Abrevieri in cardiologie

A
B
C
D
E
F
G
H
I
L
M
N
P
Q
R
S
T
U
V
W
Z

A




Artera coronară dreaptă pornește de la nivelul aortei și coboară pe partea dreaptă a inimii, ajungând în partea posterioară și chiar spre vârful inimii, în partea îndreptată spre diafragm. Alimentează cu sânge oxigenat o mare parte din peretele drept al inimii și septul interventricular.


Artera coronară stângă este una dintre arterele care alimentează cu oxigen mușchiul cardiac. Ea pornește de la nivelul aortei și merge în jos, spre vârful inimii. Această arteră se ramifică în două și, uneori, în trei artere. În mod uzual, ACS se ramifică în artera descendentă anterioară (ADA) și artera circumflexă (ACx).


Artera circumflexă pornește din artera coronară stângă și ajunge pe partea posterioară a inimii. Irigă o parte din ventriculul stâng, nodul sinusal și, uneori, nodul atrioventricular.


Inima are patru cavități sau camere. Atriul drept este camera superioară poziționată în partea dreaptă a cordului. La nivelul atriului drept ajunge sângele încărcat cu dioxid de carbon, de la organele corpului. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin intermediul valvei tricuspide.


Artera descendentă anterioară este cea mai importantă arteră coronară, care alimentează cu sânge oxigenat majoritatea mușchiului cardiac din zona ventriculului stâng. De la nivelul acestei artere pronesc multe ramuri foarte fine, care irigă miocardul (mușchiul inimii).


Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt o clasă de medicamente folosite în principal pentru tratarea inflamației, a durerii și pentru ameliorarea febrei. Sunt cele mai prescrise medicamente din lume, folosite pentru tratarea unei palete largi de afecțiuni, de la reumatism până la dureri menstruale. Din această categorie de medicamente fac parte ibuprofenul, diclofenacul, metamizolul sau acidul acetilsalicilic.


Antiinflamatoarele steroidiene sunt o clasă de medicamente cunoscute și sub numele de corticosteroizi. Aceste medicamente de sinteză sunt derivate din corticosterozii naturali, secretați de glandele suprarenale. Acțiunea antiinflamatoarelor steroidiene este profundă și foarte puternică, de aceea acest tip de medicamente sunt recomandate mai ales în cazul infecțiilor și inflamațiilor grave. Din această clasă de medicamente fac parte prednisonul, dexametazona, metilprednisolon etc. La administrarea acestor medicamente se recomandă dietă fără sare.


Accidentul ischemic tranzitor sau atacul ischemic tranzitor este un episod neurologic de scurtă durată, în care o zonă a creierului este lipsită pentru o perioadă de timp de oxigen, din cauza unei întreruperi bruște a circulației sangvine la acel nivel. Acest tip de eveniment nu determină leziuni cerebrale permanente, așa cum se poate întâmpla în cazul unui accident vascular cerebral.


Arterele pulmonare sunt singurele artere din corpul uman care transportă sânge fără oxigen. Trunchiul comun al arterei pulmonare pleacă din ventriculul drept și se desparte în două artere pulmonare (dreapta și stânga) care merg către plămâni. Aceste artere fac parte din ”circulația mică” în care este transportat sânge lipsit de oxigen și deșeuri sangvine.


Ablația prin radiofrecvență este un tratament intervențional pentru aritmiile cardiace. Procedura implică arderea circuitelor electrice are sunt responsabile de producerea aritmiei, cu ajutorul undelor de radiofrecvență.


Inima are patru cavități sau camere. Atriul stâng este camera superioară poziționată în partea stângă a cordului. La nivelul atriului stâng ajunge sângele încărcat cu oxigen, de la plămâni. Atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin intermediul valvei mitrale.


ATI - anestezie și terapie intensivă reprezintă o specializare medicală care se ocupă de monitorizarea pacienților în timpul și după intervențiile chirurgicale. Departamentele de ATI sunt secții specializate cu grad mare de tehnologizare, care permit monitorizarea atentă și îngrijirea pacienților aflați în cele mai fragile stadii.


Ateroscleroza este un proces prin care pe pereții arterelor se depun în timp compuși sangvini, colesterol și calciu, contribuind la îngustarea diametrului vasului de sânge. Aceste depuneri poartă numele de plăci de aterom. Ateroscleroza sistemică reprezintă afecțiunea în care la nivelul arterelor din corp există astfel de plăci de aterom, care pot îngreuna circulația sângelui.


Alura ventriculară reprezintă frecvența cardiacă sau ceea ce numim în mod uzual puls cardiac.


Aria valvei aortice se referă la deschiderea orificiului aortic. La persoanele sănătoase, aceasta este între 3-4 cm pătrați. În cazul persoanelor cu stenoză aortică, aria valvei aortice poate să scadă până la 1-2,5 cm pătrați. În cazul pacienților la care aria valvei aortice este sub 1 cm pătrat, este vorba despre o stenoză aortică severă.


Accidentul vascular cerebral sau atacul cerebral reprezintă unul dintre cele mai grave evenimente vasculare, cu potențial letal. În timpul unui accident vascular cerebral, o porțiune a creierului nu mai primește sânge oxigenat și apare necroza celulelor cerebrale. Acest eveniment se poate produce fie din cauza unei oprir bruște a circulației sangvine la nivelul creierului, caz în care este vorba despre un accident vascular ischemic, fie din cauza unei sângerări abundente, în cazul unui accident vascular hemoragic.


