Dr. Sebastian Botezatu

Dr. Sebastian Botezatu

Medic primar Radiologie și Imagistică Medicală

Radiologie intervențională

Dr. Sebastian Botezatu este medic primar radiolog având competență în Radiologie Intervențională și Neuroradiologie Intervențională la MONZA ARES București din Spitalul Memorial Băneasa

Educație și formare

  • 2019: Atestat de studii complementare în Radiologie intervențională nivel I și II, Ministerul Sănătăţii – Centrul de Resurse Umane în Sănătate Publică Bucureşti;
  • 2017: Medic primar Radiologie si Imagistică Medicală, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila;
  • 2012: Medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală, Competență în ecografie generală; Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila; Specializare în Radiologie Intervențională, Spitalul Universitar de Urgență;
  • 2012: Finalizare program de pregatire;
  • 2006: Medic rezident Medicină de Urgență, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila;
  • 2005: Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București – Facultatea de Medicină Generală, Institutul Medico-Militar București.

Experiența profesională

  • Medic primar radiolog, Centrul de Terapie a Durerii, Centrul de Diagnostic și Tratament Provita;
  • Medic primar radiolog, în cadrul Compartimentului de Angiografie și Terapie Endovasculară, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni;
  • Medic specialist radiolog, în cadrul Compartimentului de Angiografie și Cateterism Cardiac, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila;
  • Medic specialist radiolog, în cadrul Compartimentului de Angiografie și Terapie Endovasculară, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni.

Afilieri profesionale

  • Membru al Societății de Radiologie și Imagistică Medicală din România;
  • Membru al Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România;
  • Membru al Cardiovascular and Interventional Radiological Society of Europe;
  • Membru al European Society of Radiology.

Proceduri efectuate de Dr. Sebastian Botezatu

Anevrismul cerebral / Tratament durere de cap, paralizii preventie AVC
Generalități despre anevrismul cerebral Ce este anevrismul? Anevrismul este o dilatare (umflătură) ca un sac al unei artere, datorat slăbiciunii peretelui acelui vas. Poate fi localizat oriunde în corp, dar cele cerebrale (localizate la nivelul vaselor care vascularizează creierul) pot avea consecințe grave fie secundar compresiei pe care o realizează asupra nervilor cranieni (paralizii, cefalee intensă (durere de cap) de tip migrenos sau chiar migrenă, tulburări de vedere) sau se poate rupe provocând un accident vascular cerebral (hemoragic) cu risc mare de deces. Care sunt cauzele anevrismului? Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale pereților arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de tesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformații arterio-venoase). Alte cauze includ traumatisme la nivelul capului, hipertensiune arterială, infecții, tumori, ateroscleroza, fumatul, consum de droguri. Frecvența lor este mai mare la persoanele vârstnice (tipic, vârsta medie de prezentare este cuprinsă în intervalul 40-60). Clasificare: Există mai multe tipuri de anevrism, cel mai frecvent de tip sacular (ca un sac, cu gât îngust; frecvent implică vasele de la baza creierului), fuziform (ca un fus, cu creșterea tuturor dimensiunilor) – acesta se asociază frecvent cu leziuni aterosclerotice și de tip disecant – cel mai adesea apare în urmă traumatismelor care disecă / rup peretele vasului permițând sângelui să pătrundă și să se acumuleze în crestătura astfel formată, cu balonizarea (umflarea) asimetrică a peretelui arterial. Pot avea orice localizare, dar cel mai frecvent implică vasele din porțiunea frontală a creierului. Simptomele unui anevrism cerebral Majoritatea anevrismelor sunt asimptomatice, cele cu dimensiuni mici (diametru sub 10 mm) având un risc redus de rupere. Riscul de rupere crește proporțional cu dimensiunile anevrismului, cu localizarea posterioară (în spatele creierului) sau dacă au existat anevrisme care s-au rupt anterior. În concluzie, un anevrism poate rămâne mult timp asimptomatic, primele semne ale existenței sale putând fi date de hemoragia secundară ruperii sale. (hemoragie subarahnoidiană – în spațiul dintre creier și învelișurile sale sau hemoragie intracerebrală – în interiorul creierului). În acest caz pacientul poate simți cefalee severă și bruscă (durere de cap), greața, vărsături, senzație de gât rigid, fotofobie (sensibilitate la lumină), pierdere simțuri, convulsii, pierderea stării de constiență. Alte semne ale existenței anevrismului : cefalee de tip migrenos/migrenă, durere la nivelul și în spatele globilor oculari, tulburări de vedere, slăbiciune și pupile dilatate. Diagnosticul acestei anomalii poate fi pus în urma unor investigații imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale. Există o anumită predispoziție genetică (deși nu sunt ereditare) de aceea se recomandă ca rudele pacienților cu anevrism cerebral să efectueze teste de depistare. Cât durează internarea? Tratamentul anevrismului cerebral prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și intervenția propriu-zisă. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile. Riscuri Complicațiile sunt rareși riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului. reacții alergice la substanțele administrate reacții la anestezice fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare mici sângerări la nivelul puncției vasculare febră cefalee, migrenă infecție embolie gazoasă lezarea peretului aortic sau al arterei femurale eșec procedural din motive tehnice sau anatomice sângerare, ruptura anevrism și risc de accident vascular cerebral complicații cerebrale ( accident vascular cerebral sau tranzitor, hemiplegie (paralizie a jumătate de corp), pierderea constienței, afazie (pierderea capacității de a înțelege vorbirea sau de a vorbi), risc scăzut de deces prin complicații majore (hemoragie, accident vascular) unii pacienți pot acuza sensibilitate la nivelul scalpului o perioadă de timp, care se poate manifesta fie ca o iritație (se poate trata cu unguente) sau prin căderea parului localizat (doar o perioadă de timp) și în această zonă poate fi resimțită sensibilitate la soare (până la creșterea părului). Ce se întâmplă în timpul procedurii Tratamentul intervențional se realizează printr-o tehnică similară angiografiei. După anestezie se efectuează o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală. Aici  se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției). Ulterior se administrează heparina. Aceasta previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției. Pe teacă se introduce un cateter, iar pe acesta un microcateter prevăzut în capat cu un dispozitiv (denumit “coil”) cu ajutorul căruia se va închide anevrismul. În momentul în care se ajunge la nivelul anevrismului, acest dispozitiv va fi introdus în deschizătura anomaliei vasculare. Aici va umple anevrismul blocând astfel intrarea sângelui total sau parțial. Pot fi necesare mai multe dispozitive pentru obstrucția completă a anevrismului. Coil-ul este un dispozitiv din platină, extrem de subțire (cel mai mic este mai subțire decât un fir de păr, cel mai gros este de 2 ori mai mare decât grosimea unui fir de păr), foarte flexibil, care umple anevrismul, mulându-se pe el. În timpul intervenției se verifica în permanență localizare cateterului prin angiograme repetate (injectare de substanță de contrast pe cateter care permite vizualizarea cateterelor și a sistemului vascular). După ce s-a montat coil-ul, se verifică angografic rezultatul și dacă anevrismul a fost închis, se aplică un microcurent care va determina detașarea coilului de microcateter. Ulterior, se retrag toate cateterele. Teacă mai poate fi lăsată pe loc câteva ore. Care sunt avantajele acestei tehnici? • reduce riscul de ruptură și reduce simptomatologia • nu necesită craniotomie ( incizie la nivelul craniului – ca în cazul intervenției de tip clipping) • poate reduce dimensiunile unui anevrism considerat anterior inoperabil • tratament minim invaziv, recuperare și spitalizare scurte Hemostaza După terminarea investigației se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite? Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o astfel de proedură, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul tău și să respecți tratamentul indicat de acesta. La domiciliu vei urmări dacă apar febra sau frison, modificări la nivelul locului de puncție (sângerare, hematom, o echimoză mică (vanataie) - poate fi normal), dacă apar modificări la nivelul piciorului pe care s-a intervenit ( modificări de culoare, temperatura sau sensibilitate) precum și alte manifestări neurologice. Este importantă verificarea periodică a statusului anevrismului – prin angiografii repetate, prima de obicei după cel puțin o lună de la intervenție (medicul tău te va orienta în acest sens).

Vezi mai mult

Aceeași specialitate

MONZA ARES Helper

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

Copyright © MONZA ARES Conferinta Sinaia  Calculator Risc Cardiovascular  

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor