Dr. Diana Aldeș
Medic primar Obstetrică - Ginecologie
Obstetrică ginecologie
Dr. Diana Aldeș este medic primar Obstetrică-Ginecologie la Spitalul MONZA ARES din Cluj Napoca.
Proceduri efectuate de Dr. Diana Aldeș
Test Babes-Papanicolau
Ce este Testul Babes - Papanicolau? Testul Babeș-Papanicolau este cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase ale colului uterin insa poate suspecta si prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas.
Este un test rapid si nedureros si se realizeaza in timpul consultului ginecologic, nu se recolteaza in timpul menstruatiei. Test Babes Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivel colului uterin si examinarea la microscop a acestora. Este recomandat ca pacientele sa evite timp de 48 de ore, utilizarea tampoanelor, spalaturile intravaginale sau medicatia intravaginala si mai ales, contactul sexual.
In cazul unui test anormal, se recomanda repetarea testului PAP la un anumit interval de timp, efectuarea unui test HPV ,colposcopia iar in cazul evidentierii unei leziuni anormale la nivelul colului uterin, obligatoriu trebuie efectuata biopsia (mic esantion din tesutul anormal).
Vezi mai mult
Consultatia ginecologica
Consultația ginecologică este importantă pentru că poate depista din timp multe dintre afecțiunile genitale. Consultul genital reprezintă examinarea organelor genitale externe și interne de către medicul specialist ginecolog. În România, 3000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. Prin efectuarea consultului ginecologic, alături de testul PAP, se pot depista în fază incipientă, leziunile precanceroase ce pot evolua în cancer genital. Se recomandă să fie efectuat anual, după debutul vieții sexuale, chiar dacă simptomele sunt absente. Medicii ginecologi sfătuiesc părinții să își aducă fiicele la controlul genital, înanintea începerii vieții sexuale, pentru a fi consiliate de un specialist. Se recomandă a fi efectuat în afara perioadei menstruale, iar toaleta genitală externă înainte de consult este obligatorie a fi efectuată. Pentru recoltarea secreției vaginale, nu se recomandă toaleta internă. În timpul examenului clinic, medicul specialist ginecolog va examina zona genitală externă (vulva) și zona internă (vaginul și colul uterin) prin palpare manuală (tușeu vaginal) și prin examinare, cu ajutorul valvelor sau a speculumului ( instrumente care destind pereții vaginului pentru a se observa aspectul vaginului și a colului uterin). Tușeul vaginal scoate în evidență eventualele anormalități precum malformații, tumori, dureri pelvine sau excrescențele uterului și ale anexelor genitale. În timpul consultului clinic, se efectuează: inspecția OGE – vulva și perineu, examenul cu valve pentru vagin și col uterin, tușeul bimanual (transvaginal și transabdominal), corpul uterin și anexele (ovare și trompe). Se vor recolta secreția vaginală și cervicală pentru efectuarea analizelor ( examenul citologic Babeș-Papanicolau, examenul bacteriologic si fungic, examenul secretiei cervicale (Chlamydiei, Mycoplasma/Ureaplasma). În funcție de concluziile medicului specialist ginecologic, se pot recomanda investigații suplimentare precum: – examenul ecografic – colposcopie – examenul pentru depistarea virusului HPV
Vezi mai mult
Ecografia transvaginala / endovaginala
Ecografia transvaginală sau endovaginală este cea mai importantă metodă imagistică de investigare a organelor genitale interne. Poate fi folosită atât pentru a evalua starea de sănătate a unei femei și a diagnostica anumite afecțiuni, cât și pentru confirma o sarcină și a monitoriza evoluția acesteia. Ce este ecografia transvaginală/endovaginală? Ecografia endovaginală (transvaginală) utilizează ultrasunete, adică unde sonore de înaltă frecvență, pentru a transpune imaginea organelor interne pelvine pe un monitor. ”Transvaginal” înseamnă prin vagin; spre deosebire de ecografia transabdominală, ce presupune plasarea sondei la nivelul abdomenului, în afara pelvisului, o ecografie endovaginală se realizează prin introducerea unei sonde speciale în vagin. [3] Pot fi astfel vizualizate uterul, trompele uterine, ovarele, endometrul (mucoasa care căptușește uterul) și vezica urinară, precum și o sarcină incipientă. Este o investigație noninvazivă, nedureroasă și neiradiantă. Mai este cunoscută și sub denumirile de ecografie intravaginală, ecografie ovariană sau ecografie pelvină. Când este indicată această investigație? Examenul transvaginal identifică posibilele anormalități și facilitează diagnosticarea multor afecțiuni. De obicei, medicii ginecologi îl recomandă în caz de: ex: amenoree - absența menstruației, dismenoree - dureri menstruale, menoragie - menstruație extrem de abundentă și prelungită; [1] Mai este indicată: Atunci când se suspicionează o sarcina ectopică (sarcină în afara uterului); Pacientelor care se confruntă cu infertilitatea (atât pentru stabilirea cauzei, cât și a tratamentului potrivit) sau au suferit un avort spontan; În depistarea chisturilor ovariene și a fibromului uterin; În diagnosticarea pozitivă a unei sarcini intrauterine. Cum te pregătești de ecografia transvaginală? Această procedură nu necesită o pregătire specială. Este indicat să porți haine confortabile, de preferat o ținută compusă din două piese, cu pantaloni sau o fustă ce pot fi îndepărtate cu ușurință. De asemenea, ți se va cere să-ți golești vezica înainte de examinare și, dacă folosești un tampon intravaginal, să-l îndepărtezi. [2] Anunță-ți medicul dacă ești alergică la latex sau dacă resimți vreo durere în timpul examinării. Ce se întâmplă în timpul investigației? Vei fi rugată să te întinzi pe o masă specială, pe spate, cu genunchii îndoiți. Transductorul (sonda vaginală care are o formă specială, de baghetă) este îmbrăcat într-un manșon de latex (sau prezervativ) și uns cu un lubrifiant, pentru a permite o bună citire a imaginilor interne. În vagin se introduce doar vârful transductorului, care este apoi mișcat pentru a obține imagini din diferite unghiuri. Rezultatele sunt considerate normale atunci când structurile pelvisului și/sau fetusul arată normal. Rezultatele anormale pot indica: Defecte din naștere; Cancer uterin sau ovarian; Infecții (inclusiv boala inflamatorie pelvină - o infecție a uterului, trompelor uterine și a ovarelor); Tumori benigne pe și în jurul organelor genitale interne (chisturi, fibrom uterin); Torsiune ovariană (de anexă); Endometrioză (o boală cronică ce se caracterizează prin extinderea țesutului endometrial în afara cavității uterine); Sarcină ectopică. Medicul tău îți va explica orice rezultate anormale semnificative și, dacă este necesar, pașii ce trebuie urmați pentru a trata o anumită problemă. Ce dispozitive medicale sunt folosite? După cum am văzut mai sus, ecografia intravaginală se realizează cu ajutorul unei sonde ecografice speciale care se introduce în vagin. Această sondă transmite unde sonore și înregistrează reflexiile acestor unde de pe structurile corpului.[2] Ce se întâmplă după realizarea ecografiei? Examinarea nu necesită spitalizare sau anestezie, așa că îți vei putea relua activitățile normale imediat după finalizarea sa. S-ar putea să observi o ușoară scurgere vaginală după test, din cauza gelului folosit pentru a lubrifia transductorul, dar aceasta ar trebui să înceteze în 24 de ore. [2] Cât durează investigația? Unul dintre avantajele ecografiei transvaginale sau endovaginale este acela că este foarte rapidă. Întreaga investigație durează între 15 și 30 de minute. Care sunt riscurile și complicațiile posibile? Spre deosebire de radiografiile tradiționale, acest test nu presupune nicio expunere la radiații. Până în prezent, nu au fost identificate efecte nocive ale ultrasunetelor asupra oamenilor, fiind considerată o procedură destul de sigură pentru a putea fi efectuată și în cazul femeilor însărcinate. [3] Există însă anumite situații în care ecografia transvaginală nu se poate realiza sau nu este indicată: Himenul imperforat (acoperă integral intrarea în vagin); Obstrucția vaginală; Pacientă fără antecedente de act sexual vaginal; O intervenție chirurgicală vaginală recentă; Ruptura prematură a membranelor la femeile însărcinate; Sângerarea cauzată de placenta previa (placenta acoperă parțial sau în totalitate colul uterin); Lipsa consimțământului pacientei. [1] De asemenea, deși în cele mai multe cazuri nu există durere, unele femei pot experimenta un ușor disconfort, atât fizic, cât și psihic, în timpul investigației. [3] Care este prețul ecografiei transvaginale/endovaginale? Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările legate de această investigație. Dacă vrei să știi care este prețul unei ecografii transvaginale, completează formularul disponibil pe site-ul nostru și te vom suna noi sau ne poți suna chiar tu. Ecografia transvaginală/endovaginală este o metodă de investigație imagistică sigură, rapidă și nedureroasă, folosită frecvent atât pentru a evalua starea de sănătate a unei femei și a diagnostica diverse afecțiuni, cât și pentru a confirma și monitoriza o sarcină incipientă. Chiar dacă nu ești însărcinată, aceasta este una dintre acele investigații pe care ar trebui să o efectuezi periodic, ca parte a controlului ginecologic de rutină. Surse de referință: Suraya Nahlawi, and Nedi Gari. “Sonography Transvaginal Assessment, Protocols, and Interpretation.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 11 June 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572084/. Accessed 2 Aug. 2022. “Transvaginal Ultrasound - InsideRadiology.” InsideRadiology, 12 Sept. 2016, www.insideradiology.com.au/transvaginal-ultrasound/. Accessed 2 Aug. 2022. “Transvaginal Ultrasound: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2018, medlineplus.gov/ency/article/003779.htm. Accessed 2 Aug. 2022.
Vezi mai mult
Test Babes-Papanicolau
Ce este Testul Babes - Papanicolau? Testul Babeș-Papanicolau este cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase ale colului uterin insa poate suspecta si prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas.
Este un test rapid si nedureros si se realizeaza in timpul consultului ginecologic, nu se recolteaza in timpul menstruatiei. Test Babes Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivel colului uterin si examinarea la microscop a acestora. Este recomandat ca pacientele sa evite timp de 48 de ore, utilizarea tampoanelor, spalaturile intravaginale sau medicatia intravaginala si mai ales, contactul sexual.
In cazul unui test anormal, se recomanda repetarea testului PAP la un anumit interval de timp, efectuarea unui test HPV ,colposcopia iar in cazul evidentierii unei leziuni anormale la nivelul colului uterin, obligatoriu trebuie efectuata biopsia (mic esantion din tesutul anormal).
Vezi mai mult
Consultatia ginecologica
Consultația ginecologică este importantă pentru că poate depista din timp multe dintre afecțiunile genitale. Consultul genital reprezintă examinarea organelor genitale externe și interne de către medicul specialist ginecolog. În România, 3000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. Prin efectuarea consultului ginecologic, alături de testul PAP, se pot depista în fază incipientă, leziunile precanceroase ce pot evolua în cancer genital. Se recomandă să fie efectuat anual, după debutul vieții sexuale, chiar dacă simptomele sunt absente. Medicii ginecologi sfătuiesc părinții să își aducă fiicele la controlul genital, înanintea începerii vieții sexuale, pentru a fi consiliate de un specialist. Se recomandă a fi efectuat în afara perioadei menstruale, iar toaleta genitală externă înainte de consult este obligatorie a fi efectuată. Pentru recoltarea secreției vaginale, nu se recomandă toaleta internă. În timpul examenului clinic, medicul specialist ginecolog va examina zona genitală externă (vulva) și zona internă (vaginul și colul uterin) prin palpare manuală (tușeu vaginal) și prin examinare, cu ajutorul valvelor sau a speculumului ( instrumente care destind pereții vaginului pentru a se observa aspectul vaginului și a colului uterin). Tușeul vaginal scoate în evidență eventualele anormalități precum malformații, tumori, dureri pelvine sau excrescențele uterului și ale anexelor genitale. În timpul consultului clinic, se efectuează: inspecția OGE – vulva și perineu, examenul cu valve pentru vagin și col uterin, tușeul bimanual (transvaginal și transabdominal), corpul uterin și anexele (ovare și trompe). Se vor recolta secreția vaginală și cervicală pentru efectuarea analizelor ( examenul citologic Babeș-Papanicolau, examenul bacteriologic si fungic, examenul secretiei cervicale (Chlamydiei, Mycoplasma/Ureaplasma). În funcție de concluziile medicului specialist ginecologic, se pot recomanda investigații suplimentare precum: – examenul ecografic – colposcopie – examenul pentru depistarea virusului HPV
Vezi mai mult
Ecografia transvaginala / endovaginala
Ecografia transvaginală sau endovaginală este cea mai importantă metodă imagistică de investigare a organelor genitale interne. Poate fi folosită atât pentru a evalua starea de sănătate a unei femei și a diagnostica anumite afecțiuni, cât și pentru confirma o sarcină și a monitoriza evoluția acesteia. Ce este ecografia transvaginală/endovaginală? Ecografia endovaginală (transvaginală) utilizează ultrasunete, adică unde sonore de înaltă frecvență, pentru a transpune imaginea organelor interne pelvine pe un monitor. ”Transvaginal” înseamnă prin vagin; spre deosebire de ecografia transabdominală, ce presupune plasarea sondei la nivelul abdomenului, în afara pelvisului, o ecografie endovaginală se realizează prin introducerea unei sonde speciale în vagin. [3] Pot fi astfel vizualizate uterul, trompele uterine, ovarele, endometrul (mucoasa care căptușește uterul) și vezica urinară, precum și o sarcină incipientă. Este o investigație noninvazivă, nedureroasă și neiradiantă. Mai este cunoscută și sub denumirile de ecografie intravaginală, ecografie ovariană sau ecografie pelvină. Când este indicată această investigație? Examenul transvaginal identifică posibilele anormalități și facilitează diagnosticarea multor afecțiuni. De obicei, medicii ginecologi îl recomandă în caz de: ex: amenoree - absența menstruației, dismenoree - dureri menstruale, menoragie - menstruație extrem de abundentă și prelungită; [1] Mai este indicată: Atunci când se suspicionează o sarcina ectopică (sarcină în afara uterului); Pacientelor care se confruntă cu infertilitatea (atât pentru stabilirea cauzei, cât și a tratamentului potrivit) sau au suferit un avort spontan; În depistarea chisturilor ovariene și a fibromului uterin; În diagnosticarea pozitivă a unei sarcini intrauterine. Cum te pregătești de ecografia transvaginală? Această procedură nu necesită o pregătire specială. Este indicat să porți haine confortabile, de preferat o ținută compusă din două piese, cu pantaloni sau o fustă ce pot fi îndepărtate cu ușurință. De asemenea, ți se va cere să-ți golești vezica înainte de examinare și, dacă folosești un tampon intravaginal, să-l îndepărtezi. [2] Anunță-ți medicul dacă ești alergică la latex sau dacă resimți vreo durere în timpul examinării. Ce se întâmplă în timpul investigației? Vei fi rugată să te întinzi pe o masă specială, pe spate, cu genunchii îndoiți. Transductorul (sonda vaginală care are o formă specială, de baghetă) este îmbrăcat într-un manșon de latex (sau prezervativ) și uns cu un lubrifiant, pentru a permite o bună citire a imaginilor interne. În vagin se introduce doar vârful transductorului, care este apoi mișcat pentru a obține imagini din diferite unghiuri. Rezultatele sunt considerate normale atunci când structurile pelvisului și/sau fetusul arată normal. Rezultatele anormale pot indica: Defecte din naștere; Cancer uterin sau ovarian; Infecții (inclusiv boala inflamatorie pelvină - o infecție a uterului, trompelor uterine și a ovarelor); Tumori benigne pe și în jurul organelor genitale interne (chisturi, fibrom uterin); Torsiune ovariană (de anexă); Endometrioză (o boală cronică ce se caracterizează prin extinderea țesutului endometrial în afara cavității uterine); Sarcină ectopică. Medicul tău îți va explica orice rezultate anormale semnificative și, dacă este necesar, pașii ce trebuie urmați pentru a trata o anumită problemă. Ce dispozitive medicale sunt folosite? După cum am văzut mai sus, ecografia intravaginală se realizează cu ajutorul unei sonde ecografice speciale care se introduce în vagin. Această sondă transmite unde sonore și înregistrează reflexiile acestor unde de pe structurile corpului.