Aria valvei mitrale se referă la deschiderea orificiului valvei mitrale. În cazul persoanelor sănătoase, această valvă se poate deschide la 4-6 cm pătrați. Când această suprafață scade sub 4 cm pătrați, apare stenoza mitrală. Atunci când aria valvei mitrale este sub 1-1,5 cm pătrați, pacientul resimte oboseală marcată atât la efort cât și în repaus, din cauza stenozei mitrale severe.


Tahicardia prin reintrare atrioventriculară este un tip de tahicardie supraventriculară, adică o aritmie care are originea în partea superioară a inimii. Este cel mai întâlnit tip de tahicardie supraventriculară, în special în rândul femeilor și al persoanelor vârstnice.


Anticorpii sunt proteine care fac parte din sistemul imunitar, localizate în sânge. Rolul lor este de a recunoaște factorii patogeni (bacteriile sau virusurile) și de a-i neutraliza. Anticorpii formați în urma interacțiunii cu un organism patogen (numit și antigen) rămân de obicei în sânge și protejează organismul de viitoare infectări.


Artera aortă este cea mai mare și mai importantă arteră din corp, din ea se ramifică toate arterele mari din circulația sangvină. Aorta pornește din ventriculul stâng și transportă sânge oxigenat către toate organele importante ale corpului. Artera aortă este compusă dintr-o parte care urcă deasupra inimii și se numește aorta ascendentă, o parte care se curbează către stânga, numită arcul aortic și o parte care coboară spre organele din partea de jos a corpului, numită aorta descendentă.

B




Blocul atrioventricular reprezintă o afecțiune electrică a inimii, în care impulsurile electrice din atrii nu ajung sau ajung cu întârziere în ventricule. Blocul atrioventricular poate fi acut sau cronic și are diferite grade. 


Termenul boală cardiovasculară se referă la orice afecțiune din sfera cardiologiei, în care este afectată fie structura și funcționalitatea inimii (valve, mușchi), fie vasele de sânge care deservesc cordul.


Biopsia endomiocardică reprezintă prelevarea de țesut miocardic, în scopul diagnosticării unor afecțiuni cardiace.


Blocul fascicular anterior reprezintă o tulburare de conducere a impulsurilor electrice la nivelul fasciculelor prezente în ventriculul stâng, care poate afecta contractilitatea acestuia.


Stentul metalic simplu este un dispozitiv medical de mici dimensiuni, asemănător unui arc de pix. Acest dispozitiv este alcătuit dintr-un aliaj de cobalt-crom și nu este acoperit de polimeri care poartă substanțe medicamentoase, așa cum se întâmplă în cazul stenturilor farmacologic active.


Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o afecțiune a aparatului respirator caracterizată prin îngustarea progresivă a bronhiilor și afectarea pulmonară, care au ca rezultat scăderea capacității respiratorii a pacientului.


La nivelul celor două camere inferioare ale inimii există un perete, septul interventricular. În interiorul acestui sept se află fasciculul His, format din mai multe ramuri ce conduc impulsurile electrice. Blocul de ramură dreaptă reprezintă o întârziere a conducerii impulsurilor electrice în ramura dreaptă a fasciculului His.


La nivelul celor două camere inferioare ale inimii există un perete, septul interventricular. În interiorul acestui sept se află fasciculul His, format din mai multe ramuri ce conduc impulsurile electrice. Blocul de ramură stângă reprezintă o întârziere a conducerii impulsurilor electrice în ramura dreaptă a fasciculului His.


Boala de nod sinusal este o afecțiune electrică a inimii în care apare o problemă la nivelul nodului sinusal, locul în care sunt generate impulsurile electrice care determină bătăile inimii. Pacienții care suferă de această afecțiune pot să aibă episoade fie de bradicardie (inima bate prea încet), fie de tahicardie (inima bate foarte repede).

C




Bypass-ul coronarian reprezintă o procedură chirurgicală de revascularizare,care presupune ca o porțiune dintr-un vas de sânge prelevat dintr-o altă parte a corpului să fie adăugată în dreptul unei stenoze coronariene, pentru a devia și a relua circulația sangvină. Intervenția chirurgicală este cea mai frecventă operație pe cord deschis care se face în lume și este recomandată pacienților cu stenoze coronariene, infarct miocardic acut etc.


Cardiopatia ischemică sau boala coronariană reprezintă o afecțiune a inimii care apare atunci când mușchiul cardiac nu este alimentat cu suficient sânge oxigenat, din cauza îngustării arterelor coronare. Cardiopatia ischemică cronică este întâlnită în special în rândul persoanelor mai în vârstă, care prezintă mai mulți factori de risc, printre care fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială etc.


Creatinkinaza este o enzimă care se regăsește în mușchiul cardiac și alți mușchi. Determinarea nivelului ei este utilă pentru diagnosticul infarctului miocardic acut.


Creatinkinaza MB este fracțiunea creatinkinazei care se găsește în miocard. Determinarea nivelului ei este utilă pentru diagnosticul infarctului miocardic acut.


Cardiomiopatia este denumirea generică dată afectării mușchiului cardiac, indiferent de cauză. Afectarea miocardului înseamnă afectarea funcției de pompă a inimii, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă. Cardiomiopatia dilatativă este afecțiunea în care ventriculul stâng se dilată și inima nu mai poate pompa eficient sânge oxigenat în organism.


