INFARCTOSTOP – program pentru reducerea riscului cardiometabolic la pacienții cu boală cardiovasculară

INFARCTOSTOP este un program dedicat pacienților cu boală cardiovasculară și exces ponderal sau obezitate, care își propune reducerea riscului de complicații cardiometabolice pe termen lung printr-o abordare medicală modernă și personalizată. Articolul de mai jos reunește, într-un format structurat și ușor de parcurs, cele mai frecvente întrebări legate de eligibilitate, evaluare, opțiuni terapeutice și monitorizare. Informațiile au rol orientativ și nu înlocuiesc consultul medical, deciziile privind tratamentul fiind stabilite individual, împreună cu medicul curant.

Despre program

Ce este INFARCTOSTOP?

INFARCTOSTOP este un program orientat spre reducerea complicațiilor cardiometabolice la pacienții cu boală cardiovasculară (de exemplu infarct miocardic, AVC, boală arterială periferică) care au exces ponderal/obezitate și NU au diabet zaharat.

De ce se pune accent pe exces ponderal/obezitate dacă eu am deja o boală cardiovasculară?

Excesul ponderal nu este doar o „problemă de kilograme”, ci se asociază frecvent cu o afectare metabolică complexă (tensiune crescută, dislipidemie, inflamație sistemică, apnee de somn, ficat gras etc.).

Prin scădere ponderală și/sau tratamente moderne cu beneficii cardiometabolice se pot reduce riscurile și complicațiile pe termen lung.

Ce înseamnă „complicații cardiovasculare majore”?

În mod uzual, termenul se referă la evenimente precum: infarct miocardic, accident vascular cerebral, deces de cauză cardiovasculară și, în anumite contexte, boală arterială periferică simptomatică sau necesitatea unor revascularizări.

Termeni esențiali explicați

Care este definiția excesului ponderal și a obezității?

Exces ponderal: IMC (indice de masă corporală) ≥ 25 kg/m².

Obezitate: IMC ≥ 30 kg/m².

Tratamentul medicamentos specific pentru scădere ponderală este luat în considerare, de regulă, de la IMC ≥ 27 kg/m² (în funcție de comorbidități).

Ce înseamnă „afectare metabolică complexă” / sindrom metabolic?

Sindromul metabolic este asocierea mai multor factori: exces ponderal (în special abdominal), hipertensiune arterială, trigliceride crescute, HDL-colesterol scăzut, glicemie crescută/rezistență la insulină.

Când acești factori apar împreună, cresc semnificativ riscul de boală cardiovasculară, diabet zaharat tip 2 și alte complicații precum ficat gras, apnee de somn, trigliceride crescute.

Eligibilitate: „pacient tip SELECT” și „pacient tip STEP‑HFpEF”

Ce înseamnă „pacient tip SELECT” (INFARCTOSTOP SELECT)?

„Pacient tip SELECT” se referă la persoanele cu boală cardiovasculară dovedită și IMC ≥ 27 kg/m², fără diabet zaharat, la care tratamentul cu analogi de GLP‑1 a demonstrat reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore.

Important: medicul stabilește dacă profilul dvs. se potrivește și dacă există indicație și siguranță pentru tratament.

Dacă am glicemie ușor crescută / prediabet, intru în program?

De cele mai multe ori, prediabetul NU înseamnă diabet. Eligibilitatea se decide după evaluare (inclusiv HbA1c și/sau test de toleranță la glucoză, după caz).

În multe situații, intervențiile pe greutate și metabolism sunt chiar mai importante în prediabet.

Dacă am diabet zaharat, mai pot beneficia de aceste terapii?

Da, multe dintre aceste clase terapeutice au beneficii și la pacienții cu diabet. Totuși, obiectivele, dozele și monitorizarea sunt diferite.

În practică, se poate recomanda un parcurs personalizat (cardiometabolic) adaptat diabetului.

Ce înseamnă „pacient tip STEP‑HFpEF”?

Se referă la pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF) și obezitate (IMC ≥ 30 kg/m²), la care analogii de GLP‑1 au demonstrat ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Ce este insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF)?

HFpEF este o formă de insuficiență cardiacă în care fracția de ejecție a ventriculului stâng este „păstrată” (nu este redusă semnificativ), însă inima se umple mai greu și apar simptome precum: lipsă de aer la efort, oboseală, edeme, toleranță scăzută la efort.

Ce include evaluarea și planul de tratament

Ce include, de obicei, evaluarea inițială?

