Drenajul biliar si stentarea biliara


AnestezieLocala
Durata procedurii1h
Durată spitalizare24 - 48 h
Drenajul biliar si stentarea biliara | MONZA ARES | Inovatie in Cardiologie
Publicat: 30 august 2021
Ultima actualizare: 16 aprilie 2024

Cuprins

Ce este drenajul biliar?

Drenajul Biliar Percutan (PTBD) reprezintă o tehnică radiologică intervenţională prin care se obține decompresia căilor biliare în scopul reducerii sindromului icteric. Această procedură se realizează prin introducerea pe cale percutană, transhepatică a unui cateter de drenaj în căile biliare.

Procedura poate fi folosită în tratamentul colestazei (când bila nu poate curge din ficat în intestinul subțire), care poate fi rezultatul unei stenoze, al unui blocaj complet al cailor biliare datorat unei tumori maligne sau a unei fistule biliare după o intervenție chirurgicală. 

Scopul principal al drenajului biliar este reducerea simptomelor – icter şi prurit şi îmbunătăţirea performanţei hepatice prin reducerea sau remiterea colestazei, permițând pacienților să primească chimioterapia.  

Drenajul biliar este util în tratamentul fistulelor biliare post-operatorii, a stenozelor de anastomoză biliară cu drenaj biliar urmat de bilioplastie (dilatarea căilor biliare cu balon sau stent).

Ce este stentarea biliară?

Stentarea căilor biliare este procedura prin care se plasează o proteză metalică în interiorul căilor biliare. Acest lucru se poate realiza pe cale percutanată transhepatică, pe cale endoscopică sau prin tehnica rendez-vous (abord atât endoscopic cât şi percutan). Procedura este efectuată dacă blocajul căilor biliare este determinat de o tumoră malignă, cu scopul de a menține căile biliare deschise și de a permite îndepărtarea drenajului biliar montat inițial. Această procedură îmbunătățește calitatea vieții pacientului. 

Ai putea avea nevoie de drenaj biliar sau stentare biliară dacă ai unul dintre următoarele diagnostice:

Colestaza - sindrom colestatic

Stenoza biliara

Icter obstructiv extrahepatic

Tumora Klatskin

Cancer de vezicula biliara cu invazie hepatica

Cancer Pancreatic cefalic

Pret interventie? - Află in cateva minute!

Completează formularul și vei fi contactat!

Neoplaziile ce determină icterul obstructiv şi pentru care se stabilește indicația de drenaj biliar sunt predominant fie tumori ale căilor biliare extrahepatice (tumoră Klatskin, cancer de veziculă biliară cu invazie hepatică), fie recidive tumorale ganglionare sau pe anastomoză, după cancere gastrice. 

Drenajele biliare temporare sunt indicate în cazuri cu cancer pancreatic cefalic, datorită valorilor mari ale bilirubinei pentru decompresie preoperatorie şi reducerea colangitei.

Care sunt avantajele drenajului și/sau stentării biliare?

-        Sângerare redusă

-        Spitalizare redusa

-        Recuperare rapida

-        Scăderea rapida a bilirubinei si simptomelor asociate (icter, prurit cutanat, urina închisă la culoare, scaun decolorat)

Cum te pregătești pentru procedură?

  • Îți vor fi recoltate analize de laborator (bilirubina totala, probe de coagulare, uree, creatinină)
    Îți vor fi recoltate analize de laborator (bilirubina totala, probe de coagulare, uree, creatinină)
  • Ve fi supus unei evaluări imagistice - ecografie, CT, IRM
    Ve fi supus unei evaluări imagistice - ecografie, CT, IRM
  • Vor fi evaluați parametrii de coagulare (INR, timp Quick), hemoleucogramă.
    Vor fi evaluați parametrii de coagulare (INR, timp Quick), hemoleucogramă.
  • Vei fi evaluat de un medic gastroenterolog/oncolog.
    Vei fi evaluat de un medic gastroenterolog/oncolog.
  • Vei fi evaluat de un chirurg.
    Vei fi evaluat de un chirurg.
  • Anterior (3 zile) și pe o durata de 7 zile de la procedură, vei lua antibiotice, la recomandarea medicului.
    Anterior (3 zile) și pe o durata de 7 zile de la procedură, vei lua antibiotice, la recomandarea medicului.