Cardiomiopatia este denumirea generică dată afectării mușchiului cardiac, indiferent de cauză. Afectarea miocardului înseamnă limitarea funcției de pompă a inimii, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă. Cardiomiopatia hipertrofică înseamnă o îngroșare anormală a mușchiului inimii care afectează în primul rând ventriculul stâng, camera principală a inimii, care pompează sânge oxigenat în organism.


Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o formă a cardiomiopatiei hipertrofice în care ventriculul stâng se mărește în volum asimetric și este afectată capacitatea de contractilitate a inimii.


Resuscitarea cardio-pulmonară reprezintă un set de manevre care se efectuează pentru a salva viața persoanelor care se află în stop cardio-respirator. Manevrele implică respirație artificială și masaj cardiac.


Tomografia computerizată reprezintă o metodă de diagnostic neinvazivă care folosește raze X pentru a ”scana” în secțiuni interiorul organismului uman. Astfel, imaginile obținute sunt recompuse și medicii au acces la informații detaliate despre aspectul organelor sau al vaselor de sânge.


Ocluziile coronariene totale cronice sunt leziunile apărute la nivelul arterelor care irigă mușchiul cardiac și care sunt îngustate sau obstruate total pentru o perioadă mai lungă de trei luni.


Capacitatea vitală reprezintă cantitatea maximă de aer expirată, în urma unei inspirații complete. La persoanele sănătoase, capacitatea vitală este între 3,5 și 5 l. Acest parametru poate fi măsurat cu ajutorul unei spirometrii.


Coarctația de aortă este o malformație cardiacă congenitală care presupune îngustarea (stenoza) unei porțiuni a aortei, principalul vas de sânge din corp. Ca urmare, circulația sângelui prin aortă este îngreunată, fapt care poate crea multiple probleme de sănătate. Diagnosticul este pus de obicei până la vârsta de 10 ani.

D




Debitul cardiac este cantitatea de sânge ejectată de cele două ventricule în circulația sistemică sau cea pulmonară, într-un minut. La persoanele sănătoase, debitul cardiac se încadrează între 5-6 l, în stare de repaus și 25-35 l la efort.


Stentul coronarian reprezintă un dispozitiv medical de mici dimensiuni de forma unui arc de pix, folosit pentru dilatarea arterelor îngustate. Dispozitivul este alcătuit dintr-un aliaj metalic, acoperit cu un strat polimeric în care este impregnat un medicament antiproliferativ. După implantare, substanța activă este eliberată treptat și previne restenozarea arterei.


Defectul septal atrial sau defectul septal interatrial este o malformație cardiacă congenitală caracterizată prin existența unei comunicări anormale în peretele care desparte cele două atrii. Acest dip de defect cardiac congenital poate fi reparat minim invaziv cu ajutorul dispozitivelor tip umbreluță.


Defectul septal ventricular sau defectul septal interventricular este o malformație cardiacă congenitală în care la nivelul peretelui care separă cele două ventricule există un orificiu, ca o ”gaură”. Închiderea defectului septal ventricular se poate face minim invaziv.


DTDVD - diametru telediastolic al ventriculului drept Diametrul telediastolic al ventriculului drept reprezintă o măsurătoare specifică ecocardiografiei.


Diametrul telediastolic al ventriculului stâng reprezintă o măsurătoare specifică ecocardiografiei.


Diametrul telesistolic al ventriculului drept reprezintă o măsurătoare specifică ecocardiografiei.


Diametrul telesistolic al ventriculului stâng reprezintă o măsurătoare specifică ecocardiografiei.


Diabetul zaharat este o boală metabolică în care cantitatea de insulină secretată de corp scade și nu este suficientă pentru a regla nivelul glicemiei.


Diagnosticul reprezintă identificarea afecțiunii sau cumulului de afecțiuni de care suferă o persoană, în urma unui consult și a unor analize și investigații medicale.

E




Electrocardiograma este o investigație neinvazivă, nedureroasă prin care se monitorizează activitatea electrică a inimii, în vederea diagnosticării unor afecțiuni cardiace.


Embolia pulmonară sau tromboembolismul pulmonar (TEP) este un eveniment vascular cu potențial letal, în care un cheag de sânge de la nivelul unei vene ajunge la vasele de sânge care alimentează plămânii și blochează circulația sângelui. De obicei, cheagurile de sânge au originea în trombozele de la nivelul picioarelor.


Edemul pulmonar acut reprezintă o urgență medicală dată de acumularea de lichid în alveolele pulmonare, fapt care împiedică schimbul de gaze și îngreunează respirația, reducând saturația de oxigen din sânge.


Extrasistolele sunt tulburări de ritm care apar atunci când există o contracție suplimentară a mușchiului cardiac, cu originea în altă parte decât nodul sinoatrial. Astfel apare un fenomen perceput ca și cum ”inima sare o bătaie”, datorat pauzei în care sistemul electric al inimii se resetează. Extrasistola atrială are originea în camerele superioare ale inimii, în atrii.


Extrasistolele sunt tulburări de ritm care apar atunci când există o contracție suplimentară a mușchiului cardiac, cu originea în altă parte decât nodul sinoatrial. Astfel apare un fenomen perceput ca și cum ”inima sare o bătaie”, datorat pauzei în care sistemul electric al inimii se resetează. Extrasistola joncțională este o extrasistolă care are originea în fasciculul His, aflat în peretele ce desparte dele două ventricule.


Extrasistolele sunt tulburări de ritm care apar atunci când există o contracție suplimentară a mușchiului cardiac, cu originea în altă parte decât nodul sinoatrial. Astfel apare un fenomen perceput ca și cum ”inima sare o bătaie”, datorat pauzei în care sistemul electric al inimii se resetează. Extrasistola supraventriculară reprezintă o aritmie care are originea în atrii.


