Persistența de canal arterial (PDA)


Anesteziegenerală
Durată procedură1-3 h
Durată spitalizare24 h

Generalități despre Persistența de canal arterial

9 din 1000 de copii se nasc cu o malformație congenitală cardiacă.

Malformațiile congenitale cardiace pot apărea în momentele diferite ale vieții intrauterine și reprezinta consecința unei opriri sau a unei mutații în dezvoltarea normală a aparatului cardiovascular.

În timpul vieții intrauterine, fătul primește oxigen de la mamă prin circulația placentară și astfel nu e nevoie ca sângele să treacă prin plămâni pentru a fi oxigenat. Sângele este deviat în circulația mare printr-o arteră care face legătura între artera pulmonară stângă și aortă, numită canal arterial.

După naștere, prima respirație a nou născutului determină modificări la nivelul plămânilor și inimii. Treptat, canalul arterial începe să se închidă și, în mod normal, canalul arterial este înlocuit pe parcursul a câtorva săptămâni de un țesut cicatricial, împiedicând astfel redeschiderea. În cazul în care din cauza anumitor factori, canalul arterial nu se închide, sângele poate trece din circulația sistemică în circulația pulmonară iar această condiție se numește persistență de canal arterial.

Simptomele persistenței de canal arterial

Manifestările clinice ale PDA depind de cantitatea de sânge care trece din circulația sistemică în circulația pulmonară care la rândul ei depinde de mărimea canalului arterial și de diferențe de presiune între circulația sistemică și pulmonară. Pacienții cu PDA mici sunt în general asimptomatici, iar acesta este descoperit din întâmplare în urma unor examene de rutină. Pacienții cu PDA de mărime medie și mare pot prezenta simptome care pot varia de la respirație grea la efort până la insuficiență cardiacă. Adulții cu PDA de dimensiuni mari, necorectate, pot dezvolta o afectare a circulației pulmonare ceea ce duce la inversarea direcției în care sângele curge prin canalul arterial (sindromul Eisenmenger).

Frecvent, PDA se închide spontan. Se pot administra anumite medicamente (indometacin sau ibuprofen) care pot închide PDA dacă este administrat în primele două săptămâni după naștere. Alte opțiuni de tratament sunt închiderea percutană și ligaturarea chirurgicală.

Cum te pregătești pentru această procedură?

  • Item Description
    1. Vei face un examen clinic complet
  • Item Description
    3. Vei face un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    4. Vei face o coronarografie sau o tomografie computerizată cu substanță de contrast
  • Item Description
    Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Cât durează internarea?

Comparativ cu chirurgia cardiacă, procedura intervențională are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de două zile, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Riscuri

Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

  • reacții alergice la substanțele administrate
  • reacții la anestezice
  • fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • mici sângerari la nivelul puncției vasculare
  • febră
  • cefalee, migrenă
  • infecție
  • embolie gazoasă
  • aritmie cardiacă
  • extrem de rar: perforație cardiacă și tamponadă cardiacă (prin perforarea peretelui cardiac și sângerare în sacul pericardic care comprimă din exterior astfel mușchiul cardiac
  • hemoliză
  • embolizare sau migrare a umbreluței
  • eroziune a mușchiului cardiac la contactul cu proteza
  • accident vascular cerebral

Ce se întâmplă în timpul procedurii intervenționale

În momentul de față, procedura intervnețională de închidere cu dispozitiv "umbreluță" devine metoda de tratament de elecție pentru închiderea PDA. Aceasta se poate efectua începând cu primele luni de viață.

Procedura se efectuează într-o sală de cateterism cardiac sub monitorizare electrocardiografică. De obicei, se efectuează sub anestezie generală dar uneori, se poate efectua și cu pacientul sedat, doar cu anestezie locală. După dezinfectare locală, se efectuează o mică incizie la nivelul plicii inghinale și un cateter va fi introdus în artera femurală. Acesta este avansat sub control radiologic de-a lungul arterelor până la inima și se va efectua o angiografie care permite vizualizarea canalului arterial. De asemenea, un cateter va fi introdus în vena femurală și avansat prin control radiologic până la nivelul cavităților drepte ale inimii și în artera pulmonară. Tot cu ajutorul cateterelor, se va introduce un mic dispozitiv (în acest moment dispozitivul este pliat) care va fi avansat până la nivelul canalului arterial. Poziția lui corectă va fi verificată radiologic și prin ecografie transesofagiană și odată bine poziționat, dispozitivul va fi eliberat, se va deschide și va obstura canalul. Dispozitivul va fi complet acoperit de un țesut produs de organism în următoarele 3-6 luni.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei fi transferat în unitatea de ATI
  • Item Description
    2. Vei fi monitorizat permanent
  • Item Description
    3. Vei primi un tratament medicamentos
  • Item Description
    4. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei astfel de procedură, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică.

Testimonialul pacientului

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Dan Deleanu
  • Prof. Dr. Basil Thanopoulos

Află mai multe detalii

Call Center

031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.