Rotablație coronariană - Tratament angină pectorală (artere calcifiate)
| Anestezie | locală |
| Durată procedură | 30-60 min |
| Durată spitalizare | 24h |
Distribuie:
Cuprins
Rotablația coronariană pentru arterele sever calcificate
Asemenea oricărui alt țesut din organism, miocardul (mușchiul inimii) are nevoie de un aport constant de sânge bogat în oxigen, iar acesta îi este furnizat de către arterele coronare. [5]
De-a lungul timpul, pe pereții acestor artere se adună depuneri de colesterol, calciu și alte substanțe. În termeni medicali, acestea sunt cunoscute sub denumirea de plăci de aterom. În timp, aceste plăci de calcifiază, ducând la întărirea arterelor și la îngreunarea sau blocarea completă a circulației sângelui. [4]
În mod normal, dacă există stenoze (îngustări) semnificative ale arterelor coronare, pentru tratarea acestora se recomandă angioplastia coronariană cu stent. Atunci când arterele se calcifiază, această procedură nu poate oferi însă rezultate satisfăcătoare. Din fericire, există alte soluții, mai eficiente, pentru arterele sever calcifiate. Una dintre ele procedura de rotablație coronariană sau aterectomie rotațională. [2]
Ce reprezintă procedura de rotablație?
Rotablația coronariană este o procedură minim invazivă, recomandată atunci când arterele care irigă inima sunt blocate de plăcile de aterom calcifiate. Calcificarea arterelor coronare crește odată cu vârstă. Este mai frecventă la bărbați decât la femei, precum și în rândul persoanelor cu sindrom metabolic, dislipidemie, hipertensiune arterială sau insuficiență renală și al fumătorilor. [3]
Indiferent de cauză, odată ce plăcile de aterom se calcifiază, simpla angioplastie cu balon sau stent nu mai este posibilă. Medicul cardiolog poate recurge însă la rotablația coronariană pentru a reda circulația dintr-o anumită arteră calcifiată.
Spre deosebire de angioplastie, care practic împinge placa pe partea laterală a arterei, o aterectomie presupune dezintegrarea calciului și îndepărtarea completă a acestuia din arteră, ceea ce permite restabilirea fluxului normal al sângelui. După efectuarea acestei proceduri, în arteră se poate plasa un stent pentru a o menține deschisă. [2]
Rotablație se impune la pacienții la care rezultatul coronarografiei relevă calcifieri severe sau în cazurile în care în timpul procedurii de angioplastie medicul cardiolog constată că stentul nu poate fi expandat din cauza depunerilor de calciu.
Rotablația face parte dintr-o categorie mai largă de proceduri numite aterectomii, folosite pentru a îndepărta plăcile de aterom din artere. Există mai multe tipuri de aterectomie, însă rotablația (numită și aterectomie rotațională) este una dintre cele mai utilizate în cazul leziunilor calcificate severe. În anumite situații, se poate folosi și aterectomia orbitală, o metodă mai nouă, cu un mecanism de acțiune diferit.
Tipuri de aterectomie: Rotațională vs. Orbitală
Mai întâi, este important să clarificăm o confuzie frecventă: aterectomia și rotablația nu sunt sinonime, deși uneori sunt folosite ca atare în conversațiile medicale.
Aterectomia este un termen general care se referă la orice procedură intervențională prin care se îndepărtează mecanic placa de aterom din artere. Rotablația, în schimb, este un tip specific de aterectomie, cunoscut și ca aterectomie rotațională. Așadar, rotablația face parte din categoria aterectomiei, dar nu este singura metodă.
Aterectomia rotațională (Rotablator)
- Utilizează un cateter cu o freză mică acoperită cu particule de diamant care se rotește cu viteză foarte mare (~160.000-200.000 rotații/minut).
- Macină placa în particule microscopice care circulă și sunt eliminate prin sistemul vascular.
- Este indicată în special pentru leziuni foarte calcificate unde balonul nu funcționează eficient.
- Este o tehnică bine consacrată, dar care necesită experiență operatorie.
Aterectomia orbitală (Diamondback)
- Utilizează o freză cu mișcare oscilatorie/orbitală, care se deplasează într-un model circular controlat.
- Creează un spațiu simetric pentru introducerea balonului și stentului, cu risc mai mic de leziuni în vasele subțiri sau fragile.
- Este o tehnologie mai nouă, cu avantaje în anumite situații clinice, mai ales în vasele distale sau înguste.
Când ai putea avea nevoie de rotablație - simptome?
Simptome asociate în mod frecvent cu stenozarea severă a arterelor și care ar putea indica faptul că ești un posibil candidat pentru procedura de rotablație coronariană sunt:
- Infarctul miocardic - o arteră complet blocată poate provoca un atac de cord; semnele și simptomele sale includ durerea sau presiunea puternică în piept, dureri la nivelul umărului sau al brațului, dificultăți de respirație, transpirația, uneori și dureri de gât sau maxilar, greață și oboseală;
- Durerea toracică (angină pectorală) - de obicei, apare pe partea mijlocie sau stângă a pieptului și poate fi declanșată de efort fizic sau emoții puternice, urmând să înceteze la câteva minute de la dispariția factorului declanșator; este descrisă uneori ca o senzație de presiune sau greutate în piept; în alte cazuri, durerea poate fi scurtă, ascuțită și iradiază în gât, braț sau spate;
- Oboseală puternică - atunci când capacitatea de a pompare a inimii este afectată poate apărea o senzație de oboseală accentuată, neobișnuită;
- Palpitații - ai senzația că inima ta bate prea repede sau prea tare ori că „sare” o bătaie;
- Amețeli bruște;
- Lipotimii (leșinuri);
- Electrocardiogramă (ECG) anormală;
- Dificultăți de respirație - ca atunci când ai senzația că nu pot să tragi suficient aer în piept. [1]
Cum te pregătești pentru rotablație (aterectomie rotațională)?
Pregătirea pentru rotablația coronariană este similară cu cea pentru alte proceduri intervenționale:
1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecocardiografie
3. Va trebui să întrerupi administrarea anumitor medicamente
4. Nu vei mânca și nu vei bea apă cu 4 până la 6 ore înainte de procedură (dacă trebuie să iei anumite medicamente, fă-o cu o cantitate foarte mică de apă)
5. Te vei abține de la fumat
Care sunt riscurile procedurii de rotablație?
- Alergia la substanța de contrast sau unele medicamente;
- Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;
- Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți);
- Apariția de hematoame la locul de puncție.
Ce se întâmplă în timpul rotablației coronariene (aterectomie rotațională)?
După ce s-a realizat anestezia locală, medicul cardiolog intervenționist face o puncție la nivelul plicii inghinale sau a brațului drept, pentru a accesa artera femurală, respectiv pe cea radială. La locul puncției este montată o teacă prin care este introdus un cateter de rotablație, prevăzut la capăt cu un mecanism îmbrăcat în particule de diamant.
Acest mecanism este avansat până la locul unde artera este calcifiată și se va roti cu 140.000 de rotații pe minut, dezintegrând astfel calciul depus pe peretele arterei. Particulele de calciu și placă de aterom dislocate sunt extrem de fine și vor fi preluate în circulația sângelui, după care vor fi absorbite de organism. După ce artera este dezobstruată, medicul intervenționist va implanta un stent pentru a o menține artera.
După terminarea investigației se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.
Ce se întâmplă după procedura de rotablație (aterectomie rotațională)?
1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast
2. Vei face o electrocardiogramă de control
3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.- 4. Vei face analize de sânge
Medici care efectuează procedura de rotablație coronariană la MONZA ARES
Cazuri tratate la MONZA ARES
Vezi mai mult
Întrebări frecvente
Cât durează internarea după procedura de rotablație?
Ca și în cazul angioplastiei, nu va trebui să stai în spital prea mult timp. În absența unor complicații, vei rămâne internat cel mult 24-48 de ore după intervenție.
Ce dispozitive medicale sunt folosite pentru procedura de rotablație?
În timpul procedurii de rotablație coronariană, pentru dezintegrarea plăcii de aterom este folosit un cateter prevăzut în capăt cu un dispozitiv oval, îmbrăcat în microcristale de diamant; acesta este ghidat până la porțiunea calcifiată unde, prin rotație, va descompune calciul și placa de aterom în particule foarte fine, care pot fi preluate în circulația sangvină.[6]
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Dacă ai trecut printr-o procedură de rotablație, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.
Care este prețul unei proceduri de rotablație coronariană?
Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările suplimentare legate de această procedură, inclusiv care este prețul său. Ne poți suna chiar tu sau poți completa formularul disponibil pe site-ul nostru și vei contactat în cel mai scurt timp de către unul dintre consultanții noștri.
Calcificarea plăcilor de aterom care se acumulează la nivelul arterelor coronare poate duce la apariția unor simptome severe. Atunci când angioplastia cu stent nu este o opțiune, rotablația coronariană reprezintă o altă soluție minim invazivă pentru restabilirea fluxului sangvin normal, una cu puține riscuri și foarte eficientă.
Bibliografie:
- “Coronary Artery Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronary-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350613. Accessed 28 Sept. 2022.
- Gonzalez, Amanda. “What Is an Atherectomy?” WebMD, WebMD, 2 Nov. 2021, www.webmd.com/heart-disease/what-is-atherectomy. Accessed 28 Sept. 2022.
- Mohan, Jay, et al. “Coronary Artery Calcification.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 2 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519037/. Accessed 28 Sept. 2022.
- Parker, Hilary. “Clogged Arteries (Arterial Plaque).” WebMD, WebMD, 13 Oct. 2008, www.webmd.com/heart-disease/clogged-arteries-arterial-plaque. Accessed 28 Sept. 2022.
- Sweis, Ranya N, and Arif Jivan. “Overview of Coronary Artery Disease (CAD).” MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 6 June 2022, www.msdmanuals.com/home/heart-and-blood-vessel-disorders/coronary-artery-disease/overview-of-coronary-artery-disease-cad. Accessed 28 Sept. 2022.
- Valdes, Pedro J, et al. “Rotational Atherectomy.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 4 July 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499916/. Accessed 28 Sept. 2022.
Distribuie:
Locații MONZA ARES în care se efectuează Rotablație coronariană - Tratament angină pectorală (artere calcifiate)
Procedurile Noastre
- Investigații cardiologie
- Investigații neurologie
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii
- Aritmii cardiace
- Defecte (malformații) cardiace din naștere
- Bolile vaselor de sânge
- Fibroid Center
- Boli oncologice si tratamente tumorale
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii la copii
- Boli ale aparatului genital masculin
- Boli cerebrale și ale coloanei vertebrale
- Boli ale articulațiilor