Extrasistolele sunt tulburări de ritm care apar atunci când există o contracție suplimentară a mușchiului cardiac, cu originea în altă parte decât nodul sinoatrial. Astfel apare un fenomen perceput ca și cum ”inima sare o bătaie”, datorat pauzei în care sistemul electric al inimii se resetează. Extrasistola ventriculară are originea în camerele inferioare ale inimii, numite ventricule. Este o tulburare de ritm frecventă care poate să apară și la oameni sănătoși.

F




Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă ce se caracterizează prin bătăi rapide și neregulate ale inimii, care au originea în atrii. Este una dintre cele mai des întâlnite tulburări de ritm cardiac și poate fi tratată minim invaziv, prin ablație cu radiofrecvență.


Fracția de ejecție este procentul de sânge ejectat din ventriculul stâng la fiecare bătaie a inimii, raportat la cantitatea totală de sânge care se află în ventricul. La oamenii sănătoși, fracția de ejecție variază între 55-70%


Fracția de ejecție a ventriculului stâng este procentul de sânge ejectat din ventriculul stâng la fiecare bătaie a inimii, raportat la cantitatea totală de sânge care se află în ventricul. La oamenii sănătoși, fracția de ejecție variază între 55-70%


Rezerva fracțională de flux coronarian este dată de raportul dintre presiunea intracoronariană și presiunea intraaortică. 


Fibrilația ventriculară este o aritmie cardiacă ce se caracterizează prin bătăi neregulate, haotice și foarte rapide ale ventriculelor. Este cea mai periculoasă aritmie cardiacă, responsabilă de moarte subită.

G




Glutamat oxaloacetat transaminaza cunoscută și ca Aspartataminotransferaza (AST) este o enzimă care se regăsește în mușchiul inimii, miocard, precum și în alte organe din corp. Este utilă în diagnosticarea infarctului miocardic acut.


Glutamat piruvat transaminaza sau alaninaminotransferaza (ALT) este o enzimă care se regăsește mai ales în ficat. Determinarea ei este utilă în diagnosticul afecțiunilor hepatice.


Dozarea gazelor sangvine arteriale este o investigație care se face pentru determinarea concentrației de oxigen și dioxid de carbon din sânge.


Gradientul mediu este un parametru folosit de cardiologi pentru diagnosticarea afecțiunilor valvelor inimii.

H




Hemiblocul stang anterior reprezinta o tulburare de conducere și apare destul de frecvent la pacienții sănătoși. Nu este asociat cu morbilitate sau mortalitate, dar poate avea o evoluție spre BRS.


Lipoproteinele cu densitate mare reprezintă molecule care transportă colesterolul în sânge și împiedică depunerea acestuia pe pereții arterelor. Din acest motiv, aceste lipoproteine poartă numele de colesterol bun.


Hemoleucograma este cea mai întâlnită analiză a sângelui, care relevă numărul de leucocite, eritrocite, hemoglobină etc.


Virusul Papilloma Uman este un virus care se transmite pe cale sexuală sau prin contact intim piele pe piele și poate cauza leziuni ale pielii și ale mucoaselor din diferite părți ale corpului. Deși majoritatea tulpinilor nu sunt periculoase, unele tulpini pot determina apariția unor displazii leziuni precanceroase. 


Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată în artere de expulzarea sângelui oxigenat. Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensiunii peste parametri 140/90 mmHg.


Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată în artere de expulzarea sângelui oxigenat. Hipertensiunea arterială esențială sau primară nu are o cauză patogenă anume și apare treptat, odată cu înaintarea în vârstă.


Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune caracterizată de îngustarea sau rigidizarea vaselor de sânge din plămâni, fapt care duce la un efort suplimentar al ventriculului stâng pentru pomparea sângelui oxigenat în organism


Hipertrofia ventriculară dreaptă este o afecțiune cardiacă ce se caracterizează prin îngroșarea pereților ventriculului drept, camera inimii care pompează sânge deoxigenat înspre plămâni.


Hemoglobina este o proteină care se regăsește în celulele roșii ale sângelui (hematii). Joacă un rol important în transportarea oxigenului de la plămâni la organele corpului și la preluarea dioxidului de carbon.


Hematocritul este testul care arată numărul de globule roșii din sânge. Este util în diagnosticarea anemiilor și a altor afecțiuni medicale.


Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată în artere de expulzarea sângelui oxigenat. Hipotensiunea arterială reprezintă o valoare tensională scăzută. În general, tensiunile sub 90/60 mmHg sunt considerate hipotensiune.

I




Abordul intramuscular sau injecția intramusculară reprezintă manevra prin care o substanță este introdusă în corp prin intermediul mușchilor.


Abordul intraosos este manevra prin care o substanță ajunge în organismul uman prin epifiza unui os. Este un tip de abord care îl poate înlocui pe cel intravenos, în anumite situații, atât în cazul copiilor, cât și al adulților.


Insuficiența cardiacă este o afecțiune care presupune pierderea capacității inimii de a pompa sânge suficient pentru susținerea organelor și a țesuturilor corpului.


Insuficiența cardiacă congestivă este o afecțiune cronică, ce se dezvoltă progresiv și afectează capacitatea mușchiului inimii de a pompa sânge în organism.


Intervenția coronariană percutană este o procedură minim invazivă care se realizează prin intermediul vaselor de sânge și adresează problemele arterelor care alimentează mușchiul inimii (arterele coronare).


Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezintă o clasă de medicamente antihipertensive care acționează prin vasodilatație, reducând astfel presiunea sângelui din artere.  Printre aceste medicamente se numără captopril, enalapril, ramipril etc.


Infarctul miocardic acut este unul dintre cele mai periculoase accidente cardiovasculare, caracterizat prin oprirea parțială sau totală a alimentării cu sânge într-o porțiune a inimii, din cauza blocării unei artere coronare.


Inhibitorii de monoaminooxidază reprezintă o clasă de medicamente folosite în tratamentul depresiilor și a boliii Parkinson, rezistente la alte medicamente antidepresive. 


Indicele de masă corporală este un indicator pentru stabilirea categoriei de greutate în care se află o persoană. Un IMC crescut se asociază riscului de diabet și boli cardiovasculare.


INR reprezintă o analiză de sânge pentru pacienții care iau tratament anticoagulant.


Intubația orotraheală este o metodă prin care se realizează ventilația mecanică în cazul pacienților aflați în stop cardiorespirator. Această metodă implică trecerea unei sonde prin gură, printre corzile vocale, până în trahee.


Insuficiența tricuspidiană este o afecțiune structurală a inimii care se caracterizează prin închiderea incompletă a valvei tricuspide, aflată între atriul drept și ventriculul drept. Prin închiderea incompletă a valvei, în timpul sistolei, sângele regurgitează din ventriculul drept în atriul drept.


Septul interventricular este peretele care desparte cele două camere inferioare ale inimii, ventriculele.


IVA este abrevierea franceză pentru artera descendentă anterioară. Artera descendentă anterioară este cea mai importantă arteră coronară, care alimentează cu sânge oxigenat majoritatea mușchiului cardiac din zona ventriculului stâng. De la nivelul acestei artere pronesc multe ramuri foarte fine, care irigă miocardul (mușchiul inimii).


Insuficiența ventriculară stângă este o afecțiune cardiacă ce se manifestă la nivelul ventriculului stâng și se caracterizează prin incapacitatea acestuia de a pompa suficient sânge oxigenat către corp, țesuturile organismului fiind astfel afectate.


Ultrasonografia intravasculară coronariană IVUS reprezintă o procedură modernă de vizualizare și evaluare a pereților arterelor coronare care folosește un cateter dotat la capăt cu transductor care generează ultrasunete și produce imagini. Procedura se face în sala de angiografie, dar nu sunt folosite raze X.


Insuficiența aortică este o afecțiune valvulară a inimii care se caracterizează prin închiderea incompletă a valvei aortice, aflate între ventriculul stâng și artera aortă. Închiderea incompletă a valvei aortice permite regurgitarea aortică, adică reîntoarcerea sângelui oxigenat în ventriculul stâng, în timpul diastolei.

L




LAD este abrevierea engleză pentru artera descendentă anterioară. Artera descendentă anterioară este cea mai importantă arteră coronară, care alimentează cu sânge oxigenat majoritatea mușchiului cardiac din zona ventriculului stâng. De la nivelul acestei artere pronesc multe ramuri foarte fine, care irigă miocardul (mușchiul inimii).


Lipoproteinele cu densitate scăzută reprezintă molecule care transportă colesterolul în sânge și favorizează depunerea acestuia pe pereții arterelor. Din acest motiv, aceste lipoproteine poartă numele de colesterol rău.


Lipoproteinele cu densitate scăzută reprezintă molecule care transportă colesterolul în sânge și favorizează depunerea acestuia pe pereții arterelor. Din acest motiv, aceste lipoproteine poartă numele de colesterol rău.

M




Evenimentele adverse majore cardiovasculare reprezintă afecțiunile cu potențial letal din sfera bolilor de inimă și ale vaselor de sânge: infarctul miocardic acut, accidentul vascular, insuficiența cardiacă etc.

N




Normal, în accepțiunea medicală înseamnă că sistemele și funcțiile organismului sunt în parametrii uzuali.


Nodul atrioventricular este un țesut care se află la nivelul peretelui dintre atrii și care conectează din punct de vedere electric camerele superioare (atriile) ale inimii și camerele inferioare (ventirculele). Nodul atrioventricular preia impulsul electric generat de nodul sinusal și îl transmite mai departe spre ventricule.


Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST este un eveniment coronarian cu potențial letal, caracterizat de ruperea unei plăci de aterom sau formarea unui tromb care împiedică oxigenarea mușchiului cardiac. În cazul acestui tip de infarct nu apare denivelarea segmentului ST la examenul ECG


Nodul sinoatrial sau nodul sinusal este punctul de pornire al impulsurilor electrice generate de inimă. Acest nod se află la nivelul atriului drept și generează în mod spontan și constant impulsuri electrice care sunt conduse mai departe către celelalte camere ale inimii, prin rețeaua electrică a inimii, generând ritmul cardiac și acțiunea de contracție a inimii.

P




Pericardita reprezintă o inflamație a pericardului, sacul care învelește inima. Această inflamație poate să apară în urma unei infecții cu virusuri, bacterii sau fungi, dar și ca urmare a unei boli autoimune, a unui infarct sau a utilizării anumitor medicamente. În forma sa acută, boala se manifestă brusc și necesită tratament și repaus la pat.


Embolizarea adenomului de prostată este o intervenție minim invazivă care folosește particule emboligene pentru reduce irigarea sanguină și volumul prostatei mărite. Procedura se face prin intermediul arterelor și nu implică tăieturi.


Presiunea arterială pulmonară medie este un parametru care măsoară presiunea medie în artera pulmonară pentru a determina dacă există hipertensiune pulmonară. Hipertensiunea pulmonarǎ (HTP) se defineşte printr-o presiune medie în artera pulmonarǎ (PAPm) > 25 mm Hg în repaus sau > 30 mm Hg la efort17.


Pericardita reprezintă o inflamație a pericardului, sacul care învelește inima. Această inflamație poate să apară în urma unei infecții cu virusuri, bacterii sau fungi, dar și ca urmare a unei boli autoimune, a unui infarct sau a utilizării anumitor medicamente. Pericardita cronică reprezintă evoluția bolii pe o perioadă mai lungă de trei luni de la debut.


Presiunea parțială a dioxidului de carbon este un parametru care măsoară nivelul de CO2 în sângele arterial și venos și este folosit pentru detectarea anomaliilor respiratorii. Valorile normale ale PaCO2 (presiunea parțială în sângele arterial) se situează între 35-45 torr, iar PvCO2 (presiunea parțială în sângele venos) între 41-51 torr.


Persistența de canal arterial este o malformație cardiacă congenitală care se caracterizează prin existența unui canal între artera pulmonară stângă și artera aortă, rămas din timpul vieții intrauterine. Acest canal arterial ar trebui să se închidă la naștere, însă în cazul unor copii rămâne deschis. Această malformație cardiacă se poate trata minim invaziv.


Examenul PET-CT este o metodă de investigație care presupune combinarea a două tehnologii: PET sau emisia de pozitroni (obține date legate de metabolism și funcțiile celulare) și CT - tomografie computerizată (obține date despre morfologia și structura țesuturilor analizate.


Perfuzia endovenoasă este o manevră prin care o substanță este introdusă prin intermediul unei vene, picătură cu picătură, în circulația sangvină.


Foramen ovale patent este o malformație cardiacă congenitală care se caracterizează printr-un șunt, o deschizătură între cele două atrii, rămas din viața intrauterină, care nu s-a închis complet după naștere. Corecția acestei malformații se poate face minim invaziv.


Abrevierea PO reprezintă indicația ca o substanță să fie administrată pe cale orală, ajungând astfel în sistemul digestiv.


Presiunea parțială a oxigenului arată cantitatea de oxigen care trece din alveola pulmonară în circulația sangvină. Valorile normale pentru PaO2 (presiunea parțială în sângele arterial) este de cel puțin 80 torr, iar PvO2 (presiunea parțială în sângele venos) este de 30-40 torr.


Intervalul PR este măsurat cu ajutorul electrocardiogramei și reprezintă timpul scurs de la apariția undelor P până la începutul complexului QRS. Valorile normale se situează între 120 și 200 de milisecunde. Un interval mai lung de 200 milisecunde poate fi semnul unui bloc atrioventricular, adică o întârziere de conducere a impulsului electric de la atrii spre ventricule.


Perioada refractară cardiacă este reprezentantă de curenții ionici din celulele cardiace și din celule nervoase. Perioada refractară cardiacă poate fi cauza tahicardiilor pentru că poate conduce la diferite forme de vortexuri.


Timpul de protrombină sau timpul Quick reprezintă o investigație medicală care se face pentru determinarea coagulării sângelui.


Angiografia coronariană transluminală percutanată este o metodă minim invazivă de diagnostic a arterelor coronare. Prin această procedură realizată cu ajutorul razelor X, se stabilește gradul de îngustare a arterelor care irigă mușchiul inimii.


Presiunea telediastolică în ventriculul drept se referă la presiunea pe care o exercită volumul de sânge care se află în ventriculul drept în timpul diastolei.


Presiunea telediastolică în ventriculul stâng se referă la presiunea pe care o exercită volumul de sânge care se află în ventriculul stâng în timpul diastolei.


Presiunea venoasă centrală reprezintă presiunea exercitată de sângele care se află în atriul drept, vena cavă superioară și vena jugulară.


Prolapsul de valvă mitrală este o afecțiune valvulară care afectează valva mitrală a inimii, situată între atriul stâng și ventriculul stâng. În timpul sistolei, atunci când sângele oxigenat este pompat în ventriculul stâng, foițele valvei mitrale se deplasează în atriul stâng și valva nu se poate închide bine.


Proteinele sunt substanțe formate din lanțuri de aminoacizi, prezente în toate celulele și țesuturile organismului.

Q




Complexul QRS este o reprezentare grafică ce apare la examenul ECG, determinată de depolarizarea ventriculelor. Durata normală a complexului QRS la pacienții sănătoși este între 0.08 și 0.10 secunde.

R




Resuscitarea cardiopulmonară reprezintă un set de manevre care se efectuează pentru a salva viața persoanelor care se află în stop cardio-respirator. Manevrele implică respirație artificială și masaj cardiac.


Rezonanța magnetică nucleară este o metodă de investigație neiradiantă, care folosește undele magnetice și undele radio pentru a scana o anumită parte din corp și a produce imagini bi și tridimensionale exacte.


Rezistența vasculară periferică este rezistența pe care o opun pereții vaselor de sânge circulației sangvine.


Radioscopia este una dintre cele mai simple și uzuale metode imagistice, care folosește raze X și o substanță de contrast pe bază de bariu. Imaginile formate după trecerea fasciculului de raze X printr-o anumită zonă anatomică sunt ulterior redate pe ecranul aparatului Roentgen.

S




Mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale este o afecțiune care apare mai ales în cazu lpacienților cu cardiomiopatie hipertrofică și afectează valva mitrală.


