AVC (accidentul vascular cerebral) – tipuri, cauze, simptome, tratament

Articol scris de : Dr. Rares Nechifor - Medic Primar Radiolog supraspecializat in neuroradiologie interventionala la Centrele ARES Bucuresti

Accidentul vascular cerebral apare în urma întreruperii circulației la nivelul creierului sau rupturii unei artere cerebrale. La nivel mondial, accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces și a treia cauză de dizabilitate. În România, aproximativ 61.500 de persoane suferă această afecțiune. Dintre acestea, o persoană din cinci moare în prima lună de după AVC, iar 30% dintre pacienți rămân imobilizați la pat. Cum are loc accidentul vascular cerebral și cum îl poți recunoaște?

Tipuri de accident vascular cerebral

În funcție de modul în care se produce, dar și de factorul principal care îl cauzează, un AVC poate fi de mai multe tipuri. Indiferent de tipul acestuia, un AVC necesită îngrijiri medicale în regim de urgență.

Accident cerebral vascular ischemic (AVC ischemic)

Un AVC ischemic apare din cauza întreruperii circulației la nivel cranian. Creierul nu poate să reziste fără oxigen mai mult de 2-4 minute. De aceea, leziunile asupra acestui organ sunt grave și ireversibile. 

Blocajul poate fi de natură lipidică (depuneri de grăsimi sau plăci de aterom). În acest caz, este vorba de o boală cerebrovasculară dezvoltată lent, din cauza stilului de viață dezechilibrat. 

În alte cazuri, blocajul poate fi reprezentat de un cheag de sânge. Uneori, acesta s-a format direct la nivelul creierului. Alteori, a migrat din alte zone ale corpului.

Accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic)

Un AVC hemoragic apare în urma rupturii unei artere cerebrale sau unui anevrism (dilatație sub formă de sac a unui vas de sânge). Această ruptură cauzează o hemoragie intracraniană gravă ce afectează țesuturile din jur, iar riscul de deces este foarte ridicat.

Accident vascular cerebral tranzitoriu (AIT)

Atacul ischemic tranzitor apare din cauza unei circulații deficitare la nivelul creierului, ceea ce cauzează simptome asemănătoare unui AVC normal. În acest caz, riscul de deces și paralizie este mic, însă riscul de a avea în viitor un AVC ischemic este foarte mare. De aceea, tratamentul trebuie imediat instituit.

Cauzele accidentului vascular cerebral

  • Boala cerebrovasculară – acumularea de plăci de aterom (ateroscleroză) la nivelul arterelor carotide care asigură circulația sangvină la nivelul creierului. Boala se dezvoltă progresiv, pe parcursul anilor. Factorii care o favorizează sunt: sedentarismul, alimentația dezechilibrată (bogată în alimente preparate prin prăjire și grăsimi de origine animală), îmbătrânirea, fumatul. 
  • Cheaguri de sânge (trombi) apărute ca urmare a unor traumatisme (lovituri la nivelul capului) sau care au migrat după ce s-au format în alte părți ale corpului (tromboză). Unele medicamente, insuficiența cardiacă, problemele de coagulare și aritmiile (fibrilația atrială), în asociere cu sedentarismul, pot favoriza formarea cheagurilor de sânge.
  • Anevrism cerebral – dilatație la nivelul unei artere cerebrale. Ruptura anevrismului produce hemoragie intracraniană (AVC hemoragic), ceea ce afectează grav starea creierului și poate duce la deces. 

Anevrismul cerebral poate fi moștenit genetic sau poate fi dezvoltat din cauza unor traume fizice, consumului cronic de alcool, droguri și tutun, aterosclerozei, malformațiilor congenitale, infecțiilor sangvine. Ruptura anevrismului cerebral survine pe fondul unor stări de șoc, de supărare sau furie gravă, hipertensiunii, fumatului și consumului de droguri.

  • Hipertensiune arterială – tensiunea arterială care depășește 140/90 mmHg este un factor de risc important pentru accidentul vascular cerebral.
  • Malformațiile cerebrale congenitale

Simptomele accidentului vascular cerebral

Simptomele accidentului vascular cerebral pot apărea în combinații diferite, în funcție de persoană și de severitatea accidentului. Printre semnele AVC-ului se numără:

  • Durere bruscă și foarte puternică de cap
  • Amețeală 
  • Pierderea stării de conștiență
  • Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor
  • Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens, inteligibile și încurcate. Există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc.
  • Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată.
  • Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura.
  • Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului.
  • Slăbiciunea și amorțeala – dacă nu a apărut paralizia, este posibil ca bolnavul să cadă din picioare, de obicei pe o parte. Membrele de pe partea respectivă devin slabe și le mișcă cu greutate.
  • Tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii.

Persoana care suferă un AVC prezintă un risc ridicat de deces și de pareză (dizabilitate), în ciuda eforturilor depuse de medici în tratarea acestuia.

Tratamentul accidentului vascular cerebral

După un AVC, pacientul ajuns la urgențe va fi supus unor investigații care să confirme diagnosticul, tipul AVC-ului și severitatea acestuia. Se va efectua inițial un examen fizic, iar apoi analize de sânge, o tomografie computerizată, un RMN sau o angiografie cerebrală – investigație minim-invazivă care presupune utilizarea unui tub subțire (cateter) ghidat prin vasele de sânge.

Tratamentul unui AVC depinde de tipul acestuia. În regim de urgență, tratamentul pentru un AVC ischemic urmărește dizolvarea cheagurilor și restabilirea fluxului sangvin la nivelul creierului cu ajutorul medicamentelor. De asemenea, pentru un cheag mare de sânge poate fi nevoie de extragerea propriu-zisă a acestuia. Acest lucru este posibil prin procedura de trombectomie mecanică (endovasculară) urmata de angioplastie. Sunt utilizate catetere și stenturi introduse prin vasele de sânge, după efectuarea unei puncții la nivelul pielii. Stentul are ca scop dilatarea placii de aterom si fixarea acesteia pe peretii arterei eliminand astfel riscul de a se rupe si de a migra in alta zona. 

În cazul unui AVC hemoragic, este foarte important ca hemoragia să fie oprită. De aceea, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală sau in anumite cazuri, oprirea hemoragiei este posibilă și printr-o metodă intervențională efectuată prin abord vascular, prin tehnica cateterismului si implica implantarea unui dispozitiv denumit “coil”. 

Este important ca tratamentele să fie efectuate în primele ore de la declanșarea AVC-ului.

Post AVC, pacientul trebuie să urmeze un tratament medicamentos care îi asigură o circulație sangvină optimă și trebuie să meargă periodic la control medical. Acest lucru este valabil și pentru cei care au avut un AVC tranzitor, în scopul prevenției AVC-ului ischemic. 

În cazul în care pacientul a dezvoltat o paralizie, este important să urmeze programe de recuperare fizică (de exemplu, kinetoterapie).

Așadar, accidentul vascular cerebral este o afecțiune gravă cu consecințe neurologice, care pune în pericol viața pacientului.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.