AD - atriu drept
Inima are patru cavități sau camere. Atriul drept este camera superioară poziționată în partea dreaptă a cordului. La nivelul atriului drept ajunge sângele încărcat cu dioxid de carbon, de la organele corpului. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin intermediul valvei tricuspide.
Află mai multe despre AD - atriu drept...
Proceduri
Consultatia neurologica
Consultația neurologică are rolul de a depista boli ale sistemului nervos și ale sistemului muscular. Printre acestea se numără: infarctele cerebrale (și alte boli vasculare ale sistemului nervos) Parkinson (și alte boli ale sistemului extrapiramidal) migrena (și alte dureri primare și secundare de cap și de față) meningite (și alte infecții ale sistemului nervos central) epilepsie scleroză multiplă (și alte boli demielinizante ale sistemului nervos) demență (și alte sindroame degenerative) polineuropatia (și alte boli ale sistemului nervos periferic și a sistemului muscular) tumori ale sistemului nervos Acestea se pot manifesta ca paralizii la nivelul mâinilor și/sau a picioarelor, amețeli, tulburări de vorbire, slăbiciune musculara, modificări ale senzației tactile sau chiar stări de confuzie. Din acest motiv, examinarea neurologică cuprinde o serie întreagă de teste și de întrebări. De ce este important sa facem consultație neurologică? Consultul neurologic reprezintă primul pas pentru diagnosticarea bolilor sistemului nervos. Cu ajutorul acesteia este posibilă o bună încadrare și localizare a cauzei simptomelor pacientului. Diagnosticată la timp, boala poate să fie mai bine și mai ușor tratată, posibilele complicații pot fi deseori evitate. Cum ne pregatim pentru consultație neurologică? Nu este nevoie de o pregătire prealabilă pentru consultația neurologică. Este bine să aduceți analize mai vechi, inclusiv CD-uri cu imagini (CT sau RMN) când veniți la consultația neurologica. De asemenea, un plan cu medicația actuală ajută mult medicul pentru stabilirea afecțiunilor avute și a conduitei terapeutice. Cum se efectuează? Consultația neurologică are un parcurs clar stabilit. Aceasta începe cu o discuție (anamneză) în care medicul întreabă despre motivele consultului, simptomele pacientului, bolile concomitente (antecedente medicale), medicația actuală și stilul de viață. Urmează apoi o verificare în urma căreia se constată dacă sunt semne exterioare ale unei boli neurologice. Aceasta se observă din tipul de mers, postura corpului, echilibru, limitarea mișcărilor. Urmează apoi o examinare a tuturor parților corpului, de la cap până la picioare. Dacă pacientul nu este în posibilitatea de a răspunde la anumite întrebări, este recomandat să meargă însoțit la medic. În mod normal medicul testează următorii nervi și funcții: Nervii cranieni Fiecare om are 12 perechi de nervi cranieni care controlează mișcările feței și ale gatului - de ex: mușchii ochilor, a limbii sau a mandibulei. Pe lângă aceștia, mai avem nervi responsabili pentru miros, văz, auz și echilibru. O modificare a acestor nervi poate ascunde o boală a sistemului nervos. Functiile motorii si coordonarea Mobilitatea generală, motrica fină și coordonarea sunt o altă parte a examinării neurologice. Cât de bine putem mișca mâinile si picioarele? Putem deschide și închide nasturii de la cămașă? De câți pași avem nevoie ca să ne învârtim in jurul propriei axe? Cât de sigur reușim să atingem cu călcâiul genunchiul opus atunci când avem ochii închiși? – toate acestea pot ascunde sindroame și boli neurologice. O examinare a reflexelor osteotendinoase ține, de asemeneam, de domeniul neurologiei. Aceasta se efectuează – de exemplu, în cazul reflexului rotulian - prin lovirea unui tendon cu ciocănelul de reflexe – astfel se produce întinderea tendonului genunchiului și a musculaturii coapsei, ceea ce duce la contracția mușchiului și ridicarea gambei pe coapsă. Sensibilitatea O modificare a simțului tactil sau dureros este de asemenea verificată în cadrul examinării neurologice. Să nu va speriați dacă medicul vă roagă să închideți ochii și apoi vă pune să deosebiți rece de cald sau ascuțit de bont. Capacitatea cognitiva, gandirea De acest domeniu aparțin vorbirea, teste de calcul, întrebări și teste care țin de memorie sau de capacitatea de orientare. Modificări ale capacitații de concentrare, dar și oboseala de lunga durată, pasivitatea pot ascunde începutul unei demențe. Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos vegetative controlează procese care se desfășoară subconștient, dar care sunt indispensabile vieții: ritmul cardiac, respirația, reglarea temperaturii corporale, digestia. Din acest motiv, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, și întrebările care vizează micțiunea și defecația fac parte din consultul neurologic. Cât durează o consultație neurologică? Deoarece sistemul nervos controlează aproape fiecare proces din corp de la respirație și mișcarea mușchilor până la digestie și simt tactil, examinarea neurologică poate necesita uneori ceva mai mult timp. În mod normal, examinarea împreună cu anamneza (culegerea datelor de la pacient) nu durează mai mult de 30 de minute. Poate fi dureroasă? Examinarea neurologică nu este dureroasă, dar poate fi uneori mai neplăcută (de exemplu atunci când, pentru testarea coordonării, pacientul este rugat să își atingă vârful nasului cu degetul, în timp ce are ochii închiși).
