FEVS - fracție de ejecție a ventriculului stâng

Ai făcut o ecografie cardiacă și pe rezultat scrie „FEVS 45%” sau „FEVS 60%”?

Este firesc să te întrebi ce înseamnă acest procent și dacă arată că inima funcționează normal. Fracția de ejecție a VS este un indicator important, dar nu trebuie interpretată izolat. Poate citești aceste rânduri pentru tine. Sau poate vrei să înțelegi mai bine situația unui părinte.

Discută rezultatul cu medicul, mai ales dacă ai simptome sau o boală cardiacă cunoscută. Interpretarea corectă ia în calcul starea clinică, celelalte măsurători ecocardiografice, analizele și investigațiile disponibile.

Ce este FEVS (fracția de ejecție a ventriculului stâng)?

FEVS reprezintă procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl ejectează la fiecare bătaie. Ventriculul stâng este camera inimii care trimite sângele oxigenat către toate organele. Dacă vrei să înțelegi mai bine cum funcționează inima, poți citi despre anatomia și funcționarea inimii.

De exemplu, dacă ventriculul conține 100 ml de sânge înainte de contracție și ejectează 60 ml, FEVS este de aproximativ 60%. Formula este: FEVS = (volumul-bătaie / volumul telediastolic) × 100. Echivalent, volumul-bătaie reprezintă diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic. Faptul că o parte din sânge rămâne în ventricul după contracție este normal.

Important: FEVS nu măsoară „forța” inimii în sens absolut. Măsoară proporția de sânge eliminată. Poți avea o inimă dilatată care pompează un volum mare, dar cu procent scăzut. Sau o inimă mică, cu procent normal, dar debit total redus. De aceea, medicul nu se uită doar la un număr.

Care sunt valorile normale ale FEVS?

În majoritatea cazurilor, valorile normale se situează între 55% și 70%. Iată cum interpretează medicii rezultatele:

              · 55–70% – interval întâlnit frecvent la adulții cu funcție sistolică  normală;

              · 4<50% – funcție sistolică redusă conform clasificării actuale a Societății Europene de Cardiologie (ESC) a insuficienței cardiace;

              · ≥50% cu simptome – poate indica insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată.

O valoare a FEVS de 60% este, de regulă, în intervalul normal. O valoare de 45% indică reducerea funcției sistolice, dar gravitatea și tratamentul nu se stabilesc numai pe baza acestui procent. O valoare peste 70%, nu înseamnă obligatoriu că inima funcționează mai bine și poate necesita, de asemenea, interpretare clinică.

 Metoda de măsurare influențează rezultatul. Ecocardiografia 2D, ecocardiografia 3D și RMN-ul cardiac pot furniza valori ușor diferite, iar o variație de aproximativ 5-10 puncte procentuale între două examinări poate reflecta atât o schimbare reală, cât și variabilitatea măsurării. Comparația este mai relevantă când se folosesc aceeași metodă și condiții similare, dar orice diferență cu implicații terapeutice trebuie evaluată de cardiolog.Ce înseamnă o FEVS scăzută?

 FEVS sub 50%  indică reducerea funcției sistolice a ventriculului stâng. Aceasta  poate apărea  în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă. Unele persoane au disfuncție ventriculară stângă fără simptome. Atunci când apar manifestări, acestea pot include:

              · respirație dificilă la efort sau în poziție culcată;

              · oboseală accentuată;

              · umflarea gleznelor;

              · palpitații;

              · scăderea toleranței la efort.

FEVS redusă poate fi detectată înainte de apariția simptomelor. De aceea, pacienții cu istoric de infarct miocardic, cardiomiopatie, valvulopatie, insuficiență cardiacă sau tratamente cu potențial cardiotoxic trebuie monitorizați conform recomandării medicului. Factorii de risc precum hipertensiunea, diabetul și fumatul trebuie controlați, dar nu impun singuri ecocardiografii repetate la intervale fixe.

La unii pacienți cu FEVS persistent redusă, riscul de aritmii ventriculare și moarte subită este mai mare. Un defibrilator implantabil poate fi recomandat în situații selectate, adesea când FEVS rămâne ≤35% în pofida tratamentului optim. Indicația nu se bazează însă doar pe FE: contează cauza bolii, simptomele, durata tratamentului, ritmul cardiac, speranța de viață și riscul individual. Pentru anumiți pacienți cu complex QRS larg poate fi indicată și terapia de resincronizare cardiacă.

Poți avea insuficiență cardiacă cu FEVS normală?

Da. O persoană poate avea simptome și semne de insuficiență cardiacă deși FEVS este ≥50%. Totuși, dispneea, oboseala sau edemele asociate unei FEVS de 60% nu confirmă singure diagnosticul, deoarece pot avea numeroase alte cauze.

Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată este un sindrom complex. Pot exista rigiditate ventriculară, relaxare anormală, presiuni de umplere crescute și modificări ale atriului stâng, vaselor sau ventriculului drept; uneori sunt prezente și anomalii sistolice subtile, chiar dacă FEVS este normală. Diagnosticul necesită dovezi obiective de afectare cardiacă, frecvent prin ecocardiografie și peptide natriuretice (NT-proBNP), pe lângă tabloul clinic și o valoare a FEVS păstrată.

Prin urmare, o FEVS „bună” nu exclude toate bolile cardiace. Dacă simptomele persistă, medicul va evalua și funcția diastolică, valvele, ventriculul drept, presiunile pulmonare și cauzele non-cardiace.

Cum se măsoară FEVS?

Metoda cea mai utilizată este ecografia cardiacă transtoracică. Este o investigație neinvazivă, nedureroasă, care durează de obicei aproximativ 20–30 de minute și nu necesită pregătire specială.

Medicul aplică o sondă pe torace, vizualizează inima și estimează volumele ventriculului stâng la sfârșitul umplerii și după contracție. Pentru măsurarea 2D este utilizată frecvent metoda biplană Simpson. Valoarea trebuie interpretată împreună cu dimensiunile cavităților, funcția valvelor și celelalte date ecocardiografice.

              ·  Dacă imaginile standard nu permit o măsurare corectă sau sunt necesare informații suplimentare, medicul poate recomanda:ecocardiografie cu substanță de contrast sau ecocardiografie 3D – oferă o precizie mai mare;

              · RMN cardiac –  metodă foarte precisă și reproductibilă   pentru evaluarea volumelor,  funcției și structurii miocardului;

              ·  [MB1]  ecocardiografie speckle tracking – permite măsurarea deformării miocardice, în special a strainului longitudinal global, și poate detecta disfuncții subtile chiar dacă FEVS este încă păstrată.

Ecografia transesofagiană este utilă în evaluarea detaliată a valvelor, a atriilor, a aortei sau a altor structuri cardiace; vezi detalii despre ecografia transesofagiană. Necesită post alimentar și, de regulă, sedare ușoară.

Dacă  se suspectează  o cauză ischemică ,  evaluarea arterelor coronare se alege individual și poate include angio-CT coronarian, imagistică de stres sau, în cazuri selectate,  coronarografie.

 Ecocardiografia transtoracică este foarte sigură. Investigațiile suplimentare au indicații, limite și riscuri diferite; medicul le recomandă numai când informația obținută poate influența diagnosticul sau tratamentul.

Ce boli pot scădea FEVS?

Cele mai frecvente cauze sunt:

              · boala coronariană și infarctul miocardic - blocarea arterelor reduce aportul de sânge la mușchiul inimii, iar țesutul afectat nu se mai contractă normal;

              · hipertensiunea arterială necontrolată - presiunea crescută obligă inima să muncească mai mult ani la rând și, în timp, mușchiul obosește;

              · cardiomiopatiile - sunt boli ale mușchiului cardiac, având diverse cauze genetice, inflamatorii, toxice, metabolice  ;

              · valvulopatiile - valvele defecte (în special formele severe de stenoză sau regurgitare aortică sau mitrală) forțează inima să pompeze ineficient;

              · miocardita - inflamația inimii, uneori după infecții virale.

              · Tahiaritmiile persistente și unele tulburări de conducere – produc contracție ventriculară nesincronizată.

 Stabilirea cauzei este esențială. Dacă se suspectează boală coronariană, medicul alege testarea potrivită în funcție de simptome, probabilitatea clinică și posibilitatea ca rezultatul să schimbe tratamentul. Revascularizarea poate ameliora simptomele și, la unii pacienți selectați, funcția ventriculară, dar nu garantează creșterea FEVS; beneficiul depinde de anatomia coronariană, ischemie, viabilitatea miocardului și întinderea cicatricii.Se poate îmbunătăți FEVS?

FEVS se poate îmbunătăți după tratarea cauzei și administrarea terapiei recomandate pentru insuficiența cardiacă. Tratamentul este individualizat și poate include mai multe clase de medicamente, ajustate progresiv în funcție de toleranță, tensiune arterială, funcția renală și alte particularități.

Corectarea unei aritmii, tratarea unei valvulopatii sau revascularizarea în cazuri selectate poate contribui la recuperarea funcției ventriculare. Ameliorarea poate apărea în câteva luni, dar este uneori parțială sau absentă, mai ales când există cicatrice miocardică extinsă.Dacă FEVS se normalizează sub tratament, medicamentele nu trebuie întrerupte din proprie inițiativă. La unii pacienți, disfuncția ventriculară poate reapărea după oprirea terapiei, iar conduita trebuie decisă împreună cu cardiologul. Respectarea tratamentului, controlul tensiunii și diabetului, renunțarea la fumat, activitatea fizică adaptată și monitorizarea periodică pot reduce riscul de decompensare. Rezultatele diferă însă în funcție de cauză și de severitatea bolii.

În centre medicale specializate în cardiologie intervențională, echipe cu supraspecializare în domeniu au tratat peste 30.000 de pacienți și au realizat 15 premiere medicale în România. Aceste centre colaborează cu spitale importante, precum Spitalul Monza, și utilizează tehnologii moderne pentru proceduri complexe care nu au mai fost efectuate anterior în țară.

Beneficiul unui tratament corect constă în reducerea spitalizărilor, creșterea calității vieții și prevenirea complicațiilor. Costurile investigațiilor și terapiilor trebuie puse în balanță cu aceste avantaje pe termen lung.

Când trebuie să verifici FEVS?

Programează o evaluare dacă:

              · ai avut un infarct miocardic sau o altă afectare cardiacă acută;

              · ai simptome sau semne sugestive pentru insuficiență cardiacă;

              · insuficiență cardiacă, cardiomiopatie ori o valvulopatie cunoscută;

              · urmezi anumite tratamente oncologice cu potențial cardiotoxic;

              · ai hipertensiune sau diabet de mulți ani;

              · ai istoric familial de boli cardiace.

Dacă ești copilul unui pacient în vârstă, încurajează-l să nu amâne controlul. Uneori, o simplă ecografie poate depista din timp o problemă tratabilă. Intervalul dintre examinări nu este identic pentru toți pacienții. El depinde de diagnostic, simptome, schimbările de tratament și posibilitatea ca rezultatul să influențeze conduita. Hipertensiunea, diabetul sau istoricul familial nu impun singure repetarea ecocardiografiei la intervale fixe.

 Solicită evaluare medicală rapidă dacă apar dificultăți importante de respirație, durere toracică, pierderea stării de conștiență sau agravarea bruscă a edemelor. Nu aștepta o ecocardiografie programată dacă simptomele sunt severe.Programează o consultație și află mai multe despre importanța coronarografiei AICI. 

Disclaimer medical: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Întrebări frecvente

 FEVS normală exclude insuficiența cardiacă?

Nu. Insuficiența cardiacă poate exista și cu FEVS ≥ 50%. Diagnosticul necesită simptome sau semne compatibile și dovezi obiective de afectare cardiacă, precum presiuni de umplere crescute, modificări structurale sau funcționale și, frecvent, peptide natriuretice crescute.Se poate îmbunătăți o FEVS scăzută?

Da, la unii pacienți, în funcție de cauză și de răspunsul la tratament. Recuperarea poate fi completă, parțială sau absentă. Chiar dacă FEVS se normalizează, tratamentul nu trebuie întrerupt fără recomandarea cardiologului.

Cât stau internat pentru coronarografie?

În majoritatea cazurilor, internarea durează 24 de ore. Dacă apar complicații sau este nevoie de angioplastie în aceeași sesiune, perioada poate fi ușor prelungită. Recuperarea este rapidă, iar reluarea activităților obișnuite se face în câteva zile, conform recomandării medicului.

Cu ce trebuie să vin pregătit la consultație?

Adu toate investigațiile cardiologice anterioare, lista medicamentelor și analize recente. Pentru ecografie cardiacă nu ai nevoie de pregătire specială. Pentru ecografie transesofagiană sau coronarografie, ți se va cere să nu mănânci câteva ore înainte. Poți veni însoțit; sprijinul familiei ajută la înțelegerea recomandărilor.

 [MB1]Nu TEE pt estimare FEVS