Dr. Ingrid Sarffy

Dr. Ingrid Sarffy

Medic Specialist Neurolog

Neurologie

Spitalul MONZA ARES - Cluj Napoca

Medic neurolog la Spitalul MONZA ARES din Cluj Napoca. Ultrasonografie cerebrală Consult neurologie Control neurologie Referat medical Detecție de microemboli (bubble-test) Ecografie Doppler arteră centrală a retinei Ecografie Doppler artere temporale Ecografie Doppler extracraniană, transcraniană și măsurarea capacității de rezervă cerebrovasculară (înaintea intervențiilor chirurgicale) Ecografie extracraniană și transcraniană Ecografie doppler cerebral Test la L-Dopa 

EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

01/10/2021 – prezent – Cluj-Napoca

Medic specialist neurolog

Eco Doppler carotidian, vertebral si transcerebral

01/05/2019 – 19/09/2019 – Cluj-Napoca, România

Medic specialist neurolog

Medlife

Consultatii pacienti

Ecodoppler carotidian si vertebral

Cluj-Napoca, România

15/04/2019 – 19/09/2019 – Cluj-Napoca, România

Medic specialist neurolog

Centrul Medical Transilvania

Consultatii pacienti

Ecodoppler carotidian si vertebral

Cluj-Napoca, România

18/06/2018 – 31/03/2019

Medic primar neurolog, Sef de sectie

Bezirkskrankenhaus Günzburg

Sef de sectie

Responsabil pentru laboratorul de electrofiziologie

Responsabil pentru transportul materialelor periculoase

Garzi la telefon, de la domiciliu

Güngburg, Germania

01/08/2017 – 31/05/2018

Medic primar neurolog

St. Vincenz Krankenhaus

Responsabil pentru unitatea de primire urgente neurologice

Responsabil pentru introducerea Planului National de Medicamente in

sectia de neurologie

Responsabil pentru introducerea si adaptarea Scrisorii de externare in

format electronic, in sectia de neurologie

Supervizarea colegilor rezidenti in laboratorul de diagnostic doppler/

duplex

Garzi la telefon, de la domiciliu

Paderborn, Germania

07/05/2016 – 31/07/2017

Medic specialist neurolog

St. Vincenz-Krankenhaus

Medic de sectie

Garzi de 24 si 12 ore

Paderborn, Germania

01/09/2015 – 07/05/2016

Medic rezident neurolog

St. Vincenz Krankenhaus

Medic de secție

Gărzi de 24 si 12 ore

Paderborn, Germania

01/09/2014 – 31/08/2015

Medic rezident, secția de psihiatrie

LWL Klinik

Medic de secție (psihiatrie generala, sectie inchisa)

Gărzi de 24 si 12 ore

Paderborn, Germania

17/01/2011 – 01/09/2014

Medic rezident neurolog

St. Vincenz-Krankenhaus

Medic de secție

Perfecționare în cadrul secției care se ocupă cu tratamentul atacurilor cerebrale (Stroke Unit) și în cadrul departamentului de primire urgențe

neurologice (12 luni)

Perfecționare în departamentele de specialitate (laboratoarele de

EMG\ENG, potentiale evocate, Doppler/duplex - 6 luni)

Gărzi de 24 si 12 ore

Paderborn, Germania

EDUCAȚIE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ

01/08/2017 – ÎN CURS – Paderborn, Germania

Medic primar neurolog

St. Vincenz Krankenhaus

25/05/2018 – Berlin, Germania

Competenta in diagnosticul ultrasonografiei neurologice

DEGUM - Stufe I

07/05/2016 – 31/07/2017 – Münster, Germania

Medic specialist neurolog

Camera medicilor Westfalen-Lippe

01/10/2004 – 22/07/2010 – Cluj-Napoca, România

Doctor-medic

Iuliu Hatieganu (Universitatea de Medicina si Farmacie)

01/09/2000 – 15/06/2004 – Cluj-Napoca, România

Diploma de Bacalaureat

George Cosbuc (Colegiu National)

COMPETENŢE DOBÂNDITE LA LOCUL DE MUNCĂ

-2020 - Congresul Societatii germane de neurologie (DGN), Germania

-2020 - Congresul Societatii romane de neurologie, Romania

-2018 - Disfagia neurogena, Günzburg

-2018 - Intoxicatia alcoolica si sindromul de delir in sevraj, Günzburg

- 2018 - Complicatiile gastrostomiei percutane endoscopice, Günzburg

- 2018 - Pneumologie si ventilatia mecanica, Günzburg

-2018 - Workshop NeuroIntensiv, Münster

-2018 - Workshop de neurofiziologie, Darmstadt

-2017 - DGN - Congresul Societatii germane de Neurologie , Leipzig

-2017 - Update Neurosonografie, Hamburg Heidberg

-2017 - Curs de ecografie speciala neurologica, Essen

-2017 - Refresherworkshop sonografie neurologica, Berlin

-2017 - A saptea zi a sclerozei multiple, Paderborn

-2017 - Refrescherkurs sonografie neurologica, Leipzig

-2016 – NeuroUpdate, Mainz

-2016 - Terapie intensivă neurologică (Neurointensiv), Berlin

- 2016 - Simpozion Scleroza multipla, Muenster

-2016 - Strategii de terapie in medicina intensiva - focus pe AVC, Goettingen

-2015 - Vetigo XIX - Sindroame de vertij periferic, central si functional - Muenchen

- 2014 - Nebunia la varstnici, LWL Klinik, Paderborn

-2012 – Forumul interdisciplinar de cardiologie/angiologie/neurologie – Schimbare de paradigmă în anticoagulare

-2012 – Seminar de cazuri neurologice

-2012 – DBS (deep brain stimulation) Academie Düsseldorf, Atelier de lucru pentru stimulare cerebrala profunda

-2012 – Ediția a-10-a a Școlii de vară cu tema "Atacul cerebral" a Societății germane pentru atacuri cerebrale

-2012 – Terapie cu plasmă și derivate din plasmă

-2011 - Training urgențe – reanimare cardio-pulmonară

-2011 – Atelier SM (scleroza multipla)

-2011 – Măsuri de igienă impotriva MRSA (stafilococ aureu meticilinorezistent)

-2011 – Atelier interactiv – Morbus Parkinson

-2011 – Cele mai noi concepte de tratament ale sclerozei multiple

-2011- Școala de iarnă "Scleroza multipla"

-2010- Ediția 4 a zilei "Scleroza multipla" în Paderborn

-2010-2006 – Membră a Asociației studenților mediciniști din Cluj-

Napoca (OSM), din România (FASMR), precum și a IFMSA (International Federation of Medical Students ' Associations)

-2010-2006 – Personal auxiliar studențesc la Târgul de cariere – Career in White – Cluj-Napoca, România

-2009-2006 – LPO (Local Officer for Public Health) în Cluj-Napoca

-2009-2007- Conducătoare a 3 campanii împotriva cancerului de sân și de col uterin

-2008-2007- Conducătoare a 2 campanii împotriva alcoolului și drogurilor

-2008-2007 – Conducătoare a 6 campanii cu investigații medicale gratuite în localitățile, a căror populație nu au acces la tratament medical permanent

-2008-2007 – Conducătoare a 2 campanii împotriva tutunului

 