În ce constă procedura de drenaj/stentare biliară?

Din seara anterioară procedurii, pacientul nu va mai consuma alimente și lichide. Asistenta medicală preia pacientul după ce este adus de infirmieri la angiograf și verifică dacă prezintă branula pentru acces venos. 

 Drenajul biliar percutanant transhepatic extern/extern internalizat (DBE) presupune sedarea profundă a pacientului de către medicul anestezist după ce s-a efectuat în prealabil consultul preanestezic. Ulterior, medicul radiolog intervenționist va face puncționarea transhepatică sub ghidaj ecografic și fluoroscopic a cailor biliare.  Se realizeaza colangiografia cu vizualizarea cailor biliare dilatate. Pe un ghid Amplatz se poziționează cateterul de drenaj biliar extern 8,5 F sau se poate încerca depășirea obstacolului si poziționarea unui cateter de același calibru cu bucla distală la nivel intestinal. 

Zonele de stenoză biliară/stenoză anastomotică se pot dilata prin intermediu procedurii de bilioplastie, cu baloane de 10 mm/4 cm sau se pot stenta folosind, stent-grafturi de lungimi variabile.

Ce se întâmplă după procedură? 

Răspunsul clinic și metabolic după decompresie este predictibil și destul de rapid. Nivelul bilirubinei scade cu 2-3 mg/dL în primele 24 de ore. Scăderea bilirubinei cu până la 20 mg/dL se obține în general în decurs de 1-2 săptămâni, coborând până la valori normale, deși uneori poate rămâne peste valorile normale, în funcție de volumul de ficat decomprimat ca și de prezența unui sindrom de citoliză.

Care sunt riscurile procedurii?

Principalele riscuri ale drenajului biliar sunt reprezentate de sângerare și scurgerea unei mici cantități de lichid biliar in abdomen.

Complicații acute importante apar în 5-10% din cazuri și sunt în principal reprezentate de hemoragie intra-abdominală, sepsis şi infecţii sau procese inflamatorii localizate (abcese, peritonită, colecistită, pancreatită). Ghidurile curente de practică ale Societății de Radiologie Intervențională și
Cardiovasculară (SCVIR) situează totalul acestor complicații la 10%.

Ce trebuie să faci dacă ai făcut procedura?

  • Cateterul de drenaj biliar se va spăla cu ser fiziologic, 20 ml, de doua ori pe zi.
    Cateterul de drenaj biliar se va spăla cu ser fiziologic, 20 ml, de doua ori pe zi.
  • Poți reveni la dieta normală.
    Poți reveni la dieta normală.
  • Trebuie să consumi lichide bogate in electroliți în cantități egale cu lichidul biliar scurs în pungă.
    Trebuie să consumi lichide bogate in electroliți în cantități egale cu lichidul biliar scurs în pungă.
  • Se recomanda câteva zile de repaus.
    Se recomanda câteva zile de repaus.
  • Trebuie evitată ridicarea de greutăți.
    Trebuie evitată ridicarea de greutăți.
  • Trebuie evitat dormitul pe aceeași parte cu inserția drenajului biliar.
    Trebuie evitat dormitul pe aceeași parte cu inserția drenajului biliar.
  • Vei rămâne în spital 48 de ore.
    Vei rămâne în spital 48 de ore.
  • Vei reveni la control la 30 de zile.
    Vei reveni la control la 30 de zile.

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:

Dr. Theodor Lutz
Radiologie intervențională

Curriculum Vitae

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

Copyright © MONZA ARES Conferinta Sinaia  Calculator Risc Cardiovascular  

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor