Calculator de risc cardiovascular

Ce înseamnă risc cardiovascular?

Riscul cardiovascular (risc CV) reprezintă probabilitatea ca o persoană să sufere un eveniment cardiovascular (fatal sau non-fatal) într-un anumit interval de timp, de obicei în următorii 10 ani, pe baza anumitor factori de risc cardiovascular prezenți. 

Ce este un calculator de risc cardiovascular și cum funcționează?

Calculatorul de risc cardiovascular este un instrument util care te ajută să evaluezi riscul personal de a dezvolta boli cardiovasculare, precum infarctul miocardic, în următori 10 ani. Acest calculator foloseste informații personale despre sanătatea și stilul tău de viață pentru a oferi o estimare precisă și personalizată a riscului cardiovascular.

NU este un instrument de diagnostic, ci o modalitate de calcul a riscului cardiovascular. Te va ajuta să înțelegi unde te situezi și ce măsuri poți lua pentru preveni dezvoltarea bolilor cardiovasculare și a unor potențiale complicații severe, dar nu poate înlocui consultul cardiologic. 

Calculează-ți scorul de risc cardiovascular

Pentru a obține un scor de risc cardiovascular, trebuie să  introduci datelor solicitate în formularul calculatorului. După analiza acestora, vei primi un scor de risc cardiovascular încadrat într-una dintre următoarele categorii:  

• risc scăzut - indică o probabilitate mică de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani; totuși, este important să menții un stil de viață sănătos pentru a preveni creșterea riscului cardiovascular pe termen lung; 
• risc moderat - semnalează un risc cardiovascular moderat de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare; este o oportunitate excelentă de a discuta cu medicul tău despre strategii de reducere a riscului, cum ar fi modificări ale stilului de viață sau, în unele cazuri, tratament medicamentos; 
• risc ridicat - indică o probabilitate crescută de a dezvolta boli cardiovasculare; este esențial să consulți urgent un medic cardiolog pentru o evaluare detaliată și un plan de management personalizat; un risc cardiovascular crescut necesită intervenție rapidă.

Cum funcționează?

Pasul 1: Colectarea informațiilor personale:

Te rugăm să ne furnizezi date precum vârsta, sexul, greutatea, istoricul medical (de exemplu, prezența hipertensiunii arteriale, diabetului), nivelul de colesterol, obiceiurile de fumat și nivelul de activitate fizică.

Pasul 2: Analiza datelor:

Calculatorul utilizează formule și algoritmi bine stabiliți, bazate Ghidurile ESC 2021 privind prevenirea bolilor cardiovasculare în practica clinică și date epidemiologice, pentru a analiza informațiile furnizate. Acesta ia în considerare factorii de risc majori care contribuie la bolile cardiovasculare pentru a estima scorul de risc cardiovascular sau riscul SCORE 2.

Pasul 3: Estimarea riscului:

Pe baza datelor introduse, calculatorul generează o estimare a riscului tău de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară în următorii 10 ani. Riscul este de obicei exprimat sub forma unui procent, ulterior încadrat în una dintre cele trei categorii (risc cardiovascular scăzut, risc cardiovascular moderat, risc cardiovascular ridicat).

Ce date sunt utilizate?

Datele folosite pentru calcularea riscului cardiovascular sunt:  

• vârsta; 
• sexul; 
• colesterolul (total și HDL); 
• tensiunea arterială; 
• fumatul; 
• diabetul. 

Vârsta și sexul 

Vârsta este un factor determinant în declinul funcției cardiovasculare, ceea ce duce la o creștere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare la persoanele odată cu înaintarea în vârstă. 

Pe lângă vârstă, și sexul poate influența riscul cardiovascular. De exemplu, bărbații au un risc cardiovascular mai crescut la vârste mai tinere, în timp ce la femei riscul crește după menopauză, odată cu scăderea nivelului de estrogen - un hormon cu efect protector asupra inimii și vaselor de sânge. 

Colesterolul 

Colesterolul este o substanță ceroasă produsă de ficat. Există două tipuri de colesterol: LDL (colesterolul „rău”, care crește riscul de boli cardiovasculare) și HDL (colesterolul „bun”, care reduce riscul de boli cardiovasculare).

• Colesterolul total reprezintă cantitatea totală a ambelor tipuri de colesterol și trigliceride din sânge. Nivelul optim al colesterolului total este de aproximativ aproximativ 150 mg/dL. Un nivel al colesterolului total de peste 200 mg/dL este considerat colesterol ridicat sau hipercolesterolemie.
• Nivelurile optime ale colesterolului HDL sunt de 40 mg/dL la bărbați și 50 mg/dL la femei.
• Nivelul optim al colesterolului LDL este de 100 mg/dL sau mic.

Reducerea relativă a riscului de boli cardiovasculare (CVD) este proporțională cu dimensiunea absolută a schimbării în LDL-C, indiferent de medicamentul (medicamentele) utilizat(e) pentru a realiza această schimbare.

Beneficiul absolut al scăderii LDL-C depinde de riscul absolut de ASCVD și de reducerea absolută a LDL-C, astfel încât chiar și o mică reducere absolută a LDL-C poate fi benefică la un pacient cu risc mare sau foarte mare.

Hipertensiunea arterială

Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali în timpul ciclului cardiac. Tensiunea sistolică reprezintă presiunea maximă la care este supusă artera atunci când inima se contractă și pompează sângele. Tensiunea diastolică reprezintă presiunea minimă din arteră atunci când inima se relaxează între două bătăi.

O persoană este diagnosticată cu hipertensiune arterială atunci când aceste valori sunt în mod repetat mai mari decât limitele considerate normale (de obicei, peste 130/80 mmHg). Primul număr indică tensiunea arterială sistolică, iar cel de-al doilea tensiunea arterială diastolică. La persoanele de peste 50 de ani, când vorbim despre HTA și riscul cardiovascular, valoarea tensiunii sistolice este un indicator mai relevant pentru calcularea acestuia din urmă.

Studiile longitudinale, studiile epidemiologice genetice și studiile clinice randomizate (RCT) au arătat că există o legătură importantă între riscul cardiovascular și hipertensiunea arterială (HTA) crescută. Aceasta din urmă este o cauză majoră atât a ASCVD, cât și a bolilor cardiovasculare nonaterosclerotice (în special insuficiența cardiacă), fiind responsabilă pentru 9,4 milioane de decese și 7% din anii de viață ajustați pentru dizabilitate la nivel global.

Hipertensiunea arterială crescută este un factor de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene (CAD), insuficienței cardiace, bolii cerebrovasculare, bolii arteriale periferice inferioare (LEAD), bolii cronice de rinichi (CKD) și fibrilației atriale (AF). 

Este important ca ea să fie depistată la timp și gestionată corect, fie că asta implică modificări ale stilului de viață, tratament medicamentos ori proceduri precum denervarea arterelor renale. 

Fumatul

Fumatul este un factor de risc cardiovascular major. Este responsabil pentru 50% din toate decesele evitabile la fumători, jumătate dintre acestea fiind cauzate de ASCVD.

Un fumător pe viață are o probabilitate de 50% de a muri din cauza fumatului și, în medie, va pierde 10 ani din viață.

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat de tip 1, diabetul zaharat de tip 2 și prediabetul sunt factori de risc independenți pentru ASCVD, crescând riscul de ASCVD de aproximativ două ori, în funcție de populație și controlul terapeutic.

Femeile cu diabet zaharat de tip 2 par să aibă un risc deosebit de ridicat de accident vascular cerebral (AVC).

Alte recomandări care vor contribui la acuratețea măsurătorilor:

• Este important să furnizezi informații corecte și complete.
• Asigură-te că datele privind valorile colesterolului și tensiunii arteriale sunt cât mai recente posibil.

Pentru măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu: 

• Asigură-te că ești odihnit(ă) înainte de măsurătoare. Evită cofeina, fumatul și efortul fizic intens cu cel puțin 30 de minute înainte. Stai așezat(ă) într-o poziție confortabilă, cu spatele sprijinit, picioarele neîncrucișate și brațul sprijinit la nivelul inimii.
• Măsoară tensiunea arterială la aceeași oră în fiecare zi.
• Efectuează două sau trei măsurători la interval de 1-2 minute.

Înainte de analize pentru determinarea nivelului de colesterol: 

• Respectă indicațiile oferite de laboratorul de analize medicale privind repausul alimentar.
• Informează medicul și personalul laboratorului despre orice medicamente pe care le iei, inclusiv suplimente, deoarece unele pot influența nivelurile de colesterol.
• Evită modificări majore ale dietei sau stilului de viață chiar înainte de analiză.

Ce informații ne sunt oferite?

Odată ce ai introdus datele necesare, calculatorul risc cardiovascular îți va oferi un scor risc cardiovascular personalizat. Pe lângă scorul numeric, calculatorul de risc cardiovascular poate oferi și recomandări generale, bazate pe datele introduse, privind stilul de viață și necesitatea consultului cardiologic și a evaluării amănunțite a sănătății cardiovasculare. 

Surse: 

1. Hageman, Steven, et al. „SCORE2 Risk Prediction Algorithms: New Models to Estimate 10-Year Risk of Cardiovascular Disease in Europe”, European Heart Journal, vol. 42, no. 25, 5 May 2021, pp. 2439–2454, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34120177/, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab309.  
2. Kist, Janet M, et al. „SCORE2 Cardiovascular Risk Prediction Models in an Ethnic and Socioeconomic Diverse Population in the Netherlands: An External Validation Study”, EClinicalMedicine, vol. 57, 16 Feb. 2023, pp. 101862–101862, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36864978/, https://doi.org/10.1016/j.eclinm.2023.101862. 
3. Pennells, Lisa, et al. „SCORE2-Diabetes: 10-Year Cardiovascular Risk Estimation in Type 2 Diabetes in Europe”, European Heart Journal, vol. 44, no. 28, 25 May 2023, pp. 2544–2556, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37247330/, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad260.  
4. Tamar, et al. „SCORE2-OP Risk Prediction Algorithms: Estimating Incident Cardiovascular Event Risk in Older Persons in Four Geographical Risk Regions”, European Heart Journal, vol. 42, no. 25, 7 May 2021, pp. 2455–2467, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34120185/, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab312. 
5. Trier, van, et al. „Validation of Systematic Coronary Risk Evaluation 2 (SCORE2) and SCORE2-Older Persons in the EPIC-Norfolk Prospective Population Cohort”, European Journal of Preventive Cardiology, vol. 31, no. 2, 4 Oct. 2023, pp. 182–189, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37793098/, https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwad318. 
6. Visseren, Frank L J, et al. „2021 ESC Guidelines on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice”, European Heart Journal, vol. 42, no. 34, 30 Aug. 2021, pp. 3227–3337, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34458905/, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab484.
7. „About Cholesterol”, Centers for Disease Control and Prevention, 20 May 2024, www.cdc.gov/cholesterol/about/index.html.
8. Rodgers, Jennifer L., et al. „Cardiovascular Risks Associated with Gender and Aging”, Journal of Cardiovascular Development and Disease, vol. 6, no. 2, 27 Apr. 2019, p. 19, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6616540/, https://doi.org/10.3390/jcdd6020019.
9. „Understanding Blood Pressure Readings”, American Heart Association, 21 May 2018, www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings.