Cum îți protejezi sănătatea creierului dacă ai arterele carotide îngustate

Sănătatea creierului depinde în mare măsură de o bună circulație a sângelui prin arterele carotide – principalele vase care transportă oxigen și nutrienți către creier. Însă, pe parcursul vieții, aceste artere pot suferi modificări importante din cauza depunerilor de grăsime, calciu și alte substanțe care se acumulează pe pereții lor. Procesul se numește ateroscleroză și poate duce la îngustarea (stenozarea) arterelor carotide, un fenomen extrem de periculos, mai ales pentru că se dezvoltă în tăcere și crește riscul de accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) rămâne una dintre principalele cauze de deces sau de invaliditate la nivel mondial, iar stenoza de carotidă este responsabilă pentru un procent semnificativ dintre cazuri. Vestea bună este că, odată depistată, această problemă poate fi tratată eficient cu ajutorul unor proceduri moderne și minim invazive, menite să prevină complicațiile grave și să protejeze sănătatea creierului pe termen lung.

Ce este stentarea carotidiană și cum funcționează?

Stentarea carotidiană, cunoscută și sub denumirea de angioplastie carotidiană, este o procedură prin care medicul radiolog intervenționist reușește să deschidă artera îngustată și să o mențină așa, prin montarea unui dispozitiv special numit stent. Stentul este un tub mic, de obicei metalic, care se comportă precum un schelet de susținere pentru peretele vasului de sânge, asigurând un flux sanguin constant și corect către creier.

Procedura este minim invazivă și se realizează printr-o puncție la nivelul arterei femurale, fără să fie nevoie de tăieturi sau de o operație deschisă. Totul se desfășoară sub ghidaj imagistic, cu ajutorul razelor X, ceea ce permite o precizie maximă în manevrele efectuate de medic.

Ce înseamnă să ai stenoză de carotidă și care sunt cauzele?

Stenoza de carotidă înseamnă îngustarea semnificativă a uneia sau ambelor artere carotide. Cel mai adesea, procesul este cauzat de ateroscleroză – o afecțiune tăcută, dar progresivă, care afectează pereții vaselor de sânge.

De-a lungul timpului, factori precum fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul mărit, diabetul sau sedentarismul favorizează acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor. Pe măsură ce aceste plăci cresc în dimensiune, ele reduc diametrul vasului și împiedică sângele să ajungă în cantitate suficientă la creier. În plus, bucăți din aceste plăci se pot desprinde și pot bloca vase mai mici din creier, declanșând un accident vascular cerebral.

Din păcate, în stadiile incipiente, stenoza de carotidă nu dă simptome. Mulți pacienți află că au această problemă abia după ce trec printr-un AVC sau printr-un accident ischemic tranzitoriu (AIT), o manifestare trecătoare, dar care poate fi un semnal de alarmă important.

Când devine necesară stentarea carotidiană?

Stentarea carotidiană este indicată în principal atunci când îngustarea arterei depășește 60% și riscul de accident vascular devine foarte mare. De asemenea, este o soluție viabilă pentru pacienții care au deja simptome neurologice sau care sunt considerați inoperabili prin metoda clasică de endarterectomie carotidiană (operația deschisă).

Avantajul major al acestei proceduri este că poate fi realizată în condiții de siguranță și la pacienții vârstnici sau cu alte afecțiuni asociate care ar face dificilă o intervenție chirurgicală clasică.

Cum decurge procedura de stentare carotidiană?

Înainte de procedură, pacientul va fi evaluat atent de către echipa medicală. Se fac investigații imagistice detaliate, precum ecografia Doppler, angio-CT sau angio-RMN, pentru a vedea exact gradul de stenoză și particularitățile anatomice ale pacientului.

Procedura în sine se face sub anestezie locală. Medicul realizează o mică puncție la nivelul arterei femurale și introduce un cateter subțire, pe care îl ghidează cu precizie până la nivelul arterei carotide afectate.

Pentru protecția maximă a creierului, se folosește un filtru distal – un dispozitiv care captează eventualele particule de placă ce s-ar putea desprinde în timpul manevrelor și care altfel ar putea migra spre creier.

Zona îngustată este mai întâi dilatată cu un balon special, iar apoi se montează stentul care va menține artera deschisă. La final, cateterul este retras, iar locul puncției este pansat. În total, procedura durează între 1 și 2 ore, iar pacientul rămâne sub observație pentru monitorizare.

Ce urmează după intervenție?

După procedură, pacientul este monitorizat atent pentru a depista orice posibilă complicație. În general, recuperarea este rapidă, iar externarea poate avea loc chiar a doua zi, în funcție de starea generală a pacientului.

Este important ca, în perioada următoare, pacientul să urmeze indicațiile medicale, să continue tratamentul recomandat și să revină la controalele periodice pentru a verifica buna funcționare a stentului și a monitoriza starea arterelor carotide.

Pe termen lung, adoptarea unui stil de viață sănătos – renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale, scăderea colesterolului și menținerea greutății în limite normale – va ajuta la menținerea rezultatelor și la reducerea riscului de complicații.

Care sunt beneficiile acestei proceduri?

Stentarea carotidiană vine cu numeroase avantaje pentru pacient. În primul rând, fiind o procedură minim invazivă, riscurile și disconfortul sunt considerabil mai mici comparativ cu o operație clasică. În plus, recuperarea este rapidă, iar șansele de a preveni un accident vascular cerebral cresc semnificativ.

Pentru mulți pacienți, această intervenție înseamnă șansa la o viață normală, fără teama permanentă a unui AVC. De asemenea, studiile clinice arată că rezultatele pe termen lung sunt comparabile cu cele ale chirurgiei clasice, ceea ce face din stentarea carotidiană o soluție modernă și sigură.

De ce să iei în calcul această soluție?

Pentru că sănătatea creierului tău merită protejată. Stenoza de carotidă nu trebuie să rămână un diagnostic care să te sperie sau să îți schimbe viața în rău. Avem astăzi la dispoziție soluții minim invazive, eficiente și sigure, care te pot ajuta să previi una dintre cele mai grave complicații – accidentul vascular cerebral.

Dacă ai fost diagnosticat cu stenoză de carotidă sau ai factori de risc care te îngrijorează, nu amâna un consult de specialitate. Programează o evaluare și află dacă stentarea carotidiană este potrivită pentru tine. Uneori, un pas spre un tratament modern poate însemna un pas decisiv spre o viață mai sănătoasă și mai liniștită.

Acest articol a fost realizat de Dr. Sebastian Botezatu și Dr. Cristian Peneoasu, medici specializați în tratamente minim invazive pentru afecțiunile vasculare. Ambii medici s-au dedicat utilizării celor mai moderne tehnici endovasculare, oferind pacienților alternative sigure și eficiente la intervențiile chirurgicale clasice. De-a lungul carierei, au realizat numeroase proceduri precum tratamentul stenozelor arteriale, embolizări și alte intervenții vasculare menite să prevină complicațiile grave și să îmbunătățească semnificativ calitatea vieții pacienților. Cu o abordare empatică și orientată către nevoile individuale ale fiecărui pacient, Dr. Botezatu și Dr. Peneoasu își propun să aducă medicina intervențională mai aproape de oameni, oferind soluții personalizate, cu recuperare rapidă și riscuri minime.