Dr. Eduard Dumea
Medic Specialist Radiolog
Radiologie intervențională
Dr. Eduard Dumea este medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală, cu experiență în imagistică diagnostică, ecografie și radiologie intervențională percutană și endovasculară. Are un interes profesional deosebit pentru patologia hepato-bilio-pancreatică și pentru utilizarea tehnicilor microinvazive de radiologie intervențională în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor hepatobiliare. Abordarea sa pune accent pe colaborarea multidisciplinară dintre radiologul intervenționist, gastroenterolog și chirurg.
Dr. Eduard Dumea este medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală, cu expertiză în radiologie convențională, ecografie generală, tomografie computerizată și tehnici de radiologie intervențională percutană și endovasculară. Formarea sa de specialitate s-a desfășurat în cadrul Institutului Clinic Fundeni, iar parcursul academic a fost completat prin finalizarea studiilor doctorale în 2024, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Un domeniu important de interes în activitatea sa profesională și științifică îl reprezintă patologia hepato-bilio-pancreatică, cu accent pe abordările microinvazive și pe rolul radiologiei intervenționale în managementul afecțiunilor hepatice și biliare. Pregătirea sa include și un program internațional dedicat colangioscopiei percutane transhepatice, desfășurat la Düsseldorf, Germania.
Activitatea sa științifică include lucrări și prezentări dedicate procedurilor intervenționale în patologia hepatobiliară, precum managementul intervențional al hepatolitiazei, colangioscopia percutană, litotripsia și bilioplastia, precum și chemoembolizarea în carcinomul hepatocelular.
În cadrul MONZA ARES, Dr. Eduard Dumea contribuie la dezvoltarea unei abordări multidisciplinare a afecțiunilor hepato-bilio-pancreatice, în care evaluarea imagistică și radiologia intervențională sunt integrate cu expertiza gastroenterologică și chirurgicală, pentru stabilirea unei conduite adaptate fiecărui caz.
În funcție de indicația medicală, consultația poate fi completată de ecografie abdominală, atunci când aceasta este necesară pentru evaluarea pacientului.
Proceduri efectuate de Dr. Eduard Dumea
Chemoembolizarea hepatica (TACE)
Ce este chemoembolizarea hepatica ? Chemoembolizarea transarterială (TACE - TransArterial ChemoEmbolization) este o metodă minim invazivă de tratament combinat al hepatocarcinomului (cancerul hepatic primar) sau al metastazelor hepatice. Procedura de chemoembolizare hepatică presupune injectarea medicamentelor chimioterapeutice direct în vasele de sânge care alimentează tumora neoplazică precum și livrarea de agenți emboligeni care au rolul de a bloca circulația sangvină către aceasta. Scopul este acela de a obține izolarea substanțelor chimioterapeutice în tumoră și întreruperea fluxului sangvin al acesteia. Acest lucru este posibil datorită faptului că tumorile hepatice sunt majoritar irigate de artera hepatică, astfel că introducerea unor medicamente citostatice prin această arteră permite izolarea tratamentului și reducerea efectelor adverse la nivel sistemic. Cui se adresează procedura de chemoembolizare hepatica ? Chemoembolizare hepatica face parte din procedurile de radiologie intervențională și este realizată de un medic radiolog intervenționist. Indicația pentru această procedură este dată de o echipă formată din medici oncologi și radiologi intervenționiști. În general, procedura se adresează pacienților care suferă de tumori hepatice care nu pot fi operate. Cele mai bune rezultate sunt obținute la pacienții cu hepatocarcinom (cancer hepatic) în stadiu intermediar, nerezecabil chirurgical sau în cazul metastazelor hepatice rezultate în urma altor tipuri de cancer: melanom, cancer de sân, cancer de colon etc. Ai putea avea nevoie de chemoembolizare hepatică dacă ai unul dintre următoarele diagnostice: Avantajele chemoembolizării hepatice ? Procedura de chemoembolizare (TACE) atacă tumora din dublu sens. În primă instanță livrează substanțe chimioterapeutice extrem de concentrate direct în tumoră, evitând astfel expunerea întregului organism la aceste substanțe puternice, cu efecte adverse multiple. În al doilea rând, particulele emboligene introduse în artera hepatică "taie" alimentarea tumorii cu sânge, deprivand-o astfel de sângele bogat în oxigen și nutrienți care ar fi ajutat-o să crească. Sunt reunite avantajele procedurii de embolizare (care presupune oprirea alimentării cu sânge a tumorii) cu cele ale chimioterapiei (care presupune tratamentul propriu-zis al tumorii). Ficatul este alimentat cu sânge pe două căi: artera hepatică - furnizează aproximativ 25% din cantitatea de sânge și vena portă - aduce 75% din necesarul sangvin. Ambele vase sunt de calibru mare. Tumorile hepatice sunt însă alimentate aproape exclusiv de artera hepatică. Prin procedura de chemoembolizare, microparticulele introduse în artera hepatica o blochează complet, închizând alimentarea tumorii, dar ficatul continua să fie hrănit prin vena portă. Procedura permite de asemenea expunerea prelungită, dar izolata de alte organe, a ficatului la medicamentele necesare pentru a lupta cu tumora canceroasă. Cum se efectueaza procedura? În vederea realizării procedurii de chemoembolizare hepatică, pacientul va fi internat cu cel puțin 24 de ore înainte. În acest timp, va fi supus unor evaluări și iinvestigații pre-procedurale (analize de sânge, ecografie, RMN, computer tomograf), in funcție de indicația medicilor săi - radiolog intervenționist și oncolog. Înainte de intervenție, se poate administra medicație ușor sedativă, antibiotică și pentru controlul stărilor de disconfort - greață, durere. Procedura de chemoembolizare hepatică transarterială (TACE) durează în medie 90 de minute și se realizarează în sala de angiografie. Anestezia poate fi locală, dar in unele situații, se poate impune și anestezierea generală a pacientului. Medicul radiolog intervenționist va face o puncție arterială (o înțepătură de dimensiuni reduse, de regulă la nivelul brațului), prin care va introduce o teacă subțire - un suport ce va facilita inserția cateterului de embolizare, pentru ca ulterior, acesta să fie ghidat în artera hepatică. Sub controlul razelor X, posibil datorită echipamentului angiografic și a substanței de contrast pe bază de iod, medicul radiolog intervenționist va putea vizualiza anatomia circulației de la nivelul tumorii. În etapa următoare, acesta va injecta particulele de embolizare și materialul chimioterapeutic direct în tumora, folosindu-se de cateter. Medicul va prelua și înregistra imagini fluoroscopice cu scopul de a se asigura ca s-a obținut devascularizarea tumorii. După ce s-a atins scopul procedurii, se îndepărtează cateterul și se aplică presiune pe locul de puncție pentru a împiedica sângerarea din arteră, urmată de pansamentul acesteia sau sigilarea cu un sistem de hemostaza rapidă AngioSeal. Ce simte pacientul în timpul procedurii de chemoembolizare hepatica? În timpul procedurii, se poate resimți o ușoară înțepătură în momentul puncționării arterei. Apoi, pe măsură ce se injectează substanța de contrast, pacientul simte căldură în abdomen. După procedură, este de așteptat să fie resimțită durere - aceasta este o consecință temporară firească a întreruperii fluxului sangvin din tumoră. Durerea se însoțește adesea de o stare de greață, slăbiciune, amețeală, febră ușoară. Toate aceste simptome vor fi controlate cu ajutorul medicației specifice în spital, sub urmărirea atentă a personalului medical, dar și acasă, sub forma prescripției medicale. Ce instrumente sunt folosite? Chemomebolizarea hepatică poate avea loc doar in laboratorul de cateterism și necesită utilizarea angiografului (echipament de înaltă tehnologie ce emite raze X), a cateterelor și a substanțelor emboligene. Exista mai multe categorii de substanțe ce permit embolizarea tumorii, dar cel mai adesea se folosesc particulele de poli-vinil-alcool (PVA). Care sunt riscurile chemoembolizării hepatice? Chemoembolizarea hepatică este o procedură cu un profil de siguranță ridicat, însă există riscuri asociate oricărei proceduri endovasculare minim invazive. Printre riscurile chemoembolizării hepatice se numără: · Risc de infecție la locul de puncție · Risc de distrugere, rupere sau sângerare la nivelul vaselor de sânge prin care s eintroduc cateterele de embolizare · Risc de infecție la nivelul ficatului · Risc de alergie la substanța de contrast și/sau afectare renală datorată acesteia · Reacții adverse la chimioterapie: greață, căderea părului, scăderea leucocitelor, anemie Complicațiile severe ale procedurii reprezintă afectarea ficatului sau a rinichilor, insuficiența cardiacă sau infecții la nivelul tumorii. Aceste cazuri apar cu frecvență redusă și sunt în general prevenite printr-o bună gestionare pre și post operatorie a pacientului. null
Vezi mai mult
Drenajul biliar si stentarea biliara
Ce este drenajul biliar? Drenajul Biliar Percutan (PTBD) reprezintă o tehnică radiologică intervenţională prin care se obține decompresia căilor biliare în scopul reducerii sindromului icteric. Această procedură se realizează prin introducerea pe cale percutană, transhepatică a unui cateter de drenaj în căile biliare. Procedura poate fi folosită în tratamentul colestazei (când bila nu poate curge din ficat în intestinul subțire), care poate fi rezultatul unei stenoze, al unui blocaj complet al cailor biliare datorat unei tumori maligne sau a unei fistule biliare după o intervenție chirurgicală. Scopul principal al drenajului biliar este reducerea simptomelor – icter şi prurit şi îmbunătăţirea performanţei hepatice prin reducerea sau remiterea colestazei, permițând pacienților să primească chimioterapia. Drenajul biliar este util în tratamentul fistulelor biliare post-operatorii, a stenozelor de anastomoză biliară cu drenaj biliar urmat de bilioplastie (dilatarea căilor biliare cu balon sau stent). Ce este stentarea biliară? Stentarea căilor biliare este procedura prin care se plasează o proteză metalică în interiorul căilor biliare. Acest lucru se poate realiza pe cale percutanată transhepatică, pe cale endoscopică sau prin tehnica rendez-vous (abord atât endoscopic cât şi percutan). Procedura este efectuată dacă blocajul căilor biliare este determinat de o tumoră malignă, cu scopul de a menține căile biliare deschise și de a permite îndepărtarea drenajului biliar montat inițial. Această procedură îmbunătățește calitatea vieții pacientului. Ai putea avea nevoie de drenaj biliar sau stentare biliară dacă ai unul dintre următoarele diagnostice: Neoplaziile ce determină icterul obstructiv şi pentru care se stabilește indicația de drenaj biliar sunt predominant fie tumori ale căilor biliare extrahepatice (tumoră Klatskin, cancer de veziculă biliară cu invazie hepatică), fie recidive tumorale ganglionare sau pe anastomoză, după cancere gastrice. Drenajele biliare temporare sunt indicate în cazuri cu cancer pancreatic cefalic, datorită valorilor mari ale bilirubinei pentru decompresie preoperatorie şi reducerea colangitei. Care sunt avantajele drenajului și/sau stentării biliare? Sângerare redusă Spitalizare redusa Recuperare rapidă Scăderea rapida a bilirubinei si simptomelor asociate (icter, prurit cutanat, urina închisă la culoare, scaun decolorat) În ce constă procedura de drenaj/stentare biliară? Din seara anterioară procedurii, pacientul nu va mai consuma alimente și lichide. Asistenta medicală preia pacientul după ce este adus de infirmieri la angiograf și verifică dacă prezintă branula pentru acces venos. Drenajul biliar percutanant transhepatic extern/extern internalizat (DBE) presupune sedarea profundă a pacientului de către medicul anestezist după ce s-a efectuat în prealabil consultul preanestezic. Ulterior, medicul radiolog intervenționist va face puncționarea transhepatică sub ghidaj ecografic și fluoroscopic a cailor biliare. Se realizeaza colangiografia cu vizualizarea cailor biliare dilatate. Pe un ghid Amplatz se poziționează cateterul de drenaj biliar extern 8,5 F sau se poate încerca depășirea obstacolului si poziționarea unui cateter de același calibru cu bucla distală la nivel intestinal. Zonele de stenoză biliară/stenoză anastomotică se pot dilata prin intermediu procedurii de bilioplastie, cu baloane de 10 mm/4 cm sau se pot stenta folosind, stent-grafturi de lungimi variabile. Ce se întâmplă după procedură? Răspunsul clinic și metabolic după decompresie este predictibil și destul de rapid. Nivelul bilirubinei scade cu 2-3 mg/dL în primele 24 de ore. Scăderea bilirubinei cu până la 20 mg/dL se obține în general în decurs de 1-2 săptămâni, coborând până la valori normale, deși uneori poate rămâne peste valorile normale, în funcție de volumul de ficat decomprimat ca și de prezența unui sindrom de citoliză. Care sunt riscurile procedurii? Principalele riscuri ale drenajului biliar sunt reprezentate de sângerare și scurgerea unei mici cantități de lichid biliar in abdomen. Complicații acute importante apar în 5-10% din cazuri și sunt în principal reprezentate de hemoragie intra-abdominală, sepsis şi infecţii sau procese inflamatorii localizate (abcese, peritonită, colecistită, pancreatită). Ghidurile curente de practică ale Societății de Radiologie Intervențională și
Cardiovasculară (SCVIR) situează totalul acestor complicații la 10%. null
Vezi mai mult
Biopsia percutanată ghidată imagistic
Ce este biopsia percutanată cu ghidaj imagistic? Biopsia percutanată ghidată imagistic este o metodă minim invazivă utilizată pentru a preleva mostre de țesut suspect din diferite organe sau structuri ale corpului, folosind ecografia, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN) pentru ghidarea precisă. Această tehnică este esențială pentru diagnosticul cancerului și al altor afecțiuni, permițând stabilirea unui plan de tratament personalizat. Când este necesară o biopsie percutanată? Această procedură este recomandată atunci când: se detectează o formațiune suspectă la nivelul unui organ (ficat, plămâni, sân, rinichi, os etc.). se investighează o leziune necunoscută pentru stabilirea naturii benigne sau maligne. se monitorizează răspunsul la tratament în cazul unui cancer deja diagnosticat. este necesară analiza histopatologica înainte de inițierea tratamentului oncologic personalizat. Ce trebuie să fac înainte de biopsie? informează medicul despre orice tratament anticoagulant sau antiagregant (ex. aspirină, clopidogrel, warfarină). evită mâncarea și băuturile cu 4-6 ore înainte. Cum se desfășoară procedura de biopsie percutanată ghidată imagistic? Procedura variază în funcție de tipul biopsiei utilizate, dar în principiu, urmează aceiași pași de bază: 1. Pregătirea pacientului: înainte de procedură, pacientului i se pot recomanda analize de sânge pentru a verifica coagularea sângelui. se stabilesc indicațiile și contraindicațiile specifice fiecărui caz. pacientul este poziționat în funcție de localizarea zonei de biopsie. 2. Administrarea anesteziei locale: se aplică un anestezic local la nivelul pielii și țesuturilor subiacente pentru a elimina durerea. 3. Ghidaj imagistic pentru localizarea țintei: medicul utilizează ecografia, tomografia computerizată (CT) sau RMN pentru a ghida acul de biopsie cu precizie spre zona vizată. 4. Prelevarea probei: se introduce un ac special în zona suspectă pentru a extrage o mostră de țesut. în funcție de tipul biopsiei, acul poate fi fin (pentru aspirare) sau de tip core (pentru obținerea unui fragment de țesut mai mare). 