Dr. Eduard Dumea

Ce este chemoembolizarea hepatica ? Chemoembolizarea transarterială  (TACE - TransArterial ChemoEmbolization) este o metodă minim invazivă de tratament combinat al hepatocarcinomului (cancerul hepatic primar) sau al metastazelor hepatice. Procedura de chemoembolizare hepatică presupune injectarea medicamentelor chimioterapeutice direct în vasele de sânge care alimentează tumora neoplazică precum și livrarea de agenți emboligeni care au rolul de a bloca circulația sangvină către aceasta. Scopul este acela de a obține izolarea substanțelor chimioterapeutice în tumoră și întreruperea fluxului sangvin al acesteia. Acest lucru este posibil datorită faptului că tumorile hepatice sunt majoritar irigate de artera hepatică, astfel că introducerea unor medicamente citostatice prin această arteră permite izolarea tratamentului și reducerea efectelor adverse la nivel sistemic. Cui se adresează procedura de chemoembolizare hepatica ? Chemoembolizare hepatica face parte din procedurile de radiologie intervențională și este realizată de un medic radiolog intervenționist. Indicația pentru această procedură este dată de o echipă formată din medici oncologi și radiologi intervenționiști. În general, procedura se adresează pacienților care suferă de tumori hepatice care nu pot fi operate. Cele mai bune rezultate sunt obținute la pacienții cu hepatocarcinom (cancer hepatic) în stadiu intermediar, nerezecabil chirurgical sau în cazul metastazelor hepatice rezultate în urma altor tipuri de cancer: melanom, cancer de sân, cancer de colon etc. Ai putea avea nevoie de chemoembolizare hepatică dacă ai unul dintre următoarele diagnostice: Avantajele chemoembolizării hepatice ? Procedura de chemoembolizare (TACE) atacă tumora din dublu sens. În primă instanță livrează substanțe chimioterapeutice extrem de concentrate direct în tumoră, evitând astfel expunerea întregului organism la aceste substanțe puternice, cu efecte adverse multiple. În al doilea rând, particulele emboligene introduse în artera hepatică "taie" alimentarea tumorii cu sânge, deprivand-o astfel de sângele bogat în oxigen și nutrienți care ar fi ajutat-o să crească. Sunt reunite avantajele procedurii de embolizare (care presupune oprirea alimentării cu sânge a tumorii) cu cele ale chimioterapiei (care presupune tratamentul propriu-zis al tumorii). Ficatul este alimentat cu sânge pe două căi: artera hepatică - furnizează aproximativ 25% din cantitatea de sânge și vena portă - aduce 75% din necesarul sangvin. Ambele vase sunt de calibru mare. Tumorile hepatice sunt însă alimentate aproape exclusiv de artera hepatică. Prin procedura de chemoembolizare, microparticulele introduse în artera hepatica o blochează complet, închizând alimentarea tumorii, dar ficatul continua să fie hrănit prin vena portă. Procedura permite de asemenea expunerea prelungită, dar izolata de alte organe, a ficatului la medicamentele necesare pentru a lupta cu tumora canceroasă. Cum se efectueaza procedura? În vederea realizării procedurii de chemoembolizare hepatică,  pacientul va fi internat cu cel puțin 24 de ore înainte. În acest timp, va fi supus unor evaluări și iinvestigații pre-procedurale (analize de sânge, ecografie, RMN, computer tomograf), in funcție de indicația medicilor săi - radiolog intervenționist și oncolog. Înainte de intervenție, se poate administra medicație ușor sedativă, antibiotică și pentru controlul stărilor de disconfort - greață, durere. Procedura de chemoembolizare hepatică transarterială (TACE) durează în medie 90 de minute și se realizarează în sala de angiografie. Anestezia poate fi locală, dar in unele situații, se poate impune și anestezierea generală a pacientului. Medicul radiolog intervenționist va face o puncție arterială (o înțepătură de dimensiuni reduse, de regulă la nivelul brațului), prin care va introduce o teacă subțire - un suport ce va facilita inserția cateterului de embolizare, pentru ca ulterior, acesta să fie ghidat în artera hepatică. Sub controlul razelor X, posibil datorită echipamentului angiografic și a substanței de contrast pe bază de iod, medicul radiolog intervenționist va putea vizualiza anatomia circulației de la nivelul tumorii. În etapa următoare, acesta va injecta particulele de embolizare și materialul chimioterapeutic direct în tumora, folosindu-se de cateter. Medicul va prelua și înregistra imagini fluoroscopice cu scopul de a se asigura ca s-a obținut devascularizarea tumorii. După ce s-a atins scopul procedurii, se îndepărtează cateterul și se aplică presiune pe locul de puncție pentru a împiedica sângerarea din arteră, urmată de pansamentul acesteia sau sigilarea cu un sistem de hemostaza rapidă AngioSeal. Ce simte pacientul în timpul procedurii de chemoembolizare hepatica? În timpul procedurii, se poate resimți o ușoară înțepătură în momentul puncționării arterei. Apoi, pe măsură ce se injectează substanța de contrast, pacientul simte căldură în abdomen. După procedură, este de așteptat să fie resimțită durere - aceasta este o consecință temporară firească a întreruperii fluxului sangvin din tumoră. Durerea se însoțește adesea de o stare de greață, slăbiciune, amețeală, febră ușoară. Toate aceste simptome vor fi controlate cu ajutorul medicației specifice în spital, sub urmărirea atentă a personalului medical, dar și acasă, sub forma prescripției medicale. Ce instrumente sunt folosite? Chemomebolizarea hepatică poate avea loc doar in laboratorul de cateterism și necesită utilizarea angiografului (echipament de înaltă tehnologie ce emite raze X), a cateterelor și a substanțelor emboligene. Exista mai multe categorii de substanțe ce permit embolizarea tumorii, dar cel mai adesea se folosesc particulele de poli-vinil-alcool (PVA). Care sunt riscurile chemoembolizării hepatice? Chemoembolizarea hepatică este o procedură cu un profil de siguranță ridicat, însă există riscuri asociate oricărei proceduri endovasculare minim invazive. Printre riscurile chemoembolizării hepatice se numără: ·      Risc de infecție la locul de puncție ·      Risc de distrugere, rupere sau sângerare la nivelul vaselor de sânge prin care s eintroduc cateterele de embolizare ·      Risc de infecție la nivelul ficatului ·      Risc de alergie la substanța de contrast și/sau afectare renală datorată acesteia ·      Reacții adverse la chimioterapie: greață, căderea părului, scăderea leucocitelor, anemie Complicațiile severe ale procedurii reprezintă afectarea ficatului sau a rinichilor, insuficiența cardiacă sau infecții la nivelul tumorii. Aceste cazuri apar cu frecvență redusă și sunt în general prevenite printr-o bună gestionare pre și post operatorie a pacientului. null