Dr. Vlasis Ninios

Medic Primar Cardiolog

Cardiologie intervențională

Dr. Vlasis Ninios este medic primar cardiolog având competență în Cardiologie Intervențională la MONZA ARES București din spitalul Monza, Str. Tony Bulandra, Nr. 27. Proctor în ecocardiografie 3D, rotablație și IVUS Proctor în TAVI

Name: Vlasis Ninios

Current post 08/05-present

Consultant Cardiologist St. Luke’s Hospital

Panorama - Thessaloniki, Greece

Qualifications Ptychio Iatrikes (Medical degree, Grade 9/10)Greece,

Membership of The Royal College of Physicians MRCP (UK 2000)

Certificate of Completion of Specialist Training (Greece 2005)

Memberships Hellenic Cardiac Society

European Cardiac Society

Working group of Interventional Cardiology of Hellenic Society of Cardiology

Working group of valvular Heart Disease of Hellenic Society of Cardiology

Current Appointment Specialist Consultant Cardiologist with interest in interventional cardiology (coronary and structural intervention), echocardiography, advanced heart failure and pacing/ICDs

Current activities include: Coronary Intervention

Rotational atherectomy

Intravascular ultrasound

Pacemaker and Defibrillator implantation

Adult Congenital Heart intervention

TAVI

Mitraclip implantation

Advanced Heart failure management

Mechanical assist devices (LVAD- RVAD)

3D transesophageal Echocardiography

Educational activities Proctor for Rotablation and IVUS

Proctor for 3D Echocardiography

Active trainer in ‘Academia’ interventional training for young cardiologists (Medtronic”)

ALS instructor

MRCP instructor

Previous training Specialist Registrar in Cardiology and Cardiovascular medicine, Cambridge University Hospitals, Cambridge University, East Anglia Deanery, Cambridge, UK (2000-2005)

Publications

1. Transcatheter closure of large atrial septal defects with deficient aortic or posterior rims using the „Greek maneuver”. A multicenter study.

Thanopoulos BD, Dardas P, Ninios V, Eleftherakis N, Karanasios E.

Int J Cardiol. 2013 May 25. doi:pii: S0167-5273(13)00920-0. 10.1016/j.ijcard.2013.05.011. [Epub ahead of print]

2. Catheter closure of a right aortico-atrial tunnel in a patient 4 years of age.

Thanopoulos BV, Ninios V, Germanakis J.

JACC Cardiovasc Interv. 2013 Jan;6(1):e1-2. doi: 10.1016/j.jcin.2012.07.020. No abstract available.

3. Left ventricular lipoma: a three-dimensional transesophageal echocardiographic appearance.

Kelpis TG, Theofilogiannakos EK, Ninios VN, Pitsis AA.

J Card Surg. 2013 Jan;28(1):53. doi: 10.1111/jocs.12049. Epub 2012 Dec 4. No abstract available.

4. Unroofed coronary sinus as a cause of right heart dilatation in an elderly patient.

Kelpis TG, Ninios VN, Giannakoulas G, Spanos GP, Nikoloudakis NE, Pitsis AA.

Hellenic J Cardiol. 2012 Sep-Oct;53(5):390-1. No abstract available.

Dardas PS, Tsikaderis DD, Theofilogiannakos EK, Spyrou AN, Mezilis NE, Ninios VN, Pitsis AA.

Int J Cardiol. 2013 Jan 10;162(2):e36-8. doi: 10.1016/j.ijcard.2012.05.069. Epub 2012 Jun 3. No abstract available.

5. Cryptogenic stroke after percutaneous closure of an atrial septal defect.

Dardas PS, Ninios V, Mezilis N, Theofilogiannakos EK, Tsikaderis D, Thanopoulos V.

Hellenic J Cardiol. 2012 Mar;53(2):155-9.

6. Microbubbles during pulmonary vein radiofrequency ablation.

Vassilikos VP, Ninios V, Theofilogiannakos EK.

Heart Rhythm. 2012 Sep;9(9):1444-5. doi: 10.1016/j.hrthm.2011.12.004. Epub 2011 Dec 6. No abstract available.

