Angiografia de artere periferice - angioplastie cu balon si stent

Anestezie	locală
Durată procedură	30-60 min
Durată spitalizare	24h

Tratamentul stenozelor periferice | Centrele Ares | Radiologie Interventionala

Generalități despre boala arterială periferică

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune frecventă, care are ca și cauză principală ateroscleroză (depunerea depozitelor de grăsime la nivelul pereților vaselor, ceea ce duce la îngustarea arterelor respective și îngreunarea trecerii sângelui la acest nivel). Cel mai frecvent sunt afectate arterele membrelor inferioare, mult mai rar cele ale membrelor superioare. Netratate, leziunile avansează și în timp se pot produce modificări importante, uneori ireversibile ale țesuturilor care primesc sânge prin vasul afectat.

Boala vasculară periferică include afectarea arterelor membrelor, ale gâtului (carotide), arterele renale și cele care vascularizează tubul digestiv (trunchiul celiac și arterele mezenterice superioară și inferioară).

Persoanele cu această afecțiune au risc crescut de infarct mocardic și de accident vascular cerebral, dar și alte probleme serioase de sănătate care pot necesita tratamente agresive (de ex amputație de membru).

Sunt mai multi factori de risc ai bolii vasculare periferice, printre aceștia:

• dislipidemie (colesterol și/sau trigliceride crescute)

• vârsta ≥ 50 de ani

• diabetul zaharat: 1 din 3 diabetici asociază și BAP

• istoric de boală cardiacă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral

• hipertensiune arterială

• obezitate

• fumat

Artera normala fara stenoze

Depuneri de grasimi pe artera

Formare de plac fibroasa

Formare de placa fibroasa instabila

În stadiile inițiale, simptomele afecțiunii pot lipsi.

Cel mai frecvent simptom este reprezentat de durerea apărută în timpul mersului (la distanțe care scad pe măsură ce boala avansează, până când apare și în repaus, mai ales în timpul nopții).

Ai putea avea nevoie de angioplastie dacă ai simptomele:

Examinarea va evidenția câteva aspecte sugestive ale bolii reunite în ceea ce se numește “cei 5P”:

absența pulsului
paralizie
parestezii
durere (pain)
paloare

Prezența paresteziilor și a paraliziei indică boală severă și impune evaluare corectă și tratament corespunzător de urgență.

De asemena, măsurarea tensiunii arteriale atât la membrele superioare, cât și la cele inferioare va evidenția diferențe importante (raportul normal este mai mare ca 1; în boala avansată este sub 0.5).

Atunci când există suspiciunea de BAP se poate recurge la diverse metode diagnostice. Una dintre aceste metode, la îndemână și neinvazivă, este ecografia doppler de artere în teritoriul bânuit a fi afectat (membre inferioare, carotide, renal)

Alte metode includ teste imagistice de tipul angioCT, angio RMN, angiografie – țintite pe zona dorită.

Însă cea mai relevantă procedură de diagnostic rămâne procedura de angiografie. Dacă în timpul acestei proceduri se observă îngustări semnificative ale arterelor, se va continua procedura de angioplastie, adică tratarea vaselor afectate prin dilatare cu balon și implantare de stent.

Tratamentul BAP

Tratamentul presupune o asociere între modificarea stilului de viață și controlul riguros al factorilor de risc, tratament medicamentos și uneori, chirurgical/intervențional.

Cele mai frecvent afectate de BAP sunt arterelor membrelor inferioare . Acest lucru poate fi realizat la diferite nivele, pot fi una sau mai multe leziuni, în același timp (afectarea poate implica arterele iliace, arterele femurale, arterele poplitee, arterele tibiale).

De obicei, afectarea este difuză, mai ales la persoanele diabetice, însă leziunile pot varia ca și gravitate.

Alegerea tipului de tratament optim se face în funcție severitatea bolii, de alte patologii asociate (care pot crește riscul chirurgical).

Metoda chirurgicală presupune formarea unei “căi” de curgere a sângelui ( este ceea ce se numește “graft”); această cale face legătura între aortă (de obicei) și vasul afectat, “sârind” peste zona îngustată.

Tratamentul intervențional constă în dilatarea zonei cu un balonaș și montarea unui stent (tub de dimensiuni diferite, de metal) care va menține vasul deschis. Nu necesită incizie chirurgicală, astfel că permite o recuperare extrem de rapidă, cu durată foarte scurtă de spitalizare.

Cum te pregătești pentru angiografie/angioplastie?

1. Vei efectua un set complet de analize de sânge

2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecocardiografie

3. Anumite medicamente vor fi oprite

4. Nu vei mânca și nu vei bea apă

5. Te vei abține de la fumat

Cât durează internarea?

Angiografia/angioplastie de artere periferice prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.

Riscuri Angiografie/angioplastie

Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

reacții alergice la substanțele administrate
reacții la anestezice
fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
mici sângerări la nivelul puncției vasculare
febră
cefalee, migrenă
infecție
embolie gazoasă
lezarea peretului aortic sau al arterei prin care se face abordul
ruptura sau disecția de aortă
restenoză intrastent
migrarea stentului
hematom la locul puncției

Ce se întâmplă în timpul procedurii

Procedura se efectuează în sala de angiografie.

După anestezie se efectuează o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției).
Ulterior se administrează heparină (un medicament care previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției). Pe teacă se introduce un ghid (un fir subțire) cu care se va traversa leziunea, apoi, urmând ghidul va fi introdus un nou cateter. Se vor efectua angiografii repetate pentru a verifica în permanență localizarea cateterelor. Ulterior, se dilată leziunea cu ajutorul unui balonaș care va fi umflat cu substanță de contrast diluată, urmând ca apoi să se monteze stentul necesar menținerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifică prin arteriografie poziția stentului și dacă există stenoză restantă. Uneori pot fi necesare dilatări la nivelul stentului, după ce acesta a fost montat în poziția dorită. Atunci când procedura se consideră încheiată, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasată pe loc câteva ore.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă.

Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel ( stenturi metalice simple ), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative.

Ce se întâmplă după procedură?

1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.

2. Vei face o electrocardiogramă de control

3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.

4. Vei face analize de sânge.

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.

Citește și: Angioplastie artere carotide