Subcutanat reprezintă metoda de administrare a unei substanțe sub piele. Este metoda prin care se administrează insulina sau heparina.


Șocul cardiogen reprezintă un eveniment acut cu potențial letal care afectează funcția de pompă a inimii. În starea de șoc cardiogen, sângele oxigenat nu mai ajunge în cantități suficiente pentru susținerea vieții la organele vitale.


Sindromul coronarian acut este un eveniment cu potențial letal care implică oprirea circulației sangvine la nivelul uneia sau a mai multor artere coronariene. Blocarea arterelor care irigă mușchiul cardiac produce necroza acestuia.


Sindromul de detresă respiratorie acută reprezintă o formă de insuficiență respiratorie provocată de acumularea de lichid în alveolele pulmonare, împiedicând schimbul de gaze la nivelul plămânilor. Afecțiunea se tratează cel mai adesea în compartimentele de ATI.


Șocul electric extern este un curent electric aplicat inimii, pentru restabilirea ritmului cardiac normal. Șocul electric extern se folosește în cardioversie sau defibrilare.


Sublingual se referă la metoda de administrare a unei substanțe, pe cale orală, prin menținerea ei sub limbă o perioadă de timp.


Stenoza mitrală este o afecțiune valvulară caracterizată prin îngustarea valvei mitrale, care face legătura între atriul stâng și ventriculul stâng. Fluxul de sânge între atriul stâng și ventriculul stâng este redus.


Sistemul nervos central este format din creier și măduva spinării. Acestea sunt răspunzătoare de motilitate, sensibilitate, gândire, memorie, vorbire etc.


Sistemul nervos vegetativ sau autonom este cel care reglează activitatea organelor interne. Acest sistem controlează funcțiile vitale ale organismului: activitatea cardiacă, digestia, presiunea sangvină etc.


Stenoza pulmonară este o afecțiune valvulară caracterizată prin îngustarea valvei pulmonare, care face legătura între ventriculul drept și artera pulmonară. Îngustarea poate să apară la nivelul valvei propriu-zise sau în apropierea acesteia, la nivelul mușchiului cardiac sau al arterei pulmonare.


Stenoza tricuspidiană este o afecțiune structurală a inimii caracterizată de o îngustare a valvei tricuspide, care face legătura între atriul drept și ventriculul drept. Printre consecințele acestei afecțiuni se numără dilatarea atriului drept și creșterea presiunii în venele cave.


Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST reprezintă un eveniment coronarian cu potențial letal, caracterizat de necroza unei părți a mușchiului cardiac, în timpul căruia la examenul ECG apare supradenivelarea segmentului ST sau un bloc de ramură.


Supraîncărcarea ventriculară stângă este o condiție patologică ce poate duce la insuficiență ventriculară, adică afectarea funcției de pompă a inimii.


Saturația în oxigen din sângele arterial reprezintă concentrația de oxigen din circulația sistemică. Acest indicator este dat de raportul dintre hemoglobina saturată cu oxigen și hemoglobina totală din sânge. O valoare sub 60% indică hipoxemie.


Stenoza aortică este o afecțiune structurală a inimii caracterizată de îngustarea valvei aortice, care face legătura între ventriculul stâng și artera aortă. Din cauza acestei îngustări, valva nu se mai deschide complet iar fluxul de sânge către aortă scade.


Saturația în oxigen din sângele periferic poate fi măsurată cu ajutorul pulsoximetrului și reprezintă concentrația de oxigen din sângele aflat în circulația periferică. Valorile normale sunt între 95-100%.


Saturația în oxigen a sângelui venos reprezintă concentrația de oxigen din sângele care circulă prin vene și măsoară consumul de oxigen al organismului.

T




Tensiunea arterială reprezintă presiunea pe care sângele care circulă prin artere o exercită asupra pereților acestora, în timp ce inima se contractă și atunci când se relaxează. Este exprimată în două valori, tensiunea arterială diastolică și tensiunea arterială sistolică.


Trunchiul comun al arterei pulmonare stângi reprezintă porțiunea de arteră din care se desprind ulterior artera descendentă anterioară și artera circumflexă.


Tensiunea arterială diastolică este presiunea exercitată de sângele arterial asupra endoteliului atunci când inima este în diastolă (mușchiul cardiac este relaxat între două contracții). Valoarea normală a tensiunii diastolice este sup 85 mmHg.


Tensiunea arterială sistolică este presiunea exercitată de sângele arterial asupra endoteliului, în timpul sistolei (mușchiul cardiac se contractă pentru a pompa sânge). Valorile normale ale acestei tensiuni sunt între 100 și 130 mmHg.


Implantarea valvei aortice transcateter este o procedură intervențională prin care este implantată o proteză de valvă aortică, la pacienții cu stenoză aortică severă.


Timpul de coagulare reprezintă perioada de timp necesară pentru ca o mostră de sângă să se coaguleze, în condiții de laborator. Testul este folosit în special pentru pacienții care necesită tratament anticoagulant, dar și înaintea unor proceduri chirurgicale.


Trunchiul comun coronarian reprezintă porțiunea de arteră din care se desprind ulterior artera descendentă anterioară și artera circumflexă.


Ecografia cardiacă transesofagiană este un examen imagistic de înaltă precizie, care se realizează cu ajutorul unei sonde cu ultrasunete care captează imagini ale inimii, din interiorul esofagului. Pentru confortul pacientului, această investigație se face cu sedare.


