ATS- ateroscleroză sistemică

Ateroscleroza sistemică (ATS) este o afecțiune în care depunerile de grăsimi, colesterol și celule inflamatorii îngustează progresiv arterele și reduc circulația sângelui către organele vitale. Boala poate afecta simultan arterele inimii, creierului, membrelor inferioare sau rinichilor și evoluează adesea fără simptome evidente în stadiile incipiente. Diagnosticată la timp și monitorizată corespunzător, ateroscleroza sistemică poate fi ținută sub control, reducând riscul unor complicații precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. În continuare, afli care sunt cauzele, simptomele, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament disponibile.

Ce este ATS – ateroscleroza sistemică?

Ateroscleroza reprezintă îngroșarea și rigidizarea arterelor prin acumularea unor „plăci de aterom”. Aceste plăci conțin colesterol LDL, celule inflamatorii și calciu. Termenul „sistemică” subliniază caracterul generalizat al procesului aterosclerotic, care poate interesa mai multe teritorii arteriale, fără ca acestea să fie obligatoriu afectate simultan.

Arterele sănătoase au un strat intern neted, numit endoteliu. Acesta permite sângelui să circule liber. Hipertensiunea, glicemia crescută sau fumatul deteriorează endoteliul. Odată lezat, colesterolul pătrunde în peretele vascular, iar sistemul imunitar reacționează. Se formează o zonă de inflamație cronică, iar în timp apare placa de aterom.

Nu confunda ateroscleroza cu arterioscleroza. Arterioscleroza descrie rigidizarea vaselor odată cu vârsta. Ateroscleroza este un proces specific, cu acumulare de plăci. Toți cei cu ateroscleroză au un anumit grad de rigidizare, dar nu orice rigidizare înseamnă placă de aterom.

Cum afectează circulația sângelui

Pe măsură ce placa crește, îngustează lumenul arterial, adică spațiul prin care circulă sângele. Pe măsură ce o stenoză devine semnificativă hemodinamic, aportul de sânge poate deveni insuficient față de necesarul organului, mai ales la efort; impactul nu poate fi stabilit doar printr-un prag procentual unic pentru toate teritoriile arteriale. Exemplu concret: dacă urci două etaje și simți presiune în piept care dispare la repaus, ar putea fi vorba de angină. Inima cere mai mult sânge, dar artera îngustată nu poate răspunde.

Există două tipuri de plăci:

· plăci stabile, cu capsulă groasă;

· plăci instabile, cu capsulă subțire, predispuse la ruptură.

Ruptura unei plăci poate declanșa formarea unui cheag care blochează complet artera. Așa apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC). De aceea, evaluarea riscului înainte de apariția complicațiilor contează enorm.

Unde se localizează ateroscleroza sistemică?

ATS poate afecta orice arteră, dar câteva zone sunt frecvent implicate.

Arterele coronare

Acestea hrănesc inima. Îngustarea lor provoacă angină sau infarct. Pentru diagnostic precis, medicul recomandă adesea o coronarografie. Procedura vizualizează direct arterele și arată cât de severă este îngustarea. În centre medicale cu supraspecializare în cardiologie intervențională, echipele au tratat peste 30.000 de pacienți și au realizat 15 premiere medicale, inclusiv proceduri efectuate pentru prima dată în România, utilizând dispozitive moderne și tehnici minim invazive.

Arterele carotide

Carotidele duc sângele la creier. O stenoză importantă crește riscul de AVC. În anumite situații, medicul poate recomanda angioplastie carotidiană, procedură prin care se dilată artera și se implantează un stent pentru a menține fluxul sanguin.

Arterele membrelor inferioare

Dacă te dor gambele după 100–200 de metri de mers și durerea dispare la oprire, este posibil să ai boală arterială periferică. În stadii avansate pot apărea răni care se vindecă greu.

Arterele renale

Îngustarea lor poate duce la hipertensiune dificil de controlat sau la afectarea funcției renale.

Prezența aterosclerozei într-un teritoriu se asociază cu un risc crescut de afectare aterosclerotică și în alte teritorii. De aceea medicii evaluează riscul cardiovascular global, nu doar o singură arteră.

Factori de risc pe care trebuie să îi cunoști

După 45–50 de ani, riscul crește. Dacă ai hipertensiune sau diabet, riscul crește suplimentar.

Factori modificabili:

· colesterol LDL crescut;

· fumat;

· hipertensiune arterială;

· diabet zaharat;

· obezitate abdominală;

· sedentarism;

· alimentație bogată în grăsimi saturate și zahăr.

Factori nemodificabili:

· vârsta;

· sexul masculin (femeile recuperează riscul după menopauză);

· istoric familial de infarct sau AVC la vârste tinere.

Dacă ești fiu sau fiică a unui pacient cu infarct, începe evaluările mai devreme. Un control anual poate preveni complicații peste zece ani.

Ce simptome pot apărea

Mulți pacienți nu au simptome în fazele inițiale. Totuși, fii atent la semnale.

La nivel cardiac:

· presiune sau arsură în piept la efort;

· lipsă de aer;

· oboseală neobișnuită.

La nivel cerebral:

· slăbiciune bruscă într-un braț sau picior;

· tulburări de vorbire;

· vedere încețoșată.

La nivelul picioarelor:

· durere la mers;

· senzație de rece sau amorțeală;

· răni care nu se vindecă.

Durerea toracică persistentă, dificultatea bruscă de vorbire sau paralizia unui membru reprezintă urgențe medicale. Apelează imediat serviciile de urgență.

Cum stabilește medicul diagnosticul

Medicul începe cu discuția detaliată și examinarea clinică. Urmează analize de sânge: profil lipidic, glicemie, hemoglobină glicată, funcție renală.

Ecografia Doppler evaluează fluxul în carotide sau în arterele membrelor. Indicele gleznă-braț compară tensiunea la gleznă cu cea de la braț și depistează afectarea periferică.

Pentru arterele coronare, alegerea investigației depinde de simptome și de probabilitatea clinică a bolii. În suspiciunea de boală coronariană cronică, evaluarea începe de regulă prin metode neinvazive, precum angio-CT coronarian sau imagistică funcțională. Coronarografia invazivă permite vizualizarea directă a arterelor și, atunci când este indicată, poate ghida revascularizarea. Riscurile includ sângerarea la locul puncției, reacții la substanța de contrast și, rar, complicații vasculare sau alte evenimente majore.Centrele medicale cu experiență în cardiologie intervențională colaborează cu spitale importante, precum Spitalul Monza, și folosesc tehnologii moderne pentru rezultate stabile și recuperare rapidă.

Cum tratezi ateroscleroza sistemică

Tratamentul urmărește două obiective: încetinirea progresiei bolii și prevenirea complicațiilor.

1. Schimbarea stilului de viață

Adoptă alimentația de tip mediteraneean. Consumă legume, pește, ulei de măsline, cereale integrale. Redu carnea procesată și zahărul.

Mergi pe jos 30 de minute, de cinci ori pe săptămână. Dacă ai deja boală cardiovasculară, discută cu medicul înainte de a începe un program intens.

Renunță complet la fumat. Chiar și după 20 de ani de fumat, oprirea reduce riscul cardiovascular în următorii ani.

2. Tratament medicamentos

Statinele scad colesterolul LDL și stabilizează plăcile. Antiagregantele reduc riscul formării cheagurilor. Medicul ajustează tratamentul antihipertensiv și antidiabetic pentru a menține valorile în ținte sigure. Nu întrerupe medicația fără acord medical, chiar dacă te simți bine.

3. Tratament intervențional

Dacă îngustarea este severă sau simptomele persistă, medicul poate recomanda angioplastie coronariană cu implantare de stent. Procedura lărgește artera și menține deschiderea printr-un stent metalic sau activ farmacologic. Recuperarea durează, de regulă, una-două zile de spitalizare, urmate de reluarea treptată a activităților.

Există riscuri: sângerare, tromboză de stent, reîngustare în timp. La pacienții cu stimulator cardiac, compatibilitatea cu anumite investigații imagistice, în special RMN, depinde de tipul dispozitivului cardiac implantabil și de protocolul centrului. Medicul îți explică toate detaliile și adaptează soluția la cazul tău.

Beneficiul unei intervenții depinde de indicația corectă, teritoriul arterial afectat și riscul individual, iar decizia se bazează pe raportul dintre beneficiile așteptate și riscurile procedurii.Prevenția și monitorizarea pe termen lung

Frecvența evaluărilor cardiovasculare se stabilește în funcție de vârstă și de profilul individual de risc. Tensiunea arterială, profilul lipidic și glicemia trebuie evaluate periodic conform recomandărilor medicale. Dacă ești aparținător, încurajează-ți părinții să își facă investigațiile recomandate. Programează o consultație la Monza Ares și află dacă ai nevoie de o evaluare coronarografică. Află mai multe despre coronarografie de la specialiștii noștri.

Menține legătura cu echipa medicală. Centrele cu experiență vastă, peste 30.000 de pacienți tratați și numeroase inovații în cardiologie, pot oferi soluții personalizate și tehnici moderne. Acționează din timp. O evaluare corectă permite identificarea riscului și alegerea investigațiilor și tratamentului adecvate; coronarografia este utilă atunci când există o indicație clinică.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Întrebări frecvente

Cât costă coronarografia și cât timp stau internat?

Costul diferă în funcție de complexitatea cazului și de investigațiile asociate. Internarea durează, în majoritatea situațiilor, 24–48 de ore. Discută direct cu echipa medicală pentru o estimare personalizată. Înainte de procedură, ți se explică pașii, riscurile și beneficiile.

Care sunt riscurile angioplastiei cu stent?

Complicațiile majore sunt rare în cazurile stabile, dar pot include infarct, AVC sau tromboză de stent. Mai frecvent apar sângerări minore la locul puncției. Există și riscul de reîngustare în timp. Medicul îți recomandă tratament antiagregant pentru a reduce aceste riscuri și monitorizează evoluția.

Cum trebuie să mă pregătesc pentru coronarografie? Pot veni cu însoțitor?

De obicei, nu mănânci cu 6–8 ore înainte și informezi medicul despre tratamentele urmate, mai ales anticoagulante sau antidiabetice. Adu toate documentele medicale. Este recomandat să vii cu un însoțitor care să te ajute la externare și în primele ore după procedură.