7. The use of rotational atherectomy and drug-eluting stents in the treatment of heavily calcified coronary lesions.

Dardas P, Mezilis N, Ninios V, Tsikaderis D, Theofilogiannakos EK, Lampropoulos S.

Hellenic J Cardiol. 2011 Sep-Oct;52(5):399-406.

8. The use of the GuideLiner™ catheter as a child-in-mother technique: an initial single-center experience.

Dardas PS, Mezilis N, Ninios V, Tsikaderis D, Theofilogiannakos EK.

Heart Vessels. 2012 Sep;27(5):535-40. doi: 10.1007/s00380-011-0181-x. Epub 2011 Aug 25.

9. ECMO as a bridge to high-risk rotablation of heavily calcified coronary arteries.

Dardas P, Mezilis N, Ninios V, Theofilogiannakos EK, Tsikaderis D, Tsotsolis N, Kolettas A, Nikoloudakis N, Pitsis AA.

Herz. 2012 Mar;37(2):225-30. doi: 10.1007/s00059-011-3489-5. Review.

10. Total ventricular assist for long-term treatment of heart failure.

Pitsis AA, Visouli AN, Ninios V, Kremastinos DT.

J Thorac Cardiovasc Surg. 2011 Aug;142(2):464-7. doi: 10.1016/j.jtcvs.2010.11.014. Epub 2011 Feb 1. No abstract available.

11. Aortic valve papillary fibroelastoma: a three-dimensional transesophageal echocardiographic appearance.

Kelpis TG, Ninios VN, Economopoulos VA, Pitsis AA.

Ann Thorac Surg. 2010 Jun;89(6):2043. doi: 10.1016/j.athoracsur.2009.09.033. No abstract available.

12. Rotablation in the drug eluting era: immediate and long-term results from a single center experience.

Mezilis N, Dardas P, Ninios V, Tsikaderis D.

J Interv Cardiol. 2010 Jun;23(3):249-53. doi: 10.1111/j.1540-8183.2010.00542.x. Epub 2010 Apr 28.

13. Percutaneous closure of atrial septal defects: immediate and mid-term results.

Dardas PS, Ninios VN, Mezilis NE, Tsikaderis DD, Thanopoulos VD.

Hellenic J Cardiol. 2010 Mar-Apr;51(2):104-12.

14. Rheolytic thrombectomy in patients with acute coronary syndrome and large thrombus burden: initial and mid-term results from a single centre experience.

Dardas P, Mezilis N, Ninios V, Efthimiadis GK, Tsikaderis D, Pagourelias E, Pliakos C.

Hellenic J Cardiol. 2010 Jan-Feb;51(1):27-36.

15. Images in cardiovascular medicine. Repeated successful thrombolysis of a Jarvik 2000 left ventricular assist device in a patient with noncompaction cardiomyopathy.

Ninios V, Visouli A, Pitsis A.

Circulation. 2010 Jan 26;121(3):e13-4. doi: 10.1161/CIR.0b013e3181cdb410. No abstract available.

16. Prevalence, clinical correlates and treatment of permanent atrial fibrillation among the elderly: insights from the first prospective population-based study in rural Greece.

Ninios I, Bogossian H, Zarse M, Lazaridou F, Dimitriadis K, Ninios V, Lemke B, Louridas G.

J Thromb Thrombolysis. 2010 Jul;30(1):90-6. doi: 10.1007/s11239-009-0422-3.

[PubMed – indexed for MEDLINE]

17. Subaortic stenosis in an adult caused by two discrete membranes: a three-dimensional transesophageal echocardiographic visualization.

Kelpis TG, Ninios VN, Dardas PS, Pitsis AA.

Ann Thorac Surg. 2009 Nov;88(5):1703. doi: 10.1016/j.athoracsur.2009.01.067. No abstract available.

18. Minimally invasive transapical aortic valve-in-a-valve implantation for severe aortic regurgitation in a degenerated stentless bioprosthesis.

Kelpis TG, Mezilis NE, Ninios VN, Pitsis AA.

J Thorac Cardiovasc Surg. 2009 Oct;138(4):1018-20. doi: 10.1016/j.jtcvs.2009.05.020. Epub 2009 Jul 3. No abstract available.

19. Elective bridging to recovery after repair: the surgical approach to ventricular reverse remodeling.

Pitsis AA, Visouli AN, Ninios V, Bougioukas G, Filippatos G, Kremastinos D, Burkhoff D, Long JW.

Artif Organs. 2008 Sep;32(9):730-5. doi: 10.1111/j.1525-1594.2008.00596.x. Epub 2008 Jul 30.

20. Gender-specific differences in hypertension prevalence, treatment, control, and associated conditions among the elderly: data from a Greek population.

Ninios I, Ninios V, Lazaridou F, Dimitriadis K, Kerasidou O, Louridas G.

Clin Exp Hypertens. 2008 Jul;30(5):327-37. doi: 10.1080/10641960802269943.

21. Diverticulum of the left ventricle: etiology and surgical treatment.

Pitsis AA, Visouli AN, Kelpis TG, Ninios VN, Nikoloudakis N, Parthenakis F, Vardas P.

Heart Surg Forum. 2008;11(2):E75-7. doi: 10.1532/HSF98.20071205.

22. Left atrial function and work after surgical ventricular restoration in postmyocardial infarction heart failure.

Dardas PS, Pitsis AA, Mezilis NE, Tsikaderis DD, Ninios VN, Boudoulas H.

J Am Soc Echocardiogr. 2008 Jul;21(7):841-7. doi: 10.1016/j.echo.2007.12.005. Epub 2008 Apr 2.

23. Modified ross procedure: partially supported root replacement.

Pitsis AA, Kelpis TG, Ninios VN, Dardas PS, Visouli AN, Boudoulas HK.

Thorac Cardiovasc Surg. 2007 Dec;55(8):520-1. No abstract available.

24. Prevalence of interatrial block in a general population of elderly people.

Ninios I, Pliakos C, Ninios V, Karvounis H, Louridas G.

Ann Noninvasive Electrocardiol. 2007 Oct;12(4):298-300.

25. Measurement of cardiac output by real-time 3D echocardiography in patients undergoing assessment for cardiac transplantation.

Hoole SP, Boyd J, Ninios V, Parameshwar J, Rusk RA. Eur J Echocardiogr. 2008 May;9(3):334-7. Epub 2007 Jul 9.

26. First human implantation of a new rotary blood pump: design of the clinical feasibility study.

Pitsis AA, Visouli AN, Vassilikos V, Ninios VN, Sfirakis PD, Mezilis NE, Dardas PS, Filippatos GS, Bougioukas GI, Kremastinos DT, Long JW.

Hellenic J Cardiol. 2006 Nov-Dec;47(6):368-76.

Proceduri efectuate de Dr. Vlasis Ninios

Tratament insuficiență mitrală - MitraClip

Insuficiența mitrală și regurgitarea mitrală La nivel global, insuficiența mitrală sau regurgitarea mitrală este una dintre cele mai frecvente afectări valvulare. De regulă, dacă este vorba de o formă ușoară, tratamentul nu este întotdeauna necesar. Forma severă a acestei valvulopatii poate cauza însă, în lipsa tratamentului adecvat, tulburări de ritm cardiac (aritmii) sau insuficiență cardiacă. Pentru tratarea acestei probleme se recurge, de obicei, la intervenții chirurgicale pentru înlocuirea sau repararea valvei mitrale. Tratamentul chirurgical nu reprezintă însă o opțiune pentru toți pacienții, în special pentru cei cu risc operator crescut. În astfel de cazuri este recomandată procedura MitraClip. [1][3] Ce reprezintă procedura MitraClip? Procedura MitraClip este o procedură intervențională minim invazivă recomandată în tratamentul regurgitării mitrale. Pe scurt, presupune introducerea până la nivelul valvei mitrale a unui dispozitiv sub formă de clips al cărui rol este acela de a uni porțiunile mijlocii ale foițelor valvei, creând un orificiu mitral dublu. Acest lucru îi va permite valvei mitrale să se închidă mai bine și va reduce regurgitarea, restabilindu-se fluxul astfel sangvin normal. [4] Ce este insuficiența mitrală? Inima noastră are patru camere: atriul stâng, atriul drept, ventriculul stâng și ventriculul drept. Valva mitrală este situată între atriul stâng și ventricul stâng și, în mod normal, ar trebui să acționeze ca un pasaj unidirecțional care să îi permită sângelui să treacă din atriu în ventricul, nu și înapoi. [2] Regurgitarea mitrală (RM) este o afecțiune care se caracterizează prin închiderea incompletă a valvei mitrale, ceea ce face ca o parte din sânge să se reîntoarcă din ventriculul stâng în atriul stâng. În consecință, pentru a asigura volumul necesar de sânge în corp, inima va fi suprasolicitată și, în timp, pacientul va resimți oboseală, dispnee (respirație dificilă) și se va ajunge la agravarea insuficienței cardiace. RM este una dintre cele mai frecvente afecțiuni valvulare. Există mai multe grade de regurgitare mitrală, în funcție de severitatea sa, insuficiența mitrală de gradul 1 și insuficiența mitrală de gradul 2 fiind cele mai ușoare. În cazul formelor ușoare, nu este întotdeauna necesar să se intervină pentru tratarea regurgitării mitrale. De exemplu, dacă ai fost diagnosticat cu insuficiență mitrală de gradul I, tratamentul recomandat ar putea presupune monitorizarea atentă a acesteia și schimbarea stilului de viață. Cât poți trăi cu insuficiență mitrală depinde de cauza sa, stadiul și severitatea bolii și de cât timp este prezentă această problemă. [3] Care sunt cauzele regurgitării mitrale? Cauzele regurgitării mitrale pot fi ischemice (ca și consecință a bolilor cardiace ischemice) sau non-ischemice. Acestea din urmă pot fi: Cauze degenerative (boli mixomatoase, degenerarea foițelor mitralei – două la număr: anterioară și posterioară, calcificarea inelului mitral); Endocardită; Boli reumatismale; Afecțiuni congenitale; Cardiomiopatii; Boli inflamatorii; Afecțiuni induse de medicamente; Traumatisme. Principalele cauze ale bolii de valvă mitrală rămân însă: Prolapsul de valvă mitrală (PVM); Bolile ischemice; Sindromul Marfan; Reumatismul articular. Regurgitarea mitrală mai poate fi degenerativă sau funcțională. Regurgitarea degenerativă este denumită și insuficiența mitrală primară și se datorează afectării foițelor valvei mitrale. Insuficiența mitrală funcțională, denumită și secundară, este provocată de mărirea cordului (așa cum se poate întâmpla în infarctul miocardic, insuficiență cardiacă, unele cardiomiopatii). Pacienții pot fi asimptomatici sau se pot prezenta cu semne și simptome ale insuficienței cardiace, precum dispnee sau edem pulmonar. Pe termen lung poate duce la dilatarea ventriculului stâng, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă. Care sunt cauzele regurgitării mitrale? Cauzele regurgitării mitrale pot fi ischemice (ca și consecință a bolilor cardiace ischemice) sau non-ischemice. Acestea din urmă pot fi: Cauze degenerative (boli mixomatoase, degenerarea foițelor mitralei – două la număr: anterioară și posterioară, calcificarea inelului mitral); Endocardită; Boli reumatismale; Afecțiuni congenitale; Cardiomiopatii; Boli inflamatorii; Afecțiuni induse de medicamente; Traumatisme. Principalele cauze ale bolii de valvă mitrală rămân însă: Prolapsul de valvă mitrală (PVM); Bolile ischemice; Sindromul Marfan; Reumatismul articular. Regurgitarea mitrală mai poate fi degenerativă sau funcțională. Regurgitarea degenerativă este denumită și insuficiența mitrală primară și se datorează afectării foițelor valvei mitrale. Insuficiența mitrală funcțională, denumită și secundară, este provocată de mărirea cordului (așa cum se poate întâmpla în infarctul miocardic, insuficiență cardiacă, unele cardiomiopatii). Pacienții pot fi asimptomatici sau se pot prezenta cu semne și simptome ale insuficienței cardiace, precum dispnee sau edem pulmonar. Pe termen lung poate duce la dilatarea ventriculului stâng, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă. Care sunt simptomele regurgitării mitrale? Semnele și simptomele insuficienței mitrale depind de severitatea și de rapiditatea instalării acestei condiții. Printre cele mai frecvente se numără însă: Oboseala puternică (oboseală la efort); Palpitații (ai senzația că inima ta bate prea repede sau prea tare ori că sare o bătaie; de obicei, acest lucru tinde să se întâmple când stai întins pe partea stângă); Amețeli bruște; Lipotimii (leșinuri); Suflu cardiac (sunet provocat de fluxul sangvin, ce poate fi perceput cu ajutorul unui stetoscop); Dispnee (dificultăți de respirație); Aritmie; Umflarea gleznelor și picioarelor (edem). [3][2] De cele mai multe ori, insuficiența mitrală este ușoară și progresează lent. De aceea, pot trece ani până la apariția simptomelor. Există și situații când afecțiunea se dezvoltă brusc (de ex. uneori în infarctul miocardic) și în acest caz, simptomele se instalează acut. Diagnosticarea insuficienței mitrale Procesul de diagnosticare a regurgitării mitrale începe cu anamneza și examenul clinic, urmate de unul sau mai multe teste și investigații. Printre cele mai comune se numără: Ecocardiografia - arată structura valvei mitrale și permite evaluarea fluxului sangvin; poate confirma diagnosticul de insuficiență mitrală și determina severitatea acesteia; Electrocardiografia - măsoară activitatea electrică a inimii și poate detecta tulburările de ritm cardiac asociate cu insuficiența mitrală; Radiografia - permite evaluarea dimensiunilor camerelor inimii; RMN - oferă imagini detaliate ale inimii și poate ajuta la obținerea mai multor informații privind severitatea insuficienței mitrale, dar și dimensiunea și funcția ventriculului stâng; Test de efort sau test de stres - arată modul în care inima funcționează în condiții de efort; Coronarografia - permite vizualizarea arterelor inimii, oferind informații importante despre structura și funcțiile acesteia. [3] Care sunt riscurile MitraClip? Complicațiile sunt rare și pot fi evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ: Reacții alergice la administrarea substanței de contrast, inclusiv insuficiența renală; Reacții la compușii anestezici; Fistule arteriovenoase la locul puncției; Sângerări, hematom la locul puncției; Febră; Cefalee (durere de cap), migrenă; Infecții la locul puncției; Embolie gazoasă; Aritmii cardiace; Accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral – risc redus prin efectuarea de rutină a ETE, pentru a exclude prezența trombilor; Stenoza mitrală iatrogenă – deși nu a fost descrisă în studiile efectuate, există un risc al acestei complicații, mai ales în cazul implantării mai multor clipuri; Creșterea gradientului transmitral; Defect septal atrial iatrogen; Intervenție chirurgicală necesară în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare – rar. Ce se întâmplă în timpul procedurii MitraClip? Procedura se efectuează în sala de angiografie. Se pregătește locul de abord prin îndepărtarea părului din zona inghinală, se efectuează asepsia locală și se administrează tratament anticoagulant; Medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera femurală; La acest nivel, se va introduce o teacă; ulterior, pe teacă se introduce un cateter-ghid; Cateterul va fi ghidat sub ecran radiologic până la nivelul atriului drept; Se injectează substanța de contrast și se efectuează angiograme repetate, pentru a vizualiza regurgitarea mitrală și pentru a verifica locul cateterului; Va fi puncționat septul interatrial (puncție transseptală); Se va introduce un nou cateter pe ghid, care va fi fixat în una din cele patru vene pulmonare (vena pulmonară superioară); Pe cateterul-ghid va fi introdus în atriul stâng sistemul MitraClip, care, sub imagine ecografică, va fi poziționat la nivelul valvei, astfel încât „brațele” dispozitivului să fie dispuse perpendicular pe foițele valvei; Odată ce s-a poziționat optim, dispozitivul MitraClip va fi avansat către ventriculul stâng; când medicul confirmă poziția corectă și reducerea regurgitării, clipul va fi detașat; în caz contrar va fi repoziționat; uneori, poate fi montat un al doilea clip; Se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord; pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările; în ambele cazuri de abord, este indicată păstrarea repausului la pat; în anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale; acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției; AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale, având ca efect obținerea hemostazei în doar două ore; astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Întrebări frecvente Cât durează internarea după tratamentul MitraClip? Comparativ cu chirurgia cardiacă, procedura Mitraclip are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, sub o săptămână, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații. În mod normal, ar trebui să poți pleca acasă după 2-3 zile. Ce dispozitive medicale sunt folosite pentru procedura MitraClip? Sistemul MitraClip reprezintă un cateter ghid și un sistem care conține la capătul său clips-ul și permite delivrarea lui la nivelul foițelor valvei. Clips-ul are două „brațe” fiecare cu o porțiune centrală („gripper”) care, prin unire, facilitează unirea celor două foițe ale valvei mitrale. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai fost supus unei proceduri MitraClip, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului. Care este prețul procedurii MitraClip? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările referitoare la această procedură, inclusiv cele privind prețul acesteia. Dacă vrei să știi care este prețul procedurii MitraClip sau care este prețul unei operații a valvei inimii, tot ce trebuie să faci este să ne suni sau să completezi formularul disponibil pe site și vei contactat în cel mai scurt timp de către unul dintre consultanții noștri. Insuficiența mitrală este o afecțiune ce trebuie monitorizată constant și care, în lipsa tratamentului adecvat, poate duce la apariția unor probleme grave de sănătate. Tratamentul standard pentru regurgitarea mitrală este cel chirurgical, dar acesta nu este o opțiune potrivită pentru toți pacienții și presupune mai multe riscuri. În astfel de cazuri, este de preferat să se apeleze la procedura MitraClip, care permite tratarea insuficienței mitrale pe cale minim invazivă. Bibliografie: Fiorilli, Paul N., et al. „Transcatheter Mitral Valve Replacement: Latest Advances and Future Directions.” Annals of Cardiothoracic Surgery, vol. 10, no. 1, Jan. 2021, pp. 85–95, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7867435/, 10.21037/acs-2020-mv-21. Accessed 29 Sept. 2022. „What Is Mitral Valve Regurgitation?” WebMD, WebMD, 15 Sept. 2016, www.webmd.com/heart-disease/what-is-mitral-valve-regurgitation. Accessed 29 Sept. 2022. „Mitral Valve Regurgitation - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mitral-valve-regurgitation/symptoms-causes/syc-20350178. Accessed 29 Sept. 2022. „Transcatheter mitral valve repair” Uptodate.com, 2022, www.uptodate.com/contents/transcatheter-mitral-valve-repair. Accessed 29 Sept. 2022.

