu precizie spre zona vizată. 4. Prelevarea probei: se introduce un ac special în zona suspectă pentru a extrage o mostră de țesut. în funcție de tipul biopsiei, acul poate fi fin (pentru aspirare) sau de tip core (pentru obținerea unui fragment de țesut mai mare). 5. Retragerea acului și monitorizarea post-procedurală: după recoltare, acul este îndepărtat, iar locul puncției este protejat cu un pansament steril. pacientul este monitorizat timp de câteva ore pentru a exclude eventualele complicații minore.                null Tipuri de biopsii percutanate Biopsia aspirativă cu ac fin (FNA - Fine Needle Aspiration) – se folosește un ac subțire pentru a aspira celule din zona suspectă. Este utilizată frecvent pentru ganglionii limfatici, tiroidă și sân. Biopsia cu ac gros (Core-Needle Biopsy - CNB) – permite recoltarea unui fragment de țesut mai mare pentru o analiză histologică detaliată. Este utilizată pentru leziuni mamare, hepatice, pulmonare și osoase. Biopsia vacuum-asistată (VAB - Vacuum-Assisted Biopsy) – se folosește un sistem de aspirație pentru a extrage mai multe mostre de țesut, fiind indicată în special în biopsiile mamare. Cât durează biopsia percutanată ghidată imagistic? Durata procedurii variază în funcție de tipul biopsiei și de zona investigată: Biopsia aspirativă cu ac fin (FNA): 10-20 minute Biopsia cu ac gros (Core-Needle Biopsy - CNB): 20-40 minute Biopsia vacuum-asistată (VAB): 30-60 minute Majoritatea pacienților pot pleca acasă în aceeași zi, fără a necesita spitalizare. Este o procedură dureroasă? Biopsia percutanată este bine tolerată datorită utilizării anesteziei locale. În timpul procedurii, pacienții pot simți o ușoară presiune sau disconfort, dar nu durere. După biopsie, poate apărea o senzație minoră de durere la locul puncției, care se ameliorează cu analgezice ușoare. Care sunt riscurile și posibilele complicații? Fiind o tehnică minim invazivă, biopsia percutanată prezintă un risc foarte mic de complicații. Printre efectele secundare posibile se numără: sângerare minoră – poate apărea la locul puncției, dar se oprește spontan. hematoame (vânătăi sub piele) – sunt frecvente, dar dispar în câteva zile. infecție – este extrem de rară și poate fi prevenită prin măsuri de asepsie stricte. pneumotorax (în cazul biopsiilor pulmonare) – în cazuri rare, poate apărea acumulare de aer în cavitatea pleurală, necesitând tratament specific. Ce se întâmplă după biopsie? pacientul rămâne sub observație pentru o perioadă scurtă. se recomandă evitarea efortului fizic intens timp de 24-48 de ore. rezultatele histopatologice sunt disponibile, de obicei, în 3-7 zile. în funcție de rezultat, medicul va recomanda tratamentul adecvat sau investigații suplimentare. Recomandări post-procedură Când să contactezi un specialist: Dacă starea dumneavoastra se agravează în următoarele ore după biopsie sau crește intensitatea durerii. Concluzie Biopsia percutanată ghidată imagistic reprezintă o tehnică modernă, minim invazivă și extrem de precisă, utilizată pentru diagnosticarea diferitelor afecțiuni, inclusiv a cancerului. Prin utilizarea ghidajului imagistic (ecografie, CT sau RMN), această procedură permite recoltarea de țesut cu un risc minim și o recuperare rapidă, fiind o alternativă eficientă la biopsia chirurgicală. Datorită preciziei ridicate, disconfortului redus și timpului scurt de recuperare, biopsia percutanată este considerată un standard de aur în diagnosticarea și monitorizarea multor boli. În plus, fiind o metodă sigură și repetabilă, oferă medicilor informații esențiale pentru stabilirea unui plan de tratament personalizat. În concluzie, biopsia percutanată ghidată imagistic continuă să transforme diagnosticul medical, contribuind la detecția precoce și tratamentul eficient al afecțiunilor oncologice și non-oncologice, oferind pacienților siguranță și confort pe parcursul investigațiilor. Bibliografie: Intervențională (CIRSE): https://www.cirse.org/wp-content/uploads/2023/12/cirse_PIB_2023_imageguided_percutaneous_biopsy_RO.pdf  RadiologyInfo.org: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=biopgen Mayo Clinic: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/needle-biopsy/about/pac-20384905

Vezi mai mult

Aceeași specialitate

Dr. Alin Burlacu
Medic primar

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

 Sună