Vezi mai mult
Proceduri
Drenajul biliar si stentarea biliara
Ce este drenajul biliar? Drenajul Biliar Percutan (PTBD) reprezintă o tehnică radiologică intervenţională prin care se obține decompresia căilor biliare în scopul reducerii sindromului icteric. Această procedură se realizează prin introducerea pe cale percutană, transhepatică a unui cateter de drenaj în căile biliare. Procedura poate fi folosită în tratamentul colestazei (când bila nu poate curge din ficat în intestinul subțire), care poate fi rezultatul unei stenoze, al unui blocaj complet al cailor biliare datorat unei tumori maligne sau a unei fistule biliare după o intervenție chirurgicală. Scopul principal al drenajului biliar este reducerea simptomelor – icter şi prurit şi îmbunătăţirea performanţei hepatice prin reducerea sau remiterea colestazei, permițând pacienților să primească chimioterapia. Drenajul biliar este util în tratamentul fistulelor biliare post-operatorii, a stenozelor de anastomoză biliară cu drenaj biliar urmat de bilioplastie (dilatarea căilor biliare cu balon sau stent). Ce este stentarea biliară? Stentarea căilor biliare este procedura prin care se plasează o proteză metalică în interiorul căilor biliare. Acest lucru se poate realiza pe cale percutanată transhepatică, pe cale endoscopică sau prin tehnica rendez-vous (abord atât endoscopic cât şi percutan). Procedura este efectuată dacă blocajul căilor biliare este determinat de o tumoră malignă, cu scopul de a menține căile biliare deschise și de a permite îndepărtarea drenajului biliar montat inițial. Această procedură îmbunătățește calitatea vieții pacientului. Ai putea avea nevoie de drenaj biliar sau stentare biliară dacă ai unul dintre următoarele diagnostice: Neoplaziile ce determină icterul obstructiv şi pentru care se stabilește indicația de drenaj biliar sunt predominant fie tumori ale căilor biliare extrahepatice (tumoră Klatskin, cancer de veziculă biliară cu invazie hepatică), fie recidive tumorale ganglionare sau pe anastomoză, după cancere gastrice. Drenajele biliare temporare sunt indicate în cazuri cu cancer pancreatic cefalic, datorită valorilor mari ale bilirubinei pentru decompresie preoperatorie şi reducerea colangitei. Care sunt avantajele drenajului și/sau stentării biliare? - Sângerare redusă - Spitalizare redusa - Recuperare rapida - Scăderea rapida a bilirubinei si simptomelor asociate (icter, prurit cutanat, urina închisă la culoare, scaun decolorat) În ce constă procedura de drenaj/stentare biliară? Din seara anterioară procedurii, pacientul nu va mai consuma alimente și lichide. Asistenta medicală preia pacientul după ce este adus de infirmieri la angiograf și verifică dacă prezintă branula pentru acces venos. Drenajul biliar percutanant transhepatic extern/extern internalizat (DBE) presupune sedarea profundă a pacientului de către medicul anestezist după ce s-a efectuat în prealabil consultul preanestezic. Ulterior, medicul radiolog intervenționist va face puncționarea transhepatică sub ghidaj ecografic și fluoroscopic a cailor biliare. Se realizeaza colangiografia cu vizualizarea cailor biliare dilatate. Pe un ghid Amplatz se poziționează cateterul de drenaj biliar extern 8,5 F sau se poate încerca depășirea obstacolului si poziționarea unui cateter de același calibru cu bucla distală la nivel intestinal. Zonele de stenoză biliară/stenoză anastomotică se pot dilata prin intermediu procedurii de bilioplastie, cu baloane de 