Vezi mai mult

Tratament stenoză aortică – TAVI – Implantare valvă aortică

Ce este stenoza aortică? Situată între ventriculul stâng și aortă, principala arteră din corpul uman, valva aortică este una dintre cele patru valve care controlează fluxul de sânge prin inimă. Când inima se contractă, valva aortică se deschide și lasă sângele să curgă din ventriculul stâng în aortă, iar când inima se relaxează, se închide și împiedică sângele să se scurgă înapoi. O valvă aortică bolnavă poate restricționa fluxul sangvin către creier și corp; în astfel de cazuri, pentru ameliorarea simptomelor și reducerea riscului de complicații, poate fi necesară înlocuirea sa. Există două metode prin care se poate face acest lucru: chirurgia pe cord deschis sau TAVI, procedura de implantare transcateter a valvei aortice. [1][3] Procedura TAVI - prezentare generală TAVI este o procedură de cardiologie intervențională minim invazivă folosită în principal pentru tratarea stenozei aortice severe, prin înlocuirea valvei aortice cu o proteză valvulară. Acest lucru se realizează fără deschiderea pieptului, pe cale arterială. Când și de ce ai nevoie de înlocuire a valvei aortice? Înlocuirea valvei aortice poate fi necesară fie atunci când valva aortică s-a îngustat (stenoză aortică), fie când aceasta nu se închide complet (regurgitare aortică). Stenoza aortică Principala indicație pentru procedura TAVI este tratamentul stenozei aortice. Stenoză aortică înseamnă că valva aortică nu se deschide complet în momentul ejectării sângelui și creează un baraj care determină anumite simptome precum respirație grea, amețeală, pierdere de conștientă, dureri toracice. De ce apare stenoza aortică? În majoritatea cazurilor, apare din cauza unui proces de „îmbătrânire” a valvei sau apare pe o valvă anormală de la naștere care, în timp, suferă anumite modificări. O cauză mai rară este boala reumatismală valvulară. În timp ce tratamentul medicamentos ameliorează simptomatologia, singura metodă de a opri evoluția către o boală cardiacă terminală este înlocuirea valvei. Cele mai frecvente simptome ale stenozei aortice strânse sunt: Infarct miocardic; Durere toracică; Oboseala puternică Palpitații; Dificultate respirație; Amețeli bruște; Lipotimii; Electrocardiograma (ECG) anormală. TAVI se adresează pacienților care prezintă o stenoză aortică strânsă (evaluată ecocardiografic) cu simptome severe, la care se așteaptă ca intervenția să aducă un beneficiu clinic major. Anumite categorii de bolnavi (cei cu alte afectări valvulare severe, cu boală coronariană) nu vor avea același beneficiu în urma procedurii iar la aceștia TAVI este descurajată. Indicația va fi stabilită individual, în urma examenelor clinice, biologice și imagistice, după un consult multidisciplinar care implică medicul cardiolog, chirurgul cardiac și medicul anestezist. Regurgitarea aortică Schimbarea valvei aortice poate fi necesară și în cazurile severe de regurgitare aortică [4], o boală ce apare atunci când aceasta nu se închide complet, ceea ce-i permite sângelui să se întoarcă din aortă în ventricul. Există mai multe posibile cauze ale regurgitării aortice, inclusiv: Febra reumatică (este cea mai frecventă cauză a insuficienței aortice grave în rândul persoanelor în vârstă); Un defect cardiac congenital; Endocardita (un tip de infecție cardiacă); Stenoza aortică. Simptomele acestei afecțiuni pot apărea brusc sau treptat și includ: Dureri în piept care se agravează în timpul exercițiilor fizice; Oboseală; Dificultăți de respirație; Umflarea gleznelor; Puls rapid. [2] Dacă este cazul, ți se poate cere să întrerupi administrarea anumitor medicamente care pot îngreuna coagularea sângelui cu aproximativ 2 săptămâni înainte de procedură. Medicul tău îți va oferi însă toate indicațiile necesare în acest sens. De asemenea, ți se va cere să nu mănânci sau să bei nimic după miezul nopții în noaptea dinainte procedurii. [3] În ce constă procedura TAVI? Ce se întâmplă în timpul operației de schimbare a valvei aortice? Procedura se efectuează în sala de angiografie și decurge astfel: Medicul cardiolog intervenționist face o mică incizie la nivelul plicii inghinale, pentru a permite inserția unui cateter în artere; acest cateter este prevăzut la capăt cu un balon special; după ce este inserat în arteră, este avansat până la nivelul inimii, sub control radiologic; Odată ajuns în dreptul valvei aortice, balonul este umflat pentru a deschide valva afectată; Proteza valvulară este apoi avansată prin artere până la nivelul inelului aortic, unde este eliberată sub control radiologic și ecografic: în momentul eliberării protezei, cu ajutorul unui stimulator cardiac extern, frecvența cardiacă este accelerată la 200 de bătăi pe minut, timp de câteva secunde; această manevră facilitează inserția valvei artificiale, prin diminuarea mișcării inimii și scăderea tensiunii arteriale. Procedura TAVI se poate efectua și prin abord transpical. În acest caz, o mică incizie numită toracotomie este realizată la nivelul părții stângi a toracelui pentru a permite accesul la nivelul vârfului inimii. Astfel, se obține un abord care permite plasarea protezei valvulare. La sfârșitul procedurii, chirurgul va sutura locul de puncție la nivelul mușchiului cardiac. Riscuri procedura TAVI TAVI are o rată de succes de 95%. Totuși, ca orice procedură medicală, intervenția prezintă anumite riscuri care pot varia de la persoană la persoană. Dintre riscurile procedurale menționăm: Risc de deces (în general sub 10%, ca și consecință directă a procedurii sau ca urmare a celorlalte complicații peri sau post procedurale); Accident vascular cerebral (sub 5%); Infarct miocardic (sub 2%); Insuficiență renală (sub 5%); Intervenție chirurgicală cardiacă de urgență (5%); Hemoragie care necesită transfuzie; Intervenție chirurgicală vasculară la nivelul arterelor de la nivelul plicii inghinale; Reacții alergice la substanța de contrast; Reacții la medicația anestezică; Sângerare în sacul pericardic; Infecții; Aritmie cardiacă; Bloc total care să necesite implantarea unui stimulator cardiac. Riscurile procedurii îți vor fi prezentate în detaliu de către medicul cardiolog. Cum te poți programa pentru procedura TAVI? Decizia de a se efectua această procedură se ia numai după o evaluare completă, ce presupune mai multe investigații. Primul lucru pe care trebuie să-l faci dacă ai indicație de implantarea percutană de valvă aortică este să te programezi la o consultație de specialitate. Poți face acest lucru printr-un simplu click, completând formularul disponibil pe site-ul nostru, sau prin ARES HELP, singurul program din România care oferă ghidaj 24/7 pentru pacienți, de la aflarea diagnosticului și până la soluționare. Tot ce trebuie să faci este să suni la numărul de telefon dedicat și vei putea vorbi cu un ARES Helper, care, după ce va afla de la tine diagnosticul, îți va spune dacă este nevoie să faci investigații suplimentare și te poate programa, dacă este cazul, la o consultație sau la o procedură. O valvă aortică bolnavă va afecta fluxul sangvin prin inimă, ceea ce poate duce la apariția unor simptome severe, ce îți vor afecta calitatea vieții. Procedura TAVI reprezintă o alternativă minim invazivă la operația clasică pe cord deschis, una indicată în special pacienților inoperabili. Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a te ajuta să afli tot ce trebuie să știi despre această procedură și dacă ești sau nu un candidat potrivit pentru ea. Întrebări frecvente Care este prețul procedurii TAVI? Costul procedurii TAVI este mai ridicat decât cel al înlocuirii chirurgicale a valvei aortice, în principal datorită prețului protezei valvulare. Costurile de spitalizare sunt însă mai reduse (durata de spitalizare este, în general, sub o săptămână, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații), iar complicațiile mai rare, ceea ce o poate face o decizie mai avantajoasă din punct de vedere financiar decât ar părea la prima vedere. Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru mai detalii privind prețul înlocuirii valvei aortice. Completează formularul disponibil pe site-ul nostru și vei fi contactat în scurt timp. Ce se întâmplă după procedură? După terminarea procedurii, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce trebuie să faci după procedură? Dacă ai fost supus unei proceduri TAVI, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului. Recuperarea după procedură Comparativ cu recuperarea după o operație de înlocuire a valvei aortice, recuperarea după procedura TAVI este mai rapidă. Durata exactă a recuperării depinde de starea ta generală de sănătate înainte de procedură și de complicațiile ce apar după aceasta. Bibliografie: „Aortic Valve Repair and Aortic Valve Replacement - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/aortic-valve-repair-aortic-valve-replacement/about/pac-20385093. Accessed 16 Sept. 2022. „What Is Aortic Regurgitation?” WebMD, WebMD, 21 Feb. 2017, www.webmd.com/heart-disease/aortic-regurgitation. Accessed 16 Sept. 2022. „Transcatheter Aortic Valve Replacement: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/007684.htm. Accessed 16 Sept. 2022. Vahanian, Alec, et al. „2021 ESC/EACTS Guidelines for the Management of Valvular Heart Disease.” European Heart Journal, vol. 43, no. 7, 28 Aug. 2021, pp. 561–632, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34453165/, 10.1093/eurheartj/ehab395. Accessed 16 Sept. 2022.

Vezi mai mult