CABG - bypass coronarian

Introducere Chirugia cardio-vasculară a cunoscut de-a lungul timpului o progresie impresionantă, actual fiind într-o expansiune continuă.  Implicȃnd patologii complexe cardiace și vasculare aceasta reprezintă o arie de interes comun pentru multiple specialități, atȃt medicale, cȃt și chirurgicale.  Evoluția spre tehnici minim-invazive determină pacientului o încredere și siguranța mai crescută  a actului medical propriu-zis. Generalitati Intervenția chirurgicală de by-pass aorto-coronarian reprezintă o metoda de tratament pentru pacienții cu boala coronariană ischemică sau diverse anomalii coronariene congenitale. Se realizează atȃt în regim de urgentă cȃt și pentru pacienții cu patologie cronică. Cardiopatia ischemică este printre cele mai frecvente patologii cardiace, fiind principala cauza de deces de cauză cardio-vasculară Afectiune tratata: Cardiopatia ischemică Cardiopatia ischemică presupune un dezechilibru între necesarul și consumul miocardic de oxigen, cauza fiind în majoritatea cazurilor îngustarea sau obstrucția arterelor coronare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei.  Mai multe informatii despre aceasta afectiune puteti citi aici: boala cardiaca ischemica Cauze Principala cauza a bolii coronariene ischemice este reprezentată de ateroscleroză, proces sistemic, care implică depozite de colesterol și inflamație la nivelul vaselor epicardice cu formarea placilor de aterom care produc în timp obstrucția vaselor epicardice, cu limitarea fluxului snguin la nivelul miocardului și consecințe grave, reprezentate de evenimente acute de tipul infarctului miocardic acut  sau evoluție spre insuficiență cardiacă cronică.  Simptomatologia cardiopatiei ischemice depinde în mare masură de modul de instalare: acut versus cronic. Astfel, în condiții acute pacientul poate prezenta de la semne și simptome ușoare/moderate (durere toracică prelungită, dispnee) la fenomene de insuficiență cardiacă acută, aritmii amenințătoare de viață sau chiar moarte cardiaca subită. Pacienții cu afectare cronică acuză dureri toracice la diferite nivele de efort (angor de efort), asociate sau nu cu lipsă de aer; uneori dispneea poate fi un echivalent anginos, în lipsa angorului. De asemenea unii pacienți pot fi asimptomatici, ceea ce se numește cardiopatie ischemică silențioasă, fiind apanajul în special populației care prezintă diabet zaharat asociat. Cȃt durează internarea? Durata spitalizării variază in funcție de tipul intervenției, fiind mai multe variante, detaliate în continuare. Durata medie de spitalizare este de 3-5 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie. Care sunt riscurile intervenției de by-pass aorto-coronarian?   Complicațiile posibile ale acestei intervenții chirurgicale sunt reprezentate de: sȃngerare în timpul sau după intervenția chirurgicală embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral aritmii cardiace infectie la nivelul plăgii insuficiența renală pneumonie/tulburări respiratorii deces Menționăm ca riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atȃt de patologia cardiaca cȃt și de comorbiditățile asociate fiecarui pacient. Scorul riscului de mortalitate este calculat prin sistemul international EuroSCORE II Ce se intamplă în timpul intervenției de by-pass aorto-coronarian? Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală- care presupune intubarea oro-traheala si ventilație mecanică. Durata intervenției depinde de complexitatea anatomica, localizarea leziunilor și numărul de by-pass-uri necesare. Intervenția propriu-zisă, după cum ii spune și numele, reprezintă o ”ocolire” a obstacolului de la nivelul arterelor coronare prin interpunerea unei porțiuni de vas sănătos de la același pacient.  Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții. Acest nou vas se atașează cu un capăt proximal de obstrucție și cu unul în distalitate, restabilind astfel fluxul sanguin la nivelul muschiului cardiac.  By-pass aorto-coronarian se poate efectua prin diverse metode: clasic, pe cord bătȃnd si prin chirurgie minim invaziva.  Chirurgia tradițională, clasică, presupune abordul printr-o incizie pe linia mediana a sternului care asigura accesul spre inimă. În acest timp o pompă de circulație extra-corporeală asigură circulația sȃngelui în organism. By-pass-ul aorto-coronarian pe cord bătȃnd se efectueaza fără utilizarea pompei pentru circulația extracorporeală, în timpul intervenției sistemul cord-plăman fiind functional. Chirurgia minim invazivă se realizează printr-o inicizei minima, lateral stangăș este o intervenție care se efectuază pe cord bătȃnd. La finalul intervenției, se repornește inima în cazul intervenției clasice și se restabilește continuitatea țesuturilor.   Ce se întamplă după procedură? Transfer pe secția de ATI  În primele 24-48 de ore se produce extubarea  Se asigură supraveghere optimă și tratament medicamentos Examinări clinice si investigații Reabilitare cardiacă Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzand modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate initial la o luna, ulterior la 3,6,12 luni. Se va anunța medicul imediat daca apare: febră, modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescandă la nivelul plăgii, tulburări respiratorii, aritmii.