Evaluarea este personalizată, dar poate include:

·       istoric medical (evenimente cardiovasculare, tratamente curente, comorbidități);

·       măsurători: greutate, IMC, circumferința taliei, tensiune arterială;

·       analize uzuale (în funcție de caz): glicemie/HbA1c, profil lipidic, funcție renală și hepatică, markeri de inflamație etc.;

·       evaluare cardiologică conform patologiei (de exemplu ECG/ecografie cardiacă/monitorizare, după indicația medicului);

·       screening orientativ pentru apnee de somn, ficat gras și alți factori de risc.

Este obligatoriu să țin dietă și să fac mișcare dacă primesc medicație?

Da. Medicația nu înlocuiește stilul de viață, ci îl completează. Un plan realist de alimentație, activitate fizică și somn crește șansele de succes și reduce riscul de recădere.

Când se ia în considerare tratamentul medicamentos pentru scăderea în greutate?

În mod uzual, se discută când IMC este ≥ 27 kg/m² și există comorbidități (ex.: boală cardiovasculară, HTA, dislipidemie, apnee de somn) sau când obezitatea este ≥ 30 kg/m².

Decizia depinde de profilul de risc, istoricul tratamentelor încercate și siguranță.

Medicație: analogi GLP‑1 și iSGLT2

Ce sunt analogii de GLP‑1 și de ce sunt importanți în INFARCTOSTOP?

Analogii de GLP‑1 sunt medicamente care acționează pe mecanismele de sațietate și metabolism, ducând la scădere ponderală și îmbunătățirea mai multor factori de risc.

În studii clinice, la persoane cu boală cardiovasculară și exces ponderal/obezitate fără diabet, această clasă a demonstrat reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore.

Ce sunt inhibitorii SGLT2 (iSGLT2) și cum ajută?

iSGLT2 sunt o clasă de medicamente cu beneficii demonstrate în insuficiența cardiacă (scăderea spitalizărilor și a riscului cardiovascular) și protecție renală în anumite contexte.

Pot fi folosiți și la pacienți fără diabet, în special când există insuficiență cardiacă și/sau boală renală cronică, conform indicației medicului.

Pot primi atât analog GLP‑1, cât și iSGLT2?

Uneori, da, dar nu este o regulă. Asocierea se decide strict medical, ținând cont de indicații, tolerabilitate, funcție renală, tensiune, tratamentele cardiologice existente și obiectivele dvs.

Ce înseamnă că reducerea riscului cardiovascular poate apărea „indiferent de gradul scăderii în greutate”?

Unele beneficii ale terapiilor moderne (în special cele evaluate în studii mari) pot depăși simpla scădere de kilograme: efecte pe inflamație, metabolism, funcție vasculară, risc renal etc.

Asta nu înseamnă că greutatea nu contează, ci că obiectivul este reducerea riscului global, nu doar cifra de pe cântar.

Durată, monitorizare și rezultate așteptate

Cât trebuie să dureze tratamentul obezității?

Obezitatea este o boală cronică, iar tratamentul este de regulă pe termen lung (ani), similar altor boli cronice. Ajustările se fac etapizat, în funcție de răspuns, toleranță și obiective.

Ce monitorizare este necesară pe parcurs?

Monitorizarea este individualizată, dar poate include:

·       greutate/IMC și circumferința taliei;

·       tensiune arterială și puls;

·       simptome (în special dacă există insuficiență cardiacă);

·       analize periodice (glicemie/HbA1c, lipide, funcție renală/hepatică, după caz);

·       revizuirea tratamentului cardiologic (statine, antiagregante/anticoagulante, antihipertensive etc.).

Cât de repede apar rezultatele?

Scăderea ponderală este de obicei graduală. Unele persoane observă efecte asupra apetitului în primele săptămâni.

În insuficiența cardiacă cu obezitate, ameliorarea toleranței la efort și a calității vieții poate apărea în timp, odată cu scăderea ponderală și optimizarea tratamentului.

Administrare și reacții adverse

Ce trebuie să știu despre administrarea tratamentului injectabil ?

Multe terapii din clasa analogilor GLP‑1 se administrează subcutanat (în stratul de grăsime), conform schemei prescrise și prospectului.

Medicul vă explică schema de titrare (creștere treptată a dozei) pentru a reduce reacțiile adverse.

Nu modificați doza și nu întrerupeți tratamentul fără a discuta cu medicul.

·       Locuri uzuale de injectare: abdomen, coapsă, braț (alternarea locurilor este recomandată).

·       Păstrare: de regulă, în frigider (2–8°C) până la utilizare; respectați instrucțiunile specifice din prospect (unele dispozitive permit păstrare la temperatura camerei pentru o perioadă limitată).

·       Eliminarea acelor/dispozitivelor: conform indicațiilor medicale și regulilor locale (recipient de obiecte tăietoare/înțepătoare).

Care sunt reacțiile adverse frecvente ale analogilor GLP‑1?

Cele mai frecvente sunt gastrointestinale: greață, plenitudine, balonare, reflux, constipație sau diaree. De obicei apar la început sau la creșterea dozei și se pot ameliora în timp.

Mai rar pot apărea: vărsături, deshidratare, litiază biliară (pietre la fiere). Orice simptom persistent/sever trebuie discutat cu medicul.

Cum pot reduce riscul de reacții adverse gastrointestinale?

Recomandări practice (în completarea indicațiilor medicului și a prospectului):

·       Mâncați porții mai mici și opriți-vă când apare senzația de sațietate.

·       Evitați alimentele foarte grase/prăjite, iuți sau foarte dulci în perioada de titrare.

·       Mâncați mai lent și mestecați bine.

·       Hidratare adecvată (mai ales dacă apare diaree/vărsături).

·       Creșteți treptat aportul de fibre (legume, cereale integrale) dacă tolerați.

·       Reduceți băuturile carbogazoase și alcoolul.

Care sunt reacțiile adverse posibile ale iSGLT2?

Pot apărea infecții genitale/urinare, urinări mai frecvente, scădere ușoară a tensiunii (amețeală la ridicare) sau deshidratare, mai ales dacă nu vă hidratați suficient.

Rareori, pot apărea complicații serioase (de exemplu cetoacidoză – în special în anumite condiții). Anunțați medicul dacă apar simptome neobișnuite.

Există contraindicații sau situații în care trebuie prudență?

Da. Exemple (nu sunt exhaustive):

·       Sarcină/alăptare (medicul va recomanda alternative).

·       Antecedente de pancreatită, probleme biliare semnificative – necesită evaluare atentă (mai ales pentru GLP‑1).

·       Istoric personal/familial de carcinom medular tiroidian sau MEN2 – GLP‑1 poate fi contraindicat (conform prospectelor unor molecule).

·       Risc de deshidratare sau tensiune mică, infecții urinare recurente – necesită prudență (mai ales pentru iSGLT2).

·       Funcție renală foarte redusă – schema se adaptează în funcție de molecule și indicație.

Ce fac dacă uit o doză?

Urmați instrucțiunile din prospectul medicamentului și recomandarea medicului. Nu dublați doza pentru a „recupera” fără aviz medical.

Dacă întrerup tratamentul după ce slăbesc, se poate pune greutatea la loc?

Este posibil. De aceea, planul pe termen lung (stil de viață + monitorizare, iar uneori tratament cronic) este esențial. Orice reducere/oprire se face gradual și supravegheat, în funcție de obiective și risc.

Întrebări practice

Ce ar fi util să aduc la prima consultație?

Dacă aveți, aduceți:

·       scrisori medicale/externări (infarct, stent, AVC etc.);

·       lista completă de medicamente (cu doze) și eventuale alergii;

·       analize recente (glicemie/HbA1c, lipide, creatinină/eGFR, transaminaze etc.);

·       investigații cardiologice recente (ECG, ecocardiografie, teste de efort, Holter – după caz).

Cum mă programez?

Vă puteți programa prin canalele uzuale ale clinicii: recepție, call-center (031 9300) sau formularul online.

Referințe

• World Obesity Atlas 2025 | World Obesity Federation
• EASO: 2015 Milan Declaration: A Call to Action on Obesity
• European Commission – Obesity prevention (Knowledge4Policy)
• NHLBI – Metabolic Syndrome
• NHS – Obesity treatment
• Lincoff AM et al. N Engl J Med 2023; DOI:10.1056/NEJMoa2307563 (SELECT)
• Kosiborod MN et al. N Engl J Med 2023;389:1069–1084 (STEP‑HFpEF)
• Kosiborod MN et al. N Engl J Med 2024;390:1394–1407
• Malhotra A et al. N Engl J Med 2024;391:1193–1205; DOI:10.1056/NEJMoa2404881
• Perkovic V et al. N Engl J Med 2024; DOI:10.1056/NEJMoa2403347
• Zinman B et al. N Engl J Med 2015;373:2117–2128
• Heerspink H et al. N Engl J Med 2020; DOI:10.1056/NEJMoa202481
• Meyhöfer SM et al. EASL Congress 2024 (prezentare)