Timpul de ejecție al ventriculului stâng reprezintă durata de timp necesară pentru ca sângele din ventriculul stângă să treacă în artera aortă.


Trigliceridele sunt grăsimi care pot fi depozitate în țesuturile organismului și sunt o sursă de energie. Ele se regăsesc în circulația sangvină, iar surplusul de trigliceride este factor de risc cardiovascular.


Transferaza glutamico oxalacetica serică, întâlnită și ca glutamat oxaloacetat transaminaza (GOT) și ca Aspartataminotransferaza (AST) este o enzimă care se regăsește în mușchiul inimii, miocard, precum și în alte organe din corp. Este utilă în diagnosticarea infarctului miocardic acut.


Transferaza glutam piruvica sau Glutamat piruvat transaminaza (GPT) sau alaninaminotransferaza (ALT) este o enzimă care se regăsește mai ales în ficat. Determinarea ei este utilă în diagnosticul afecțiunilor hepatice.


Tromboliza intravenoasă este un tratament cu medicamente trombolitice, care realizează dizolvarea cheagurilor de sânge, la pacienții cu infarct miocardic. Timpul de tromboliză este durata de timp care trece până la revascularizarea arterei blocate.


Tahicardia paroxistică supraventriculară este o formă de aritmie care are originea în camerele superioare ale inimii. Este caracterizată de bătăi regulate dar foarte rapide ale inimii, puls peste 140 bpm și simptome precum palpitații, amețeală sau chiar durere în piept.


Timpul de sângerare reprezintă perioada de timp care trece până la instalarea hemostazei (oprirea sângerării). La persoanele sănătoase, acesta este între 1-4 minute.


Tahicardia ventriculară este o formă de aritmie care are originea în camerele inferioare ale inimii. Este caracterizată de un ritm rapid al inimii, puls peste 100 bpm și poate cauza simptome periculoase: leșin, pierderea cunoștinței, palpitații, dispnee.


Tromboza venoasă profundă este o afecțiune vasculară caracterizată prin formarea de cheaguri de sânge în interiorul venelor profunde, aflate de obicei la nivelul membrelor inferioare.

U




Embolizarea fibromului uterin este o procedură de radiologie intervențională, minim invazivă, care trateaza fibromul uterin prin intermediul arterelor, blocând alimentarea acestuia cu sânge.


Sintagma unități internaționale se referă la un indicator de măsură pentru substanțele active din medicamente.


Unitatea de primiri urgențe este un departament specializat al unei unități spitalicești în care sunt tratate cazurile acute și urgențele.


Unitatea de terapie intensivă coronariană este un departament specializat al unei unități spitalicești dotată cu aparatură specială care susține recuperarea postoperatorie a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare.

V




Valva aortică este una dintre cele patru valve ale inimii,situată între ventriculul stâng și artera aortă. Prin valva aortică, sângele oxigenat din ventriculul drept ajunge în artera aortă.


Vena cavă inferioară este vasul de sânge care aduce sânge încărcat cu dioxid de carbon de la organele aflate în partea de jos a corpului către atriul drept.


Vena cavă superioară este vasul de sânge care aduce sânge încărcat cu dioxid de carbon de la organele aflate în partea de sus a corpului către atriul drept.


Ventriculul drept este una dintre cele două camere inferioare ale inimii, cu rol de pompare a sângelui încărcat cu dioxid de carbon în circulația pulmonară.


Valva mitrală este un dintre cele patru valve ale inimii, situată între atriul stâng și ventriculul stâng. Prin valva mitrală, sângele oxigenat din atriul stâng ajunge în ventriculul stâng.


Sintagma valori normale este folosită în medicină pentru a denumi indici care se situează în limitele valorice acceptate.


Valva pulmonară este una dintre cele patru valve ale inimii, situată între ventriculul drept și artera pulmonară. Prin valva pulmonară, sângele încărcat cu dioxid de carbon trece din atriul drept în artera pulmonară, care se desparte apoi în artera pulmonară dreaptă și artera pulmonară stângă.


Ventriculul stâng este una dintre cele două camere inferioare ale inimii, cu rol de pompare a sângelui oxigenat în circulația sistemică.


Viteza de sedimentare a hematiilor reprezintă durata necesară pentru ca hematiile dintr-o probă de sânge anticoagulat să sedimenteze. O viteză mai mare de sedimentare indică un răspuns inflamator al organismului.


Valva tricuspidă este una dintre cele patru valve ale inimii, situată între atriul drept și ventriculul drept. Prin valva tricuspidă, sângele încărcat cu dioxid de carbon trece din atriul drept în ventriculul drept.

W




Sindromul Wolf Parkinson White este o afecțiune cardiacă prezentă de la naștere, caracterizată printr-o anomalie a sistemului electric al inimii. Pacienții care suferă de acest sindrom pot suferi diverse aritmii, unele cu potențial letal, cum este fibrilația ventriculară.

Z




Zgomotul 1 al inimii este un sunet pe care medicul cardiolog îl poate auzi atunci când realizează auscultația. Acest zgomot are loc înainte de sistolă.


Zgomotul 2 al inimii este un sunet pe care medicul cardiolog îl poate auzi atunci când realizează auscultația. Acest zgomot are loc înainte de diastolă.


Zgomotul cardiac 3 este un sunet al inimii pe care medicul cardiolog în poate auzi în timpul auscultației la copii sau în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă.


Zgomotul 4 cardiac este un sunet al inimii slab, neperceput, care nu poate fi auzit la auscultație decât în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă sau hipertrofie ventriculară.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor