Dr. Dan Ioanes

Arterele tale coronare furnizează inimii sânge bogat în oxigen. De-a lungul vieții, din diverse cauze, pe aceste artere se acumulează depuneri de calciu, colesterol și alte substanțe și se formează plăci de aterom, ceea ce duce la îngustarea sau chiar blocarea completă a acestora. Acest proces se numește ateroscleroză și afectează circulația sângelui către inimă. Este o problemă ce poate fi însă rezolvată cu ajutorul angioplastiei coronariene. [1][2] Ce este angioplastia coronariană cu stenturi?  Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Procedura de angioplastie este indicată atunci când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare. null Beneficiile procedurii  În majoritatea cazurilor, angioplastia duce la îmbunătățirea fluxului sangvin prin arterele coronare și la ameliorarea simptomelor cauzate de îngustarea sau blocarea acestora. În cazul unui atac de cord, această procedură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Comparativ cu bypass-ul coronarian, riscurile și costurile sunt mai mici. Nu sunt necesare incizii chirurgicale sau anestezie generală. Perioada de spitalizare va fi mai scurtă și vei putea reveni la activitățile normale mai repede. [4][5] Când este necesară angioplastia coronariană cu stenturi? Ai putea avea nevoie de angioplastie dacă prezinți simptome precum: Durere toracică persistentă/ angină pectorală;  Electrocardiogramă (EKG) anormală;  Anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei; Oboseală la efort;    Palpitații;  Amețeli bruște;  Lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) - în special dacă ești un pacient cu factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat;  Dificultăți de respirație.  Ce se întâmplă în timpul procedurii? Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariană cu stenturi este o continuare a coronarografiei, în scopul revascularizării arterelor coronare depistate cu stenoze. Procedura de angioplastie coronariană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și are mai multe etape:  Se face o mică puncție la nivelul arterei femurale sau a celei radiale și se montează o teacă sterilă (un tub mic de plastic); Un cateter (o sondă foarte subțire prevăzută în vârf cu balon și/sau stent) este introdus prin teacă și ghidat până la nivelul arterelor coronare; este posibil să simți o ușoară presiune atunci când medicul introduce cateterul, dar niciun disconfort grav; [5] Este injectată substanța de contrast pentru a se observa circulația sângelui; este posibil să simți o senzație de căldură în acest moment; [5]  În locurile unde se observă îngustări ale arterelor, se intervine, fie prin dilatarea arterei cu un balon, fie prin montarea unui stent; prin umflarea balonului, se produce dilatarea zonei de stenoză (este normal să simți un ușor disconfort când balonul este umflat); stenoza se aplatizează, iar placa de aterom este împinsă în pereții arterei coronare, având ca rezultat revascularizarea semnificativă a arterei coronare stenozate; de multe ori, dilatarea zonei de stenoză cu ajutorul balonului nu este suficientă, motiv pentru care se recurge la implantarea unui stent la inimă. După montarea stentului și terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul în voie și te vei putea ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite?  Pe parcursul angioplastiei coronariene se folosesc mai multe dispozitive medicale: teci, catetere, baloane și stenturi. Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan.  Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Riscul apariției unei astfel de reacții adverse după montarea stentului se reduce la sub 1% în cazul folosirii unui dispozitiv farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Cât durează internarea?  Angioplastia coronariană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedurile de coronarografie și angioplastie. Te poți întoarce la viața ta în numai câteva zile. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie coronariană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Vei fi sfătuit să eviți să ridici obiecte grele sau efortul fizic intens timp de cel puțin o săptămână. Tot după o săptămână ar trebui să te poți întoarce și la lucru, în cazul în care este vorba de o angioplastie planificată. Dacă procedura a fost folosită ca tratament de urgență, adică dacă stentul a fost montat după un infarct, ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni până când te vei recupera complet. Dacă observi simptome similare cu cele avute înainte de angioplastie, consultă un medic. [4]   Ce schimbări apar pe termen lung?  După angioplastie, este important să iei măsuri pentru a avea grijă de sănătatea inimii tale și a reduce riscul apariției altor probleme în viitor:  Renunță la fumat;  Încearcă să reduci nivelul colesterolului;  Adoptă o dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate; regimul alimentar este foarte important după operația de stent;  Menține o greutate sănătoasă;  Fă-ți regulat analizele de sânge;  Încearcă să ții sub control alte afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea arterială;  Fă mișcare în mod regulat;  Ia medicamentele prescrise de medic. [3] Nu uita: Fumatul și obezitatea sunt două dintre principalele cauze ale bolilor de inimă. Acestea pot afecta și șansele de reușită ale tratamentului. [4] Care sunt riscurile angioplastiei coronariene cu stenturi?  Angioplastia coronariană este considerată, în general, o procedură sigură. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există anumite riscuri și complicații ce pot apărea în timpul sau după realizarea acesteia. Printre acestea se numără:   Reacție alergică la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;  Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție; Afectarea arterei în care a fost introdusă teaca;  Sângerare excesivă ce necesită transfuzie de sânge;  Atac vascular cerebral;  Deces. [4] Angioplastia coronariană este una dintre cele mai des folosite metode de tratament pentru lărgirea arterelor îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Este considerată o procedură relativ sigură, iar riscul apariției unei complicații variază în funcție de factori precum vârsta și starea ta generală de sănătate, precum și dacă ai avut sau nu un atac de cord. [4] Dacă ai nevoie de informații suplimentare, colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările. Nu neglija simptomele care te supără și nu amâna vizita la medic.  Care este prețul procedurii de angioplastie coronariană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Surse de referință: “Angioplasty.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, medlineplus.gov/angioplasty.html. Accessed 26 May 2022. CDC. “Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 26 May 2022. “Coronary Angioplasty and Stents - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Overview - Coronary Angioplasty and Stent Insertion. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angioplasty/#:~:text=A%20coronary%20angioplasty%20is%20a,a%20narrowed%20or%20blocked%20artery.. Accessed 26 May 2022. RSNA, America. “Angioplasty and Vascular Stenting.” Radiologyinfo.org, 2020, www.radiologyinfo.org/en/info/angioplasty#895a6f7ec4d8482b831512350456aa76. Accessed 26 May 2022.

Rotablația coronariană pentru arterele sever calcificate Asemenea oricărui alt țesut din organism, miocardul (mușchiul inimii) are nevoie de un aport constant de sânge bogat în oxigen, iar acesta îi este furnizat de către arterele coronare. [5] De-a lungul timpul, pe pereții acestor artere se adună depuneri de colesterol, calciu și alte substanțe. În termeni medicali, acestea sunt cunoscute sub denumirea de plăci de aterom. În timp, aceste plăci de calcifiază, ducând la întărirea arterelor și la îngreunarea sau blocarea completă a circulației sângelui. [4]  În mod normal, dacă există stenoze (îngustări) semnificative ale arterelor coronare, pentru tratarea acestora se recomandă angioplastia coronariană cu stent. Atunci când arterele se calcifiază, această procedură nu poate oferi însă rezultate satisfăcătoare. Din fericire, există alte soluții, mai eficiente, pentru arterele sever calcifiate. Una dintre ele procedura de rotablație coronariană sau aterectomie rotațională. [2] Ce reprezintă procedura de rotablație? Rotablația coronariană este o procedură minim invazivă, recomandată atunci când arterele care irigă inima sunt blocate de plăcile de aterom calcifiate. Calcificarea arterelor coronare crește odată cu vârstă. Este mai frecventă la bărbați decât la femei, precum și în rândul persoanelor cu sindrom metabolic, dislipidemie, hipertensiune arterială sau insuficiență renală și al fumătorilor. [3] Indiferent de cauză, odată ce plăcile de aterom se calcifiază, simpla angioplastie cu balon sau stent nu mai este posibilă. Medicul cardiolog poate recurge însă la rotablația coronariană pentru a reda circulația dintr-o anumită arteră calcifiată.  Spre deosebire de angioplastie, care practic împinge placa pe partea laterală a arterei, o aterectomie presupune dezintegrarea calciului și îndepărtarea completă a acestuia din arteră, ceea ce permite restabilirea fluxului normal al sângelui. După efectuarea acestei proceduri, în arteră se poate plasa un stent pentru a o menține deschisă. [2] Rotablație se impune la pacienții la care rezultatul coronarografiei relevă calcifieri severe sau în cazurile în care în timpul procedurii de angioplastie medicul cardiolog constată că stentul nu poate fi expandat din cauza depunerilor de calciu. Când ai putea avea nevoie de rotablație - simptome? Simptome asociate în mod frecvent cu stenozarea severă a arterelor și care ar putea indica faptul că ești un posibil candidat pentru procedura de rotablație coronariană sunt:  Infarctul miocardic - o arteră complet blocată poate provoca un atac de cord;  semnele și simptomele sale includ durerea sau presiunea puternică în piept, dureri la nivelul umărului sau al brațului, dificultăți de respirație, transpirația, uneori și dureri de gât sau maxilar, greață și oboseală;  Durerea toracică (angină pectorală) - de obicei, apare pe partea mijlocie sau stângă a pieptului și poate fi declanșată de efort fizic sau emoții puternice, urmând să înceteze la câteva minute de la dispariția factorului declanșator; este descrisă uneori ca o senzație de presiune sau greutate în piept; în alte cazuri, durerea poate fi scurtă, ascuțită și iradiază în gât, braț sau spate;    Oboseală puternică - atunci când capacitatea de a pompare a inimii este afectată poate apărea o senzație de oboseală accentuată, neobișnuită;  Palpitații - ai senzația că inima ta bate prea repede sau prea tare ori că „sare” o bătaie;   Amețeli bruște;  Lipotimii (leșinuri); Electrocardiogramă (ECG) anormală;  Dificultăți de respirație - ca atunci când ai senzația că nu pot să tragi suficient aer în piept. [1] Care sunt riscurile procedurii de rotablație? Alergia la substanța de contrast sau unele medicamente;  Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;  Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție. Ce se întâmplă în timpul rotablației coronariene?  După ce s-a realizat anestezia locală, medicul cardiolog intervenționist face o puncție la nivelul plicii inghinale sau a brațului drept, pentru a accesa artera femurală, respectiv pe cea radială. La locul puncției este montată o teacă prin care este introdus un cateter de rotablație, prevăzut la capăt cu un mecanism îmbrăcat în particule de diamant.  Acest mecanism este avansat până la locul unde artera este calcifiată și se va roti cu 140.000 de rotații pe minut, dezintegrând astfel calciul depus pe peretele arterei. Particulele de calciu și placă de aterom dislocate sunt extrem de fine și vor fi preluate în circulația sângelui, după care vor fi absorbite de organism. După ce artera este dezobstruată, medicul intervenționist va implanta un stent pentru a o menține artera.  După terminarea investigației se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Întrebări frecvente Cât durează internarea după procedura de rotablație?  Ca și în cazul angioplastiei, nu va trebui să stai în spital prea mult timp. În absența unor complicații, vei rămâne internat cel mult 24-48 de ore după intervenție. Ce dispozitive medicale sunt folosite pentru procedura de rotablație? În timpul procedurii de rotablație coronariană, pentru dezintegrarea plăcii de aterom este folosit un cateter prevăzut în capăt cu un dispozitiv oval, îmbrăcat în microcristale de diamant; acesta este ghidat până la porțiunea calcifiată unde, prin rotație, va descompune calciul și placa de aterom în particule foarte fine, care pot fi preluate în circulația sangvină.[6] Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de rotablație, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Care este prețul unei proceduri de rotablație coronariană?  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările suplimentare legate de această procedură, inclusiv care este prețul său. Ne poți suna chiar tu sau poți completa formularul disponibil pe site-ul nostru și vei contactat în cel mai scurt timp de către unul dintre consultanții noștri.  Calcificarea plăcilor de aterom care se acumulează la nivelul arterelor coronare poate duce la apariția unor simptome severe. Atunci când angioplastia cu stent nu este o opțiune, rotablația coronariană reprezintă o altă soluție minim invazivă pentru restabilirea fluxului sangvin normal, una cu puține riscuri și foarte eficientă.    Bibliografie:  “Coronary Artery Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronary-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350613. Accessed 28 Sept. 2022. Gonzalez, Amanda. “What Is an Atherectomy?” WebMD, WebMD, 2 Nov. 2021, www.webmd.com/heart-disease/what-is-atherectomy. Accessed 28 Sept. 2022. Mohan, Jay, et al. “Coronary Artery Calcification.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 2 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519037/. Accessed 28 Sept. 2022. Parker, Hilary. “Clogged Arteries (Arterial Plaque).” WebMD, WebMD, 13 Oct. 2008, www.webmd.com/heart-disease/clogged-arteries-arterial-plaque. Accessed 28 Sept. 2022. Sweis, Ranya N, and Arif Jivan. “Overview of Coronary Artery Disease (CAD).” MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 6 June 2022, www.msdmanuals.com/home/heart-and-blood-vessel-disorders/coronary-artery-disease/overview-of-coronary-artery-disease-cad. Accessed 28 Sept. 2022. Valdes, Pedro J, et al. “Rotational Atherectomy.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 4 July 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499916/. Accessed 28 Sept. 2022.