PDA / PCA - patent ductus arteriosus - persistență de canal arterial

În timpul vieții intrauterine, fătul primește oxigen de la mamă prin circulația placentară și astfel nu este nevoie ca sângele să treacă prin plămâni pentru a fi oxigenat. Sângele este deviat în circulația mare printr-o arteră care face legătura între artera pulmonară stângă și aortă, numită canal arterial. Cazurile în care canalul arterial se închide în perioada intrauterină reprezintă situații de urgență și este necesară o intervenție de cardiologie intervențională. Principala cauză a închiderii premature a canalului arterial poate fi un consum crescut de antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, indometacin), mai ales în ultimul trimestru de sarcină. De asemenea, cauza închiderii canalului atrial poate fi și necunoscută. După naștere, prima respirație a nou născutului determină modificări la nivelul plămânilor și inimii. Treptat, canalul arterial începe să se închidă și, în mod normal, canalul arterial este acoperit, pe parcursul a câtorva săptămâni, de un țesut cicatricial, care împiedică astfel redeschiderea lui.  Canalul arterial ar trebui să se închidă în decurs de cel mult o lună după naștere. Dacă acest lucru nu se întâmplă, din cauza anumitor factori, este vorba despre persistența de canal arterial, care este  o malformație congenitală. Persistența de canal arterial (PDA) înseamnă că dinspre aortă spre artera pulmonară circulă o cantitate suplimentară de sânge, iar acest lucru duce la inundarea plămânilor. 9 din 1.000 de copii se nasc cu o malformație congenitală cardiacă. Astfel de situații pot apărea în diferite momente ale vieții intrauterine și reprezintă consecința unei disfuncții (mutații) în dezvoltarea normală a aparatului cardiovascular. Ce presupune închiderea percutanată a canalului arterial persistent?  Decizia medicală de închidere percutanată a canalului arterial persistent, fie prin mijloace chirurgicale fie prin mijloace nonchirurgicale, trebuie luată de medicul cardiolog numai în urma unor investigații. În general, se intervine de urgență numai în cazul în care pacientul prezintă simptome agravante, iar activitatea cardiacă este afectată.  Când este indicată închiderea percutanată a canalului arterial persistent? Manifestările clinice ale PDA depind în principal de:  cantitatea de sânge care trece din circulația sistemică în circulația pulmonară: aceasta la rândul ei depinde de mărimea canalului arterial și de diferențele de presiune dintre circulația sistemică și cea pulmonară; severitatea malformației.  Pacienții cu PDA de nivel mic sunt în general asimptomatici, iar afecțiunea este descoperită din întâmplare, în cursul unor examene de rutină. Pacienții cu PDA de gravitate medie și mare pot prezenta simptome. Acestea pot varia, de la un pacient la altul: dispnee: senzația de lipsă de aer la efort fizic (uneori chiar în stare de repaus); oboseală la efort; insuficiență cardiacă; hipertensiune pulmonară; risc de infecție la nivelul canalului arterial. În cazul pacienților cu PDA de gravitate medie, necorectată, pacientul prezintă risc de afectare a circulației pulmonare, ceea ce duce la inversarea direcției în care sângele curge prin canalul arterial (sindromul Eisenmenger). În multe situații, PDA se închide spontan. Medicul poate prescrie anumite medicamente (de exemplu indometacin sau ibuprofen) care pot închide PDA dacă acestea sunt administrate în primele două săptămâni după naștere. Alte opțiuni de tratament pentru persistența de canal arterial sunt:  închiderea percutană;  ligaturarea chirurgicală. Cum te pregătești de procedură? Intervenția de închidere percutanată presupune o pregătire a pacientului, care constă în: efectuarea unui examen clinic complet: în acest fel, medicul își dă seama de starea de sănătate a pacientului, dar și de simptomele acestuia.  efectuarea unui set complet de analize de sânge: acestea sunt investigațiile medicale cele mai cunoscute și ajută la descoperirea/investigarea unor probleme medicale, chiar și în cazul în care acestea nu se manifestă. realizarea unei coronarografii, ecocardiografie, sau tomografie computerizată cu substanță de contrast: coronarografia este o procedură minim invazivă care permite evaluarea arterelor coronare, iar substanța de contrast ajută la o mai bună viazualizare. eliminarea oricărui potențial focar infecțios: infecții ORL, infecții stomatologice sau de altă natură.  Ce se întâmplă în timpul procedurii?  Intervenția de închidere percutanată se realizează într-o sală de cateterism cardiac, sub monitorizare electrocardiografică. De obicei, procedura se efectuează sub anestezie generală, dar în unele cazuri se poate efectua și cu pacientul sedat doar cu anestezie locală.  După ce se realizează dezinfectarea locală, medicul efectuează o mică incizie la nivelul plicii inghinale și un cateter este introdus în artera femurală. Cateterul este ghidat radiologic de-a lungul arterelor până la inimă și se efectuează o angiografie, necesară pentru a vizualiza canalul arterial. De asemenea, un cateter este introdus în vena femurală și avansat tot prin control radiologic până la nivelul cavităților drepte ale inimii și în artera pulmonară.  Cu ajutorul cateterelor este introdus un mic dispozitiv (în acest moment dispozitivul este pliat) la nivelul canalului arterial. Poziția lui corectă este verificată radiologic și prin ecografie transesofagiană. Odată ce dispozitivul este bine poziționat, el este eliberat, după care se va deschide și se va obstrua canalul. În următoarele 3-6 luni, dispozitivul va fi acoperit de țesutul produs de organism.  Ce dispozitive medicale sunt folosite? În prezent, această procedură intervențională de închidere percutanată se realizează cu ajutorul unui dispozitiv tip „umbreluță” care devine tratamentul de elecție pentru închiderea PDA. Procedura se poate realiza din primele luni de viață, dacă este investigată foarte repede. Ce se întâmplă după realizarea procedurii?  După terminarea procedurii intervenționale de închidere percutanată se scot cateterele și tecile arteriale. La locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv care trebuie păstrat timp de 24 de ore, pentru a se evita sângerările. Indiferent de tipul de abord folosit în timpul procedurii, pacientului i se recomandă repausul la pat. În unele situații, poate fi recomandată montarea unui sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acest lucru se face în sala de angiografie, imediat după finalizarea procedurii de închidere  percutanată. Se poate folosi un mic dop de colagen (AngioSeal) care se introduce în interiorul arterei femurale. Astfel se obține hemostaza. După procedura de închidere percutanată, pacientul: este transferat în unitatea de anestezie și terapie intensivă (ATI); este monitorizat permanent; primește tratament medicamentos. dacă este nevoie, este supus unor examene clinice și investigații. Cât durează internarea?  În chirurgia cardiacă, există situații în care pacientul are nevoie de mai mult timp pentru recuperare, cum este cazul copiilor. În cazul intervenției de închidere percutanată, recuperarea poate fi rapidă, și perioada de spitalizare este scurtă. Aceasta este de numai 2 zile, în cele mai multe situații, cu condiția ca evoluția pacientului după intervenție să fie favorabilă și să nu existe complicații. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?  După ce pacientul este externat, acesta trebuie să revină la control cardiologic la diferite intervale de timp stabilite de medicul cardiolog. În general asemenea controale se fac după 1 lună, la 3 luni și la 6 luni, în funcție de evoluția recuperării și de felul în care se simte pacientul. Este important de reținut că după externare începe recuperarea fizică, foarte importantă pentru ca pacientul să revină la viața obișnuită. Care sunt riscurile și complicațiile posibile? Complicațiile sunt rare în cazul intervenției de închidere percutanată, iar acest lucru se datorează pregătirii corespunzătoare a intervenției și supravegherii permanente a pacientului. Chiar și așa, în orice intervenție medicul trebuie să evalueze riscurile, iar pacientul trebuie prevenit. În cazul acestei intervenții, riscurile care pot apărea sunt: reacții alergice la substanțele administrate; reacții la anestezice; fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare; mici sângerari la nivelul puncției vasculare; febră; cefalee, migrenă; infecție; embolie gazoasă; aritmie cardiacă; extrem de rar: perforație cardiacă și tamponadă cardiacă (prin perforarea peretelui cardiac și sângerare în sacul pericardic); hemoliză; embolizare sau migrare a „umbreluței”; eroziune a mușchiului cardiac la contactul cu proteza; accident vascular cerebral (AVC). Tocmai de aceea este necesar ca pacientul să nu părăsească spitalul imediat după intervenție și să fie monitorizat permanent. Care este prețul închiderii percutanate a canalului arterial persistent? Prețul închiderii percutanate a canalului arterial persistent se stabilește în funcție de starea pacientului, de gravitatea afecțiunii, de modul cum decurge intervenția, de evoluția postoperatorie. Pentru a afla imediat costurile acestei proceduri, trebuie să completezi un formular simplu, iar ulterior vei fi contactat de reprezentanții clinicii.   Închiderea percutanată a canalului arterial este o procedură care nu presupune un risc major și nici complicații. Cu toate acestea, este necesar consultul medical de îndată ce apar simptome, iar ulterior, după intervenție, recomandările privind recuperarea trebuie respectate. În acest fel, pacientul are cele mai bune șanse să revină, cât de curând, la o viață sănătoasă. 