Proceduri efectuate de Dr. Ingrid Sarffy

Ecografia extracraniană / Doppler extracranian
Ce este ecografia extracraniană? Ecografia se bazează pe efectul Doppler care descrie modificarea frecvenței unei unde emisă de o sursă de oscilații, care se află în mișcare față de receptor. Astfel se poate măsura viteza cu care se deplasează celulele roșii din sânge, precum și caracteristicile mișcării celulelor. De ce este important să facem această investigație? În diagnosticul sonografic din neurologie, sunt evaluate în special, stenozele (îngustarea vaselor) și ocluziile (blocarea vaselor de sânge), dar și circuitele vasculare de ocolire. Ultrasonografia este o metodă standard în clarificarea cauzelor unui AVC (accident vascular cerebral). Pe lângă aceasta, se pot descrie cu ajutorul informațiilor anatomice ale duplexsonografiei, depuneri aterosclerotice, modificări ale grosimii pereților sau sângerări în pereții vaselor de sânge (disecții).  Indicațiile ecografiei extracraniene Indicațiile dopplersonografiei extracerebrale sunt numeroase și cuprind: simptome neurologice focale (AIT, ‘minor stroke’)  AVC acut  tulburare de vedere unilaterală (ex. Amaurosis fugax)  suflu patologic supraaortic  diferență a tensiunii arteriale de peste 20 mmHg la nivelul membrelor superioare  arteriopatii periferice și/sau factori multipli de risc înaintea operațiilor mari diagnosticul arteritei temporale Indicațiile dopplersonografiei transcerebrale:  stenoze și ocluzii a vaselor intracerebrale cu o senzitivitate și specificitate de peste 90%  reprezentarea vascularizației colaterale intracraniene  investigarea capaciății cerebrovasculare de rezervă  detectarea unui șunt dreapta-stânga (ex: foramen ovale patent) ca și cauza posibilă în emboliile paradoxale  monitorizare neinvazivă și diagnosticul vasospasmului după hemoragie subarahnoidiană  diagnosticul de moarte cerebrală Cum ne pregătim pentru această ecografie? Ecografia vaselor de sânge nu necesită nici o pregătire din partea pacientului, singura recomandare, pentru un acces facil la nivelul gâtului, este evitarea purtării bluzelor pe gât în ziua examinării.  Cum se efectuează? Ecografia în neurologie se ocupă cu investigarea vaselor de sânge care irigă creierul. În afara capului (extracranial) se află vasele mari din partea anterioară a gâtului (arterele carotide) și vasele mici, din partea posterioară a gâtului (arterele vertebrale). Cu ajutorul aparaturii moderne este posibilă și examinarea vaselor de sânge din interiorul cutiei craniene (intracerebral).  Pentru aceaste examinări, sonda ecografului este ținută de examinator la nivelul gâtului, a tâmplei și la nivelul orificiului mare din ceafă (Foramen magnum). Astfel, se pot investiga arterele mai sus menționate.  În cazul tuturor acestor artere, se poate analiza viteza de curgere a sângelui în vase precum și caracteristicele curgerii, stenozele și ocluziile, dar și circuitele vasculare de ocolire. Cât durează? Întreaga examinare durează 20-30 de minute. Poate fi dureroasă?  Datorită faptului ca nu reprezintă nici un risc, nu are reacții adverse, nu este dureroasă și este ușor de executat, ecografia este, în special, recomandată pentru urmărirea în dinamică a modificărilor descrise la examinarea inițială.

Vezi mai mult
Ecografia doppler de artera temporala
Ce este ecografia Doppler de arteră temporală? Ecografia se bazează pe efectul Doppler care descrie modificarea frecvenței unei unde emisă de o sursă de oscilații, care se află în mișcare față de receptor. Astfel se poate măsura viteza cu care se deplasează celulele roșii din sânge, precum și caracteristicile mișcării celulelor.  În cazul ecografiei de arteră temporală se diagnostichează o inflamație apărută la nivelul peretelui arterei temporale și a altor ramuri ale arterei carotide externe.    De ce este important să facem această investigație? Arterita temporală (arterita cranială Horton sau arterita cu celule gigante) reprezintă o cauza frecventă pentru durerile de cap nou apărute în special la vârstnici, aceasta fiind cea mai frecventă vasculită a vârstnicilor în Europa. Netratată, arterita temporală duce în aproximativ 20% din cazuri la orbire.  Ca simptome generale ale arteritei temporale se numără: oboseala dureri musculare transpirații nocturne scădere în greutate Aceste simptome au un debut insidios. Mai mult de 70% din pacienți acuză dureri de cap înțepătoare, de obicei frontotemporal, accentuate de masticație (mestecare). Cea mai de temut complicație este cea de la nivelul ochiului  - neuropatia ischemică anterioară sau ocluzia arterei retiniene.  Duplexsonografia color-codată are o senzitivitate de 80% și o specificitate de peste 90% în diagnosticul arteritei temporale. [1] Cum ne pregătim pentru ecografia de arteră temporală? Ecografia de arteră temporală nu necesită nici o pregătire din partea pacientului. În cazul în care se dorește și efectuarea ecografiei de artere carotide, se recomandă ca pacientul să nu poarte o bluză pe gât în ziua efectuării investigației.  Cum se efectuează? Artera temporală este una din ramurile arterei carotide externe. Ea se anastomozează cu artera supratrohleară ce provine din artera oftalmică, ramura a arterei carotide interne. În acest fel, artera temporală contribuie la legătura dintre circulația extra- și cea intracerebrală.  În cazul ecografiei de arteră temporală, sonda ecografului este ținută de medicul examinator în fața urechii și apoi este mișcată de-a lungul tâmplei, spre frunte, urmărind traiectul arterei temporale. Astfel, se poate investiga artera temporală și se pot obiectiva modificări patologice apărute la acest nivel.   Cât durează? Întreaga examinare durează 20-30 de minute.  Poate fi dureroasă? Ecografia de artera temporală nu este dureroasă, nu reprezintă nici un risc pentru pacient și se efectuează rapid.  Bibliografie: [1] Schmidt D: Die Arteriitis temporalis Horton – Diagnose, Differenzialdiagnose, Therapie. St. Gallen: Elephas 1995.

Vezi mai mult
Consultatia neurologica
Consultul neurologic este una dintre cele mai eficiente metode de investigare a modului în care funcționează sistemul nervos, central și periferic. Citește în continuare pentru a descoperi ce este consultația neurologică și cum decurge ea, când este indicată și ce boli poate identifica!  Ce este consultația neurologică? Consultația neurologică reprezintă o evaluare medicală detaliată realizată de un specialist în neurologie, având scopul de a diagnostica și trata afecțiuni ale sistemului nervos, inclusiv ale creierului, măduvei spinării și nervilor periferici. Această consultație este esențială pentru identificarea unor probleme de sănătate care pot afecta funcțiile motorii, cognitive, senzoriale sau autonome ale organismului, cum ar fi durerile de cap, tulburările de mișcare, pareza, amețelile sau tulburările de memorie. Indiferent dacă vorbim de afecțiuni comune sau grave, consultul neurologic este primul pas în gestionarea problemelor neurologice, fiind crucial pentru stabilirea unui plan de tratament corect și eficient. Consultul neurologic poate include mai multe tipuri de teste și examinări, în funcție de simptomele pacientului: uneori, medicul poate considera necesară efectuarea unei ecografii extracraniene sau a altor investigații imagistice.  Principalele boli ale sistemului nervos și ale sistemului muscular Consultația neurologică are rolul de a depista boli ale sistemului nervos și ale sistemului muscular. Printre acestea se numără:  infarctele cerebrale (și alte boli vasculare ale sistemului nervos) Parkinson (și alte boli ale sistemului extrapiramidal) migrena (și alte dureri primare și secundare de cap și de față)  meningite (și alte infecții ale sistemului nervos central)  epilepsie   scleroză multiplă (și alte boli demielinizante ale sistemului nervos)  demență (și alte sindroame degenerative) polineuropatia (și alte boli ale sistemului nervos periferic și a sistemului muscular) tumori ale sistemului nervos  Acestea se pot manifesta ca paralizii la nivelul mâinilor și/sau a picioarelor, amețeli, tulburări de vorbire, slăbiciune musculara, modificări ale senzației tactile sau chiar stări de confuzie. Din acest motiv, examinarea neurologică cuprinde o serie întreagă de teste și de întrebări.  Simptome care necesită un consult neurologic  Consultul neurologic devine esențial atunci când apar simptome care sugerează posibile afecțiuni ale sistemului nervos central sau periferic. Multe dintre aceste simptome pot fi semne ale unor afecțiuni neurologice serioase, care necesită o evaluare rapidă și un diagnostic corect. Iată câteva dintre cele mai comune simptome care ar trebui să te determine să consulți un neurolog: Durerea de cap severă și persistentă – deși durerile de cap sunt frecvente și, de obicei, inofensive, există cazuri în care pot semnala afecțiuni neurologice grave, precum migrene severe, cefalee de tip cluster sau chiar tumori cerebrale. Dacă durerea de cap este intensă, se însoțește de greață, vărsături, modificări ale vederii sau dureri intense de gât, este important să soliciți un consult neurologic. Amețeli și pierderea echilibrului – dacă ai senzația de amețeală persistentă sau de pierdere a echilibrului, care nu dispare sau care se agravează, poate fi vorba de o tulburare a sistemului nervos. Aceste simptome pot semnala afecțiuni precum vertijul, boala Meniere, afecțiuni ale urechii interne sau chiar accidente vasculare cerebrale (AVC). Tulburări de mișcare – tremururile, dificultățile de coordonare sau rigiditatea musculară pot indica afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Parkinson sau scleroza multiplă. Dacă observi că mișcările tale devin mai lente, mai rigide sau incontrolabile, este important să discuți cu un neurolog. Modificări ale vederii sau auzului – orice schimbare bruscă sau progresivă a vederii, cum ar fi vederea încețoșată, pierderea parțială a vederii sau perceperea unor imagini duble, poate indica o problemă neurologică, inclusiv leziuni ale nervilor optici sau ale sistemului nervos central. La fel, pierderea bruscă a auzului poate fi un semn al unei tulburări neurologice. Slăbiciune sau amorțeală – dacă observi amorțeli, slăbiciune sau pierderea controlului asupra unui membru (braț, picior), mai ales dacă simptomele sunt unilaterale, acest lucru poate semnala un accident vascular cerebral (AVC), o hernie de disc sau o problemă neurologică mai gravă care necesită tratament imediat. Tulburări de memorie sau concentrare – pierderea treptată a memoriei, dificultățile în concentrarea asupra sarcinilor zilnice sau confuzia mentală pot fi semne ale unor afecțiuni neurologice, cum ar fi demența, boala Alzheimer sau tulburările cognitive asociate cu vârsta. Convulsii – orice tip de convulsie sau mișcări involuntare ale corpului care nu pot fi controlate trebuie investigate imediat de un specialist. Acestea pot indica epilepsie sau alte afecțiuni neurologice care necesită tratament medical. Este important de menționat că, indiferent de intensitatea simptomelor, nu trebuie să ignori niciun semn de alarmă care ar putea indica o problemă neurologică. Consultul neurologic timpuriu poate duce la identificarea unor afecțiuni grave într-un stadiu incipient, ceea ce poate îmbunătăți considerabil prognosticul și poate preveni complicațiile pe termen lung. Dacă te confrunți cu oricare dintre aceste simptome, este esențial să te adresezi unui neurolog pentru evaluare și stabilirea unui diagnostic corect. Cum ne pregatim pentru o consultație neurologică? Nu este nevoie de o pregătire prealabilă pentru consultația neurologică.   Este bine să aduci analize mai vechi, inclusiv CD-uri cu imagini (CT sau RMN) când te prezinți la consultația neurologică. De asemenea, un plan cu medicația actuală ajută mult medicul pentru stabilirea afecțiunilor avute și a conduitei terapeutice. Cum decurge o consultație neurologică? Consultația neurologică are un parcurs clar stabilit. Aceasta începe cu o discuție (anamneză) în care medicul întreabă despre motivele consultului, simptomele pacientului, bolile concomitente (antecedente medicale), medicația actuală și stilul de viață. Urmează apoi o verificare în urma căreia se constată dacă sunt semne exterioare ale unei boli neurologice. Aceasta se observă din tipul de mers, postura corpului, echilibru, limitarea mișcărilor.  Urmează apoi o examinare a tuturor parților corpului, de la cap până la picioare. Dacă pacientul nu este în posibilitatea de a răspunde la anumite întrebări, este recomandat să meargă însoțit la medic. În mod normal medicul testează următorii nervi și funcții: Nervii cranieni Fiecare om are 12 perechi de nervi cranieni care controlează mișcările feței și ale gâtului - de ex: mușchii ochilor, ai limbii sau ai mandibulei. Pe lângă aceștia, mai avem nervi responsabili pentru miros, văz, auz și echilibru. O modificare a acestor nervi poate ascunde o boală a sistemului nervos. Funcțiile motorii și coordonarea Mobilitatea generală, motrica fină și coordonarea sunt o altă parte a examinării neurologice.  Cât de bine putem mișca mâinile si picioarele? Putem deschide și închide nasturii de la cămașă? De câți pași avem nevoie ca să ne învârtim in jurul propriei axe? Cât de sigur reușim să atingem cu călcâiul genunchiul opus atunci când avem ochii închiși? – toate acestea pot ascunde sindroame și boli neurologice. O examinare a reflexelor osteotendinoase ține, de asemeneam, de domeniul neurologiei. Aceasta se efectuează – de exemplu, în cazul reflexului rotulian - prin lovirea unui tendon cu ciocănelul de reflexe – astfel se produce întinderea tendonului genunchiului și a musculaturii coapsei, ceea ce duce la contracția mușchiului și ridicarea gambei pe coapsă.  Sensibilitatea O modificare a simțului tactil sau dureros este de asemenea verificată în cadrul examinării neurologice. Să nu te sperii dacă medicul te roagă să închzi ochii și apoi te pune să deosebești rece de cald sau ascuțit de bont.  Capacitatea cognitivă, gândirea De acest domeniu aparțin vorbirea, teste de calcul, întrebări și teste care țin de memorie sau de capacitatea de orientare. Modificări ale capacitații de concentrare, dar și oboseala de lunga durată sau pasivitatea pot ascunde începutul unei demențe.  Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos vegetativ controlează procese care se desfășoară subconștient, dar care sunt indispensabile vieții: ritmul cardiac, respirația, reglarea temperaturii corporale, digestia. Din acest motiv, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, și întrebările care vizează micțiunea și defecația fac parte din consultul neurologic.  Cât durează o consultație neurologică? Deoarece sistemul nervos controlează aproape fiecare proces din corp de la respirație și mișcarea mușchilor până la digestie și simt tactil, examinarea neurologică poate necesita uneori ceva mai mult timp.  În mod normal, examinarea împreună cu anamneza (culegerea datelor de la pacient) nu durează mai mult de 30 de minute. Durata consultației poate varia în funcție de testele pe care le consideră medicul necesare; de pildă, dacă se va efectua testul L-Dopa, este posibil ca evaluarea să dureze peste 60 minute. Examinarea neurologică nu este dureroasă, dar poate fi uneori mai neplăcută (de exemplu atunci când, pentru testarea coordonării, pacientul este rugat să își atingă vârful nasului cu degetul, în timp ce are ochii închiși). În ceea ce privește consultația neurologică, prețul exact îți poate fi comunicat în momentul în care efectuezi programarea. Dacă te confrunți cu oricare dintre simptomele menționate sau ai nelămuriri legate de sănătatea ta neurologică, nu ezita să programezi o consultație neurologică. Detectarea timpurie a unor afecțiuni neurologice poate face diferența în tratament și în calitatea vieții tale. Contactează-ne astăzi pentru a beneficia de evaluare de specialitate și pentru a primi cele mai bune recomandări pentru sănătatea ta. Nu lăsa simptomele să se agraveze – sănătatea ta merită atenție!

Vezi mai mult

Video

Aceeași specialitate

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

 Sună