5. Retragerea acului și monitorizarea post-procedurală: după recoltare, acul este îndepărtat, iar locul puncției este protejat cu un pansament steril. pacientul este monitorizat timp de câteva ore pentru a exclude eventualele complicații minore. null Tipuri de biopsii percutanate Biopsia aspirativă cu ac fin (FNA - Fine Needle Aspiration) – se folosește un ac subțire pentru a aspira celule din zona suspectă. Este utilizată frecvent pentru ganglionii limfatici, tiroidă și sân. Biopsia cu ac gros (Core-Needle Biopsy - CNB) – permite recoltarea unui fragment de țesut mai mare pentru o analiză histologică detaliată. Este utilizată pentru leziuni mamare, hepatice, pulmonare și osoase. Biopsia vacuum-asistată (VAB - Vacuum-Assisted Biopsy) – se folosește un sistem de aspirație pentru a extrage mai multe mostre de țesut, fiind indicată în special în biopsiile mamare. Biopsia percutanată pulmonară ghidată imagistic – permite recoltarea de probe de țesut din leziuni pulmonare prin introducerea percutanată a acului de biopsie, sub ghidaj imagistic, de regulă CT. Procedura permite poziționarea precisă a acului la nivelul leziunii și obținerea materialului necesar pentru analiza histopatologică. Cât durează biopsia percutanată ghidată imagistic? Durata procedurii variază în funcție de tipul biopsiei și de zona investigată: Biopsia aspirativă cu ac fin (FNA): 10-20 minute Biopsia cu ac gros (Core-Needle Biopsy - CNB): 20-40 minute Biopsia vacuum-asistată (VAB): 30-60 minute Majoritatea pacienților pot pleca acasă în aceeași zi, fără a necesita spitalizare. Este o procedură dureroasă? Biopsia percutanată este bine tolerată datorită utilizării anesteziei locale. În timpul procedurii, pacienții pot simți o ușoară presiune sau disconfort, dar nu durere. După biopsie, poate apărea o senzație minoră de durere la locul puncției, care se ameliorează cu analgezice ușoare. Care sunt riscurile și posibilele complicații? Fiind o tehnică minim invazivă, biopsia percutanată prezintă un risc foarte mic de complicații. Printre efectele secundare posibile se numără: sângerare minoră – poate apărea la locul puncției, dar se oprește spontan. hematoame (vânătăi sub piele) – sunt frecvente, dar dispar în câteva zile. infecție – este extrem de rară și poate fi prevenită prin măsuri de asepsie stricte. pneumotorax (în cazul biopsiilor pulmonare) – în cazuri rare, poate apărea acumulare de aer în cavitatea pleurală, necesitând tratament specific. Ce se întâmplă după biopsie? pacientul rămâne sub observație pentru o perioadă scurtă. se recomandă evitarea efortului fizic intens timp de 24-48 de ore. rezultatele histopatologice sunt disponibile, de obicei, în 3-7 zile. în funcție de rezultat, medicul va recomanda tratamentul adecvat sau investigații suplimentare. Recomandări post-procedură Când să contactezi un specialist: Dacă starea dumneavoastra se agravează în următoarele ore după biopsie sau crește intensitatea durerii. Concluzie Biopsia percutanată ghidată imagistic reprezintă o tehnică modernă, minim invazivă și extrem de precisă, utilizată pentru diagnosticarea diferitelor afecțiuni, inclusiv a cancerului. Prin utilizarea ghidajului imagistic (ecografie, CT sau RMN), această procedură permite recoltarea de țesut cu un risc minim și o recuperare rapidă, fiind o alternativă eficientă la biopsia chirurgicală. Datorită preciziei ridicate, disconfortului redus și timpului scurt de recuperare, biopsia percutanată este considerată un standard de aur în diagnosticarea și monitorizarea multor boli. În plus, fiind o metodă sigură și repetabilă, oferă medicilor informații esențiale pentru stabilirea unui plan de tratament personalizat. În concluzie, biopsia percutanată ghidată imagistic continuă să transforme diagnosticul medical, contribuind la detecția precoce și tratamentul eficient al afecțiunilor oncologice și non-oncologice, oferind pacienților siguranță și confort pe parcursul investigațiilor. Bibliografie: Intervențională (CIRSE): https://www.cirse.org/wp-content/uploads/2023/12/cirse_PIB_2023_imageguided_percutaneous_biopsy_RO.pdf RadiologyInfo.org: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=biopgen Mayo Clinic: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/needle-biopsy/about/pac-20384905
Vezi mai mult