Persistența de canal arterial (PDA) este o malformație vasculară la nivelul inimii, care se manifestă prin permeabilitatea ductului arterial, dincolo de termenul închiderii sale normale. De obicei, această afecțiune persistă pe toată durata vieții individului.

În timpul vieții intrauterine, fătul primește oxigen de la mamă prin circulația placentară și astfel nu este nevoie ca sângele să treacă prin plămâni pentru a fi oxigenat. Sângele este deviat în circulația mare printr-o arteră care face legătura între artera pulmonară stângă și aortă, numită canal arterial. Cazurile în care canalul arterial se închide în perioada intrauterină reprezintă situații de urgență și este necesară o intervenție de cardiologie intervențională. Principala cauză a închiderii premature a canalului arterial poate fi un consum crescut de antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, indometacin), mai ales în ultimul trimestru de sarcină. De asemenea, cauza închiderii canalului atrial poate fi și necunoscută. După naștere, prima respirație a nou născutului determină modificări la nivelul plămânilor și inimii. Treptat, canalul arterial începe să se închidă și, în mod normal, canalul arterial este acoperit, pe parcursul a câtorva săptămâni, de un țesut cicatricial, care împiedică astfel redeschiderea lui.  Canalul arterial ar trebui să se închidă în decurs de cel mult o lună după naștere. Dacă acest lucru nu se întâmplă, din cauza anumitor factori, este vorba despre persistența de canal arterial, care este  o malformație congenitală. Persistența de canal arterial (PDA) înseamnă că dinspre aortă spre artera pulmonară circulă o cantitate suplimentară de sânge, iar acest lucru duce la inundarea plămânilor. 9 din 1.000 de copii se nasc cu o malformație congenitală cardiacă. Astfel de situații pot apărea în diferite momente ale vieții intrauterine și reprezintă consecința unei disfuncții (mutații) în dezvoltarea normală a aparatului cardiovascular. Ce presupune închiderea percutanată a canalului arterial persistent?  Decizia medicală de închidere percutanată a canalului arterial persistent, fie prin mijloace chirurgicale fie prin mijloace nonchirurgicale, trebuie luată de medicul cardiolog numai în urma unor investigații. În general, se intervine de urgență numai în cazul în care pacientul prezintă simptome agravante, iar activitatea cardiacă este afectată.  Când este indicată închiderea percutanată a canalului arterial persistent? Manifestările clinice ale PDA depind în principal de:  cantitatea de sânge care trece din circulația sistemică în circulația pulmonară: aceasta la rândul ei depinde de mărimea canalului arterial și de diferențele de presiune dintre circulația sistemică și cea pulmonară; severitatea malformației.  Pacienții cu PDA de nivel mic sunt în general asimptomatici, iar afecțiunea este descoperită din întâmplare, în cursul unor examene de rutină. Pacienții cu PDA de gravitate medie și mare pot prezenta simptome. Acestea pot varia, de la un pacient la altul: dispnee: senzația de lipsă de aer la efort fizic (uneori chiar în stare de repaus); oboseală la efort; insuficiență cardiacă; hipertensiune pulmonară; risc de infecție la nivelul canalului arterial. În cazul pacienților cu PDA de gravitate medie, necorectată, pacientul prezintă risc de afectare a circulației pulmonare, ceea ce duce la inversarea direcției în care sângele curge prin canalul arterial (sindromul Eisenmenger). În multe situații, PDA se închide spontan. Medicul poate prescrie anumite medicamente (de exemplu indometacin sau ibuprofen) care pot închide PDA dacă acestea sunt administrate în primele două săptămâni după naștere. Alte opțiuni de tratament pentru persistența de canal arterial sunt:  închiderea percutană;  ligaturarea chirurgicală. Cum te pregătești de procedură? Intervenția de închidere percutanată presupune o pregătire a pacientului, care constă în: efectuarea unui examen clinic complet: în acest fel, medicul își dă seama de starea de sănătate a pacientului, dar și de simptomele acestuia.  efectuarea unui set complet de analize de sânge: acestea sunt investigațiile medicale cele mai cunoscute și ajută la descoperirea/investigarea unor probleme medicale, chiar și în cazul în care acestea nu se manifestă. realizarea unei coronarografii, ecocardiografie, sau tomografie computerizată cu substanță de contrast: coronarografia este o procedură minim invazivă care permite evaluarea arterelor coronare, iar substanța de contrast ajută la o mai bună viazualizare. eliminarea oricărui potențial focar infecțios: infecții ORL, infecții stomatologice sau de altă natură.  Ce se întâmplă în timpul procedurii?  Intervenția de închidere percutanată se realizează într-o sală de cateterism cardiac, sub monitorizare electrocardiografică. De obicei, procedura se efectuează sub anestezie generală, dar în unele cazuri se poate efectua și cu pacientul sedat doar cu anestezie locală.  După ce se realizează dezinfectarea locală, medicul efectuează o mică incizie la nivelul plicii inghinale și un cateter este introdus în artera femurală. Cateterul este ghidat radiologic de-a lungul arterelor până la inimă și se efectuează o angiografie, necesară pentru a vizualiza canalul arterial. De asemenea, un cateter este introdus în vena femurală și avansat tot prin control radiologic până la nivelul cavităților drepte ale inimii și în artera pulmonară.  Cu ajutorul cateterelor este introdus un mic dispozitiv (în acest moment dispozitivul este pliat) la nivelul canalului arterial. Poziția lui corectă este verificată radiologic și prin ecografie transesofagiană. Odată ce dispozitivul este bine poziționat, el este eliberat, după care se va deschide și se va obstrua canalul. În următoarele 3-6 luni, dispozitivul va fi acoperit de țesutul produs de organism.  Ce dispozitive medicale sunt folosite? În prezent, această procedură intervențională de închidere percutanată se realizează cu ajutorul unui dispozitiv tip „umbreluță” care devine tratamentul de elecție pentru închiderea PDA. Procedura se poate realiza din primele luni de viață, dacă este investigată foarte repede. Ce se întâmplă după realizarea procedurii?  După terminarea procedurii intervenționale de închidere percutanată se scot cateterele și tecile arteriale. La locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv care trebuie păstrat timp de 24 de ore, pentru a se evita sângerările. Indiferent de tipul de abord folosit în timpul procedurii, pacientului i se recomandă repausul la pat. În unele situații, poate fi recomandată montarea unui sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acest lucru se face în sala de angiografie, imediat după finalizarea procedurii de închidere  percutanată. Se poate folosi un mic dop de colagen (AngioSeal) care se introduce în interiorul arterei femurale. Astfel se obține hemostaza. După procedura de închidere percutanată, pacientul: este transferat în unitatea de anestezie și terapie intensivă (ATI); este monitorizat permanent; primește tratament medicamentos. dacă este nevoie, este supus unor examene clinice și investigații. Cât durează internarea?  În chirurgia cardiacă, există situații în care pacientul are nevoie de mai mult timp pentru recuperare, cum este cazul copiilor. În cazul intervenției de închidere percutanată, recuperarea poate fi rapidă, și perioada de spitalizare este scurtă. Aceasta este de numai 2 zile, în cele mai multe situații, cu condiția ca evoluția pacientului după intervenție să fie favorabilă și să nu existe complicații. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?  După ce pacientul este externat, acesta trebuie să revină la control cardiologic la diferite intervale de timp stabilite de medicul cardiolog. În general asemenea controale se fac după 1 lună, la 3 luni și la 6 luni, în funcție de evoluția recuperării și de felul în care se simte pacientul. Este important de reținut că după externare începe recuperarea fizică, foarte importantă pentru ca pacientul să revină la viața obișnuită. Care sunt riscurile și complicațiile posibile? Complicațiile sunt rare în cazul intervenției de închidere percutanată, iar acest lucru se datorează pregătirii corespunzătoare a intervenției și supravegherii permanente a pacientului. Chiar și așa, în orice intervenție medicul trebuie să evalueze riscurile, iar pacientul trebuie prevenit. În cazul acestei intervenții, riscurile care pot apărea sunt: reacții alergice la substanțele administrate; reacții la anestezice; fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare; mici sângerari la nivelul puncției vasculare; febră; cefalee, migrenă; infecție; embolie gazoasă; aritmie cardiacă; extrem de rar: perforație cardiacă și tamponadă cardiacă (prin perforarea peretelui cardiac și sângerare în sacul pericardic); hemoliză; embolizare sau migrare a „umbreluței”; eroziune a mușchiului cardiac la contactul cu proteza; accident vascular cerebral (AVC). Tocmai de aceea este necesar ca pacientul să nu părăsească spitalul imediat după intervenție și să fie monitorizat permanent. Care este prețul închiderii percutanate a canalului arterial persistent? Prețul închiderii percutanate a canalului arterial persistent se stabilește în funcție de starea pacientului, de gravitatea afecțiunii, de modul cum decurge intervenția, de evoluția postoperatorie. Pentru a afla imediat costurile acestei proceduri, trebuie să completezi un formular simplu, iar ulterior vei fi contactat de reprezentanții clinicii.   Închiderea percutanată a canalului arterial este o procedură care nu presupune un risc major și nici complicații. Cu toate acestea, este necesar consultul medical de îndată ce apar simptome, iar ulterior, după intervenție, recomandările privind recuperarea trebuie respectate. În acest fel, pacientul are cele mai bune șanse să revină, cât de curând, la o viață sănătoasă.