Succesul unei intervenții complexe: Restabilirea circulației periferice după ocluzia arterială completă

Ce este ocluzia arterială completă?

Ocluzia arterială completă este o blocare totală a unei artere, ceea ce împiedică sângele să circule către țesuturile pe care artera le alimentează. Aceasta poate duce la dureri, lipsa oxigenului în acele țesuturi și, în cazuri severe, la afectarea sau moartea țesuturilor. Ocluzia poate fi cauzată de formarea unui cheag de sânge, depuneri de colesterol (plăci) sau alte afecțiuni ale vaselor de sânge.

Cazul tratat la MONZA ARES Cluj-Napoca

Recent, în spitalul MONZA ARES din Cluj Napoca, am discutat și tratat cazul unei paciente care s-a prezentat cu dureri severe la nivelul piciorului drept, mai ales în timpul mersului pe distanțe scurte de 50 m. Pacienta este cunoscută cu factori de risc cardiovascular și diagnosticată anterior cu hipercolesterolemie netratată. Aceasta suferea de o boală arterială la nivelul membrelor inferioare, cu blocaj complet al arterei iliace comune drepte și o îngustare a arterei iliace interne stângi, diagnostic confirmat printr-o angiografie realizată în luna iunie 2024.

Diagnosticul inițial

Într-o altă instituție medicală, pacienta a fost diagnosticată cu o obstrucție completă a arterei iliace comune drepte. Această arteră este responsabilă pentru transportul sângelui către piciorul drept. Blocarea completă a acestei artere împiedică sângele să ajungă la țesuturile piciorului, ceea ce explică durerile severe resimțite de pacientă.

La internare în spitalul MONZA ARES, pacienta nu prezenta simptome în repaus. Tensiunea arterială era de 170/100 mmHg, cu o frecvență cardiacă de 55 bătăi pe minut și o saturație a oxigenului de 98%. Examenul fizic a arătat că pulsul era prezent, dar slab, la nivelul axei femurale și popliteale pe ambele picioare. Pielea era caldă, fără semne de tulburări circulatorii sau nervoase, și nu existau probleme motorii.

Încercarea de revascularizare

Inițial, medicii din primul centru la care s-a adresat pacienta, au încercat o procedură numită revascularizare percutană, care presupune introducerea unui cateter (un tub subțire) printr-o arteră pentru a debloca vasul de sânge. Din păcate, intervenția nu a avut succes, și pacienta a fost direcționată către spitalul nostru pentru a continua tratamentul.

Procedura realizată în spitalul MONZA ARES Cluj Napoca

O electrocardiogramă (ECG) a arătat un ritm sinusal normal, fără alte modificări semnificative. Analizele de sânge au indicat un nivel ridicat de colesterol (LDL-C de 216 mg/dl), iar ecocardiografia, care examinează funcționarea inimii, a arătat că ventriculul stâng funcționează normal și nu există alte probleme cardiace majore.

Pacienta a fost supusă unei arteriografii selective a membrului inferior drept, o investigație imagistică care a permis vizualizarea arterelor afectate. În urma acestei investigații, echipa medicală formată din formate din Dr. Ștefan Moț, Dr. Horia Iuga, Dr. Alexandra Gică, Dr. Simona Cozma și Dr. Ioana Mureșan, a reușit să realizeze cu succes o intervenție complexă de revascularizare a arterei afectate de la nivelul piciorului drept. Această procedură a implicat o tehnică hibridă, în care s-a abordat atât pe cale anterogradă (din direcția fluxului normal de sânge), cât și retrogradă (împotriva fluxului de sânge). Această metodă complexă a permis echipei medicale să deschidă din nou artera blocată.

Pe parcursul intervenției, s-a avut grijă să se prevină afectarea rinichilor prin administrarea de lichide pe cale orală și intravenoasă, având în vedere utilizarea substanțelor de contrast necesare pentru arteriografie.

Tehnica hibridă

Tehnica hibridă utilizată de medici pentru revascularizarea ocluziei arteriale cronice combină două abordări: anterogradă și retrogradă. Aceasta este folosită în situațiile în care o artera este complet blocată (ocluzie totală), iar metodele standard de revascularizare percutană nu sunt suficiente.

1. Abordarea anterogradă: Medicul încearcă să deblocheze artera în sensul normal al fluxului de sânge, introducând un cateter sau un fir ghid din partea proximală (de obicei de la o arteră din zona inghinală sau femurală). Acest cateter este dirijat spre locul blocajului, în încercarea de a traversa ocluzia și a restabili circulația.

2. Abordarea retrogradă: În cazurile în care abordarea anterogradă nu reușește să treacă prin blocaj, se folosește o abordare din direcția opusă, numită retrogradă. În acest caz, medicii introduc un cateter din partea distală a arterei, adică din zona aflată „după” ocluzie, spre locul blocajului. Prin această abordare, ei încearcă să întâlnească firul ghid care vine din direcția opusă, creând astfel o cale completă prin ocluzie.

În cazul prezentat astăzi, după ce artera a fost deblocată, au fost implantate două stenturi (dispozitive mici, tubulare, care mențin artera deschisă) pentru a restabili circulația sângelui către piciorul drept.

Evoluția post-procedurală și externarea

După intervenție, evoluția pacientei a fost favorabilă, fără complicații la nivelul locului de abord. Pacienta a putut să se mobilizeze normal și nu a mai prezentat simptome.

Pacienta a fost externată a doua zi după procedură, cu recomandări pentru o hidratare adecvată și monitorizarea ulterioară a funcției renale și a echilibrului electrolitic (ionograma) la două zile după externare.

Concluzie

Intervenția de revascularizare realizată în spitalul nostru a fost un succes, iar pacienta s-a recuperat rapid, fără complicații. Este important ca persoanele cu factori de risc cardiovascular, precum colesterolul ridicat, să urmeze tratamente adecvate și să facă controale regulate pentru a preveni complicații grave.