10 mm/4 cm sau se pot stenta folosind, stent-grafturi de lungimi variabile. Ce se întâmplă după procedură? Răspunsul clinic și metabolic după decompresie este predictibil și destul de rapid. Nivelul bilirubinei scade cu 2-3 mg/dL în primele 24 de ore. Scăderea bilirubinei cu până la 20 mg/dL se obține în general în decurs de 1-2 săptămâni, coborând până la valori normale, deși uneori poate rămâne peste valorile normale, în funcție de volumul de ficat decomprimat ca și de prezența unui sindrom de citoliză. Care sunt riscurile procedurii? Principalele riscuri ale drenajului biliar sunt reprezentate de sângerare și scurgerea unei mici cantități de lichid biliar in abdomen. Complicații acute importante apar în 5-10% din cazuri și sunt în principal reprezentate de hemoragie intra-abdominală, sepsis şi infecţii sau procese inflamatorii localizate (abcese, peritonită, colecistită, pancreatită). Ghidurile curente de practică ale Societății de Radiologie Intervențională și
Cardiovasculară (SCVIR) situează totalul acestor complicații la 10%.
Vezi mai mult
Noutăți
24 aprilie 2020
COVID-19 si pacienții cardiaci
Forumul dedicat pacienților al Societății Europene de Cardiologie a primit multe întrebări despre coronavirus (COVID-19). Acest articol reunește recomandări utile de la autorități internaționale și de la societăți medicale. Întrebările referitoare la tratamentul dumneavoastră ar trebui să fie adresate medicului curant.
Vezi mai mult
Afecțiuni
AVC (accidentul vascular cerebral) – tipuri, cauze, simptome, tratament
Accidentul vascular cerebral apare în urma întreruperii circulației la nivelul creierului sau rupturii unei artere cerebrale. La nivel mondial, accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces și a treia cauză de dizabilitate. O persoană din cinci moare în prima lună de după AVC, iar 30% dintre pacienți rămân imobilizați la pat.
Vezi mai mult
Proceduri
Consultatia neurologica
Consultația neurologică are rolul de a depista boli ale sistemului nervos și ale sistemului muscular. Printre acestea se numără: infarctele cerebrale (și alte boli vasculare ale sistemului nervos) Parkinson (și alte boli ale sistemului extrapiramidal) migrena (și alte dureri primare și secundare de cap și de față) meningite (și alte infecții ale sistemului nervos central) epilepsie scleroză multiplă (și alte boli demielinizante ale sistemului nervos) demență (și alte sindroame degenerative) polineuropatia (și alte boli ale sistemului nervos periferic și a sistemului muscular) tumori ale sistemului nervos Acestea se pot manifesta ca paralizii la nivelul mâinilor și/sau a picioarelor, amețeli, tulburări de vorbire, slăbiciune musculara, modificări ale senzației tactile sau chiar stări de confuzie. Din acest motiv, examinarea neurologică cuprinde o serie întreagă de teste și de întrebări. De ce este important sa facem consultație neurologică? Consultul neurologic reprezintă primul pas pentru diagnosticarea bolilor sistemului nervos. Cu ajutorul acesteia este posibilă o bună încadrare și localizare a cauzei simptomelor pacientului. Diagnosticată la timp, boala poate să fie mai bine și mai ușor tratată, posibilele complicații pot fi deseori evitate. Cum ne pregatim pentru consultație neurologică? Nu este nevoie de o pregătire prealabilă pentru consultația neurologică. Este bine să aduceți analize mai vechi, inclusiv CD-uri cu imagini (CT sau RMN) când veniți la consultația neurologica. De asemenea, un plan cu medicația actuală ajută mult medicul pentru stabilirea afecțiunilor avute și a conduitei terapeutice. Cum se efectuează? Consultația neurologică are un parcurs clar stabilit. Aceasta începe cu o discuție (anamneză) în care medicul întreabă despre motivele consultului, simptomele pacientului, bolile concomitente (antecedente medicale), medicația actuală și stilul de viață. Urmează apoi o verificare în urma căreia se constată dacă sunt semne exterioare ale unei boli neurologice. Aceasta se observă din tipul de mers, postura corpului, echilibru, limitarea mișcărilor. Urmează apoi o examinare a tuturor parților corpului, de la cap până la picioare. Dacă pacientul nu este în posibilitatea de a răspunde la anumite întrebări, este recomandat să meargă însoțit la medic. În mod normal medicul testează următorii nervi și funcții: Nervii cranieni Fiecare om are 12 perechi de nervi cranieni care controlează mișcările feței și ale gatului - de ex: mușchii ochilor, a limbii sau a mandibulei. Pe lângă aceștia, mai avem nervi responsabili pentru miros, văz, auz și echilibru. O modificare a acestor nervi poate ascunde o boală a sistemului nervos. Functiile motorii si coordonarea Mobilitatea generală, motrica fină și coordonarea sunt o altă parte a examinării neurologice. Cât de bine putem mișca mâinile si picioarele? Putem deschide și închide nasturii de la cămașă? De câți pași avem nevoie ca să ne învârtim in jurul propriei axe? Cât de sigur reușim să atingem cu călcâiul genunchiul opus atunci când avem ochii închiși? – toate acestea pot ascunde sindroame și boli neurologice. O examinare a reflexelor osteotendinoase ține, de asemeneam, de domeniul neurologiei. Aceasta se efectuează – de exemplu, în cazul reflexului rotulian - prin lovirea unui tendon cu ciocănelul de reflexe – astfel se produce întinderea tendonului genunchiului și a musculaturii coapsei, ceea ce duce la contracția mușchiului și ridicarea gambei pe coapsă. Sensibilitatea O modificare a simțului tactil sau dureros este de asemenea verificată în cadrul examinării neurologice. Să nu va speriați dacă medicul vă roagă să închideți ochii și apoi vă pune să deosebiți rece de cald sau ascuțit de bont. Capacitatea cognitiva, gandirea De acest domeniu aparțin vorbirea, teste de calcul, întrebări și teste care țin de memorie sau de capacitatea de orientare. Modificări ale capacitații de concentrare, dar și oboseala de lunga durată, pasivitatea pot ascunde începutul unei demențe. Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos vegetative controlează procese care se desfășoară subconștient, dar care sunt indispensabile vieții: ritmul cardiac, respirația, reglarea temperaturii corporale, digestia. Din acest motiv, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, și întrebările care vizează micțiunea și defecația fac parte din consultul neurologic. Cât durează o consultație neurologică? Deoarece sistemul nervos controlează aproape fiecare proces din corp de la respirație și mișcarea mușchilor până la digestie și simt tactil, examinarea neurologică poate necesita uneori ceva mai mult timp. În mod normal, examinarea împreună cu anamneza (culegerea datelor de la pacient) nu durează mai mult de 30 de minute. Poate fi dureroasă? Examinarea neurologică nu este dureroasă, dar poate fi uneori mai neplăcută (de exemplu atunci când, pentru testarea coordonării, pacientul este rugat să își atingă vârful nasului cu degetul, în timp ce are ochii închiși).
Vezi mai mult
Proceduri
Drenajul biliar si stentarea biliara
Ce este drenajul biliar? Drenajul Biliar Percutan (PTBD) reprezintă o tehnică radiologică intervenţională prin care se obține decompresia căilor biliare în scopul reducerii sindromului icteric. Această procedură se realizează prin introducerea pe cale percutană, transhepatică a unui cateter de drenaj în căile biliare. Procedura poate fi folosită în tratamentul colestazei (când bila nu poate curge din ficat în intestinul subțire), care poate fi rezultatul unei stenoze, al unui blocaj complet al cailor biliare datorat unei tumori maligne sau a unei fistule biliare după o intervenție chirurgicală. Scopul principal al drenajului biliar este reducerea simptomelor – icter şi prurit şi îmbunătăţirea performanţei hepatice prin reducerea sau remiterea colestazei, permițând pacienților să primească chimioterapia. Drenajul biliar este util în tratamentul fistulelor biliare post-operatorii, a stenozelor de anastomoză biliară cu drenaj biliar urmat de bilioplastie (dilatarea căilor biliare cu balon sau stent). Ce este stentarea biliară? Stentarea căilor biliare este procedura prin care se plasează o proteză metalică în interiorul căilor biliare. Acest lucru se poate realiza pe cale percutanată transhepatică, pe cale endoscopică sau prin tehnica rendez-vous (abord atât endoscopic cât şi percutan). Procedura este efectuată dacă blocajul căilor biliare este determinat de o tumoră malignă, cu scopul de a menține căile biliare deschise și de a permite îndepărtarea drenajului biliar montat inițial. Această procedură îmbunătățește calitatea vieții pacientului. Ai putea avea nevoie de drenaj biliar sau stentare biliară dacă ai unul dintre următoarele diagnostice: Neoplaziile ce determină icterul obstructiv şi pentru care se stabilește indicația de drenaj biliar sunt predominant fie tumori ale căilor biliare extrahepatice (tumoră Klatskin, cancer de veziculă biliară cu invazie hepatică), fie recidive tumorale ganglionare sau pe anastomoză, după cancere gastrice. Drenajele biliare temporare sunt indicate în cazuri cu cancer pancreatic cefalic, datorită valorilor mari ale bilirubinei pentru decompresie preoperatorie şi reducerea colangitei. Care sunt avantajele drenajului și/sau stentării biliare? - Sângerare redusă - Spitalizare redusa - Recuperare rapida - Scăderea rapida a bilirubinei si simptomelor asociate (icter, prurit cutanat, urina închisă la culoare, scaun decolorat) În ce constă procedura de drenaj/stentare biliară? Din seara anterioară procedurii, pacientul nu va mai consuma alimente și lichide. Asistenta medicală preia pacientul după ce este adus de infirmieri la angiograf și verifică dacă prezintă branula pentru acces venos. Drenajul biliar percutanant transhepatic extern/extern internalizat (DBE) presupune sedarea profundă a pacientului de către medicul anestezist după ce s-a efectuat în prealabil consultul preanestezic. Ulterior, medicul radiolog intervenționist va face puncționarea transhepatică sub ghidaj ecografic și fluoroscopic a cailor biliare. Se realizeaza colangiografia cu vizualizarea cailor biliare dilatate. Pe un ghid Amplatz se poziționează cateterul de drenaj biliar extern 8,5 F sau se poate încerca depășirea obstacolului si poziționarea unui cateter de același calibru cu bucla distală la nivel intestinal. Zonele de stenoză biliară/stenoză anastomotică se pot dilata prin intermediu procedurii de bilioplastie, cu baloane de 10 mm/4 cm sau se pot stenta folosind, stent-grafturi de lungimi variabile. Ce se întâmplă după procedură? Răspunsul clinic și metabolic după decompresie este predictibil și destul de rapid. Nivelul bilirubinei scade cu 2-3 mg/dL în primele 24 de ore. Scăderea bilirubinei cu până la 20 mg/dL se obține în general în decurs de 1-2 săptămâni, coborând până la valori normale, deși uneori poate rămâne peste valorile normale, în funcție de volumul de ficat decomprimat ca și de prezența unui sindrom de citoliză. Care sunt riscurile procedurii? Principalele riscuri ale drenajului biliar sunt reprezentate de sângerare și scurgerea unei mici cantități de lichid biliar in abdomen. Complicații acute importante apar în 5-10% din cazuri și sunt în principal reprezentate de hemoragie intra-abdominală, sepsis şi infecţii sau procese inflamatorii localizate (abcese, peritonită, colecistită, pancreatită). Ghidurile curente de practică ale Societății de Radiologie Intervențională și
Cardiovasculară (SCVIR) situează totalul acestor complicații la 10%.
Vezi mai mult
Noutăți
24 aprilie 2020
COVID-19 si pacienții cardiaci
Forumul dedicat pacienților al Societății Europene de Cardiologie a primit multe întrebări despre coronavirus (COVID-19). Acest articol reunește recomandări utile de la autorități internaționale și de la societăți medicale. Întrebările referitoare la tratamentul dumneavoastră ar trebui să fie adresate medicului curant.
Vezi mai mult
Afecțiuni
AVC (accidentul vascular cerebral) – tipuri, cauze, simptome, tratament
Accidentul vascular cerebral apare în urma întreruperii circulației la nivelul creierului sau rupturii unei artere cerebrale. La nivel mondial, accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces și a treia cauză de dizabilitate. O persoană din cinci moare în prima lună de după AVC, iar 30% dintre pacienți rămân imobilizați la pat.
Vezi mai mult