[2] Ce se întâmplă după realizarea ecografiei? Examinarea nu necesită spitalizare sau anestezie, așa că îți vei putea relua activitățile normale imediat după finalizarea sa. S-ar putea să observi o ușoară scurgere vaginală după test, din cauza gelului folosit pentru a lubrifia transductorul, dar aceasta ar trebui să înceteze în 24 de ore. [2] Cât durează investigația? Unul dintre avantajele ecografiei transvaginale sau endovaginale este acela că este foarte rapidă. Întreaga investigație durează între 15 și 30 de minute. Care sunt riscurile și complicațiile posibile? Spre deosebire de radiografiile tradiționale, acest test nu presupune nicio expunere la radiații. Până în prezent, nu au fost identificate efecte nocive ale ultrasunetelor asupra oamenilor, fiind considerată o procedură destul de sigură pentru a putea fi efectuată și în cazul femeilor însărcinate. [3] Există însă anumite situații în care ecografia transvaginală nu se poate realiza sau nu este indicată: Himenul imperforat (acoperă integral intrarea în vagin); Obstrucția vaginală; Pacientă fără antecedente de act sexual vaginal; O intervenție chirurgicală vaginală recentă; Ruptura prematură a membranelor la femeile însărcinate; Sângerarea cauzată de placenta previa (placenta acoperă parțial sau în totalitate colul uterin); Lipsa consimțământului pacientei. [1] De asemenea, deși în cele mai multe cazuri nu există durere, unele femei pot experimenta un ușor disconfort, atât fizic, cât și psihic, în timpul investigației. [3] Care este prețul ecografiei transvaginale/endovaginale? Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările legate de această investigație. Dacă vrei să știi care este prețul unei ecografii transvaginale, completează formularul disponibil pe site-ul nostru și te vom suna noi sau ne poți suna chiar tu. Ecografia transvaginală/endovaginală este o metodă de investigație imagistică sigură, rapidă și nedureroasă, folosită frecvent atât pentru a evalua starea de sănătate a unei femei și a diagnostica diverse afecțiuni, cât și pentru a confirma și monitoriza o sarcină incipientă. Chiar dacă nu ești însărcinată, aceasta este una dintre acele investigații pe care ar trebui să o efectuezi periodic, ca parte a controlului ginecologic de rutină. Surse de referință: Suraya Nahlawi, and Nedi Gari. “Sonography Transvaginal Assessment, Protocols, and Interpretation.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 11 June 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572084/. Accessed 2 Aug. 2022. “Transvaginal Ultrasound - InsideRadiology.” InsideRadiology, 12 Sept. 2016, www.insideradiology.com.au/transvaginal-ultrasound/. Accessed 2 Aug. 2022. “Transvaginal Ultrasound: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2018, medlineplus.gov/ency/article/003779.htm. Accessed 2 Aug. 2022.
Vezi mai mult
Test Babes-Papanicolau
Ce este Testul Babes - Papanicolau? Testul Babeș-Papanicolau este cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase ale colului uterin insa poate suspecta si prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas.
Este un test rapid si nedureros si se realizeaza in timpul consultului ginecologic, nu se recolteaza in timpul menstruatiei. Test Babes Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivel colului uterin si examinarea la microscop a acestora. Este recomandat ca pacientele sa evite timp de 48 de ore, utilizarea tampoanelor, spalaturile intravaginale sau medicatia intravaginala si mai ales, contactul sexual.
In cazul unui test anormal, se recomanda repetarea testului PAP la un anumit interval de timp, efectuarea unui test HPV ,colposcopia iar in cazul evidentierii unei leziuni anormale la nivelul colului uterin, obligatoriu trebuie efectuata biopsia (mic esantion din tesutul anormal).
Vezi mai mult
