Frigul afectează sănătatea cardiovasculară

Articolul a fost publicat în Click Sănătate – ediția de decembrie, 2025. Răspunsurile sunt semnate de Dr. Marilena Lincă, medic specialist cardiolog MONZA ARES.

Ce modificări cardiovasculare apar când ne expunem la frig?

Expunerea la frig declanșează o serie de reacții cardiovasculare menite să conserve căldura și să mențină funcționarea organelor vitale. Aceste reacții sunt controlate prin activarea sistemului nervos simpatic și prin mecanisme reflexe de termoreglare. În primul rând, se produce o vasoconstricție periferică: sistemul simpatic eliberează noradrenalină, care determină contracția pereților vaselor de sânge. Astfel, fluxul sanguin la nivelul pielii se reduce, pierderea de căldură scade, iar rezistența vasculară periferică crește.

Ca urmare, tensiunea arterială se poate ridica temporar, în special valorile sistolice, ceea ce explică riscul mai mare de evenimente coronariene sau cerebrovasculare în sezonul rece. În paralel, activarea sistemului simpatic și eliberarea catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină) duc la creșterea frecvenței cardiace și a forței de contracție a inimii, pentru a menține un debit cardiac suficient și o bună perfuzie a organelor centrale precum inima, creierul și plămânii.

Circulația sângelui este redistribuită, sângele fiind direcționat de la extremități și piele către organele vitale. Acesta este motivul pentru care pielea devine palidă, mâinile și picioarele sunt reci, iar temperatura periferică scade. În plus, frigul determină hemoconcentrație, adică o îngroșare a sângelui, prin mecanisme de vasoconstricție și diureză la frig. Crește astfel viscozitatea sângelui și tendința de coagulare, ceea ce favorizează apariția trombozelor, cu risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

În cazurile de hipotermie severă, aceste mecanisme se inversează. Frecvența cardiacă scade progresiv (bradicardie), contractilitatea miocardică se diminuează, pot apărea aritmii severe — inițial fibrilație atrială, apoi ventriculară — iar debitul cardiac se reduce, conducând la hipotensiune și colaps circulator în fazele tardive.

Ce categorii de persoane sunt mai afectate de ger?

Persoanele cu boli cardiovasculare sunt cele mai vulnerabile la efectele frigului. Creșterea tensiunii arteriale, vasoconstricția coronariană și solicitarea suplimentară a inimii pot agrava boala coronariană, pot decompensa insuficiența cardiacă și pot declanșa tulburări de ritm. Frigul crește consumul de oxigen și postsarcina inimii, determinând un efort suplimentar pentru un organism deja fragil.

Vârstnicii sunt o altă categorie expusă, deoarece mecanismele lor de termoreglare sunt mai slabe, reflexele vasomotorii mai lente, iar mobilitatea redusă favorizează pierderea de căldură și riscul de hipotermie. De cele mai multe ori, aceștia asociază și alte boli cronice, în special cardiovasculare și respiratorii, care agravează reacția la frig.

Pacienții cu afecțiuni pulmonare cronice resimt frecvent aerul rece ca un factor declanșator al bronhospasmului și al senzației de lipsă de aer. Frigul stimulează secrețiile bronșice și crește susceptibilitatea la infecții respiratorii, care, la rândul lor, pun presiune suplimentară pe inimă.

Persoanele cu diabet zaharat au un răspuns vasoconstrictor redus din cauza neuropatiei autonome și a afectării reglării vasculare periferice. Din acest motiv, pierd mai ușor căldura și sunt mai predispuse la leziuni trofice, degerături sau episoade de hipoglicemie. În plus, frigul încetinește vindecarea rănilor și agravează complicațiile microvasculare.

O categorie aparte o reprezintă persoanele malnutrite, subponderale sau cu consum cronic de alcool. Acestea au rezerve scăzute de grăsime și pierd rapid căldura. Alcoolul induce o vasodilatație periferică ce creează o senzație falsă de căldură, dar, paradoxal, scade temperatura corporală și crește riscul de hipotermie severă.

Ce recomandări aveți pentru pacienții cardiaci, iarna?

În sezonul rece, pacienții cardiaci trebuie să acorde o atenție deosebită protecției termice. Îmbrăcămintea trebuie să fie stratificată, lejeră, care să permită o bună izolare termică, iar capul, mâinile și picioarele trebuie acoperite corespunzător. Astfel se previne vasoconstricția bruscă și creșterea tensiunii arteriale.

Efortul fizic intens în aer rece este nerecomandat, deoarece frigul crește solicitarea cardiovasculară și poate declanșa angină sau infarct. Activitatea fizică trebuie adaptată temperaturii: este indicat ca pacienții să înceapă mișcarea cu o intensitate redusă și să opteze pentru exerciții în interior atunci când afară este foarte frig sau vântul este puternic. Mersul pe bandă, bicicleta statică sau exercițiile de mobilitate sunt alternative sigure și eficiente.

Este importantă monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, cu ajustarea tratamentului în funcție de recomandarea cardiologului. Totodată, vaccinarea antigripală și protecția împotriva infecțiilor respiratorii sunt esențiale, întrucât infecțiile cresc stresul asupra inimii.

Pacienții trebuie să evite expunerea prelungită la vânt, umezeală și temperaturi extreme, care pot accelera pierderea de căldură și pot declanșa reacții de vasoconstricție severă. Iar dacă apar simptome precum durere toracică, senzație de presiune în piept, oboseală neobișnuită la efort, palpitații sau dificultăți de respirație, este necesar un consult medical de urgență.