Angioplastie carotidiana / Tratament boala carotidiana, atac ischemic vascular, AVC


Anestezielocală
Durată procedură30-60 min
Durată spitalizare24h
Tratamentul stenozelor carotidiene | Centrele Ares | Neuroradiologie Interventionala

Cuprins

Arterele carotide sunt vase de sânge foarte importante. Situate de o parte și de alta a gâtului, sunt responsabile de alimentarea creierului cu sânge oxigenat. Stenoza arterelor carotide, adică îngustarea acestora ca urmare a depunerii de depozite de grăsime pe pereții arteriali, poate duce la blocarea parțială sau completă a fluxului sangvin către creier și la producerea unui accident vascular cerebral (AVC). Există două opțiuni de tratament pentru arterele înfundate. Se poate recurge fie la endarterectomie, ce este o operație de carotidă, fie, atunci când aceasta este prea riscantă pentru pacient, la o procedură numită angioplastie carotidiană cu plasare de stent, despre care vei afla mai multe mai jos.[1]

Generalități despre angioplastia carotidiană

Angioplastia carotidiană este o intervenție pe arterele carotide, necesară, după cum am spus, atunci când acestea sunt blocate sau îngustate de placă de aterom, și recomandată atunci când metodele chirurgicale tradiționale nu sunt fezabile sau sunt prea riscante. 

Această intervenție este efectuată prin amplasarea unui filtru de protecție antiembolie și montarea unui stent din Nitinol. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou.

Artera normala fara stenoze

Depuneri de grasimi pe artera

Formare de plac fibroasa

Formare de placa fibroasa instabila

Cui i se adresează angioplastia carotidiană? 

Angioplastia carotidiană poate fi recomandată atât ca metodă de tratament, cât și ca metodă de prevenție. Posibile indicații pentru această procedură sunt: 

  • Grad de stenozare a arterei carotide de 70% sau mai mult; 
  • Tratamentul pacienților cu AVC sau atac ischemic tranzitor (AIT – atac cerebral minor); 
  • Endarterectomia prezintă riscuri prea ridicate pentru pacient (posibile contraindicații pentru intervenția chirurgicală tradițională sunt boala pulmonară severă, infarctul miocardic recent, angina instabilă sau insuficiență cardiacă congestivă severă);[4]
  • Stenoza se află într-un loc dificil de ajuns prin endarterectomie; 
  • Pacientul a suferit o intervenție chirurgicală la gât sau la carotidă în trecut; 
  • Pacientul a fost expus la radiații în zona gâtului.[1][2]

Cum îți poți da seama că ai nevoie de angioplastie carotidiană?

Ca și în cazul altor boli vasculare, în stadiile incipiente, o carotidă înfundată nu produce simptome. Adesea, nu există niciun semn de alarmă până la producerea unui AIT sau AVC. În acest caz, ai putea observa simptome precum:

  • Pierderea bruscă a vederii, vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere; 
  • Slăbiciune, furnicături sau amorțeală pe o parte a feței, pe o parte a corpului ori într-un braț sau picior; 
  • Dificultăți bruște la mers; 
  • Pierderea echilibrului; 
  • Lipsa de coordonare; 
  • Amețeli și/sau confuzie bruscă; 
  • Dificultăți de vorbire (afazie); 
  • Confuzie; 
  • Cefalee bruscă severă
  • Probleme cu memoria; 
  • Dificultăți la înghițire (disfagie).[3]

Programare printr-un simplu click!

Completează formularul ș te contactam noi!

În ce constă procedura de angioplastie carotidiană?

Procedura de angioplastie carotidiană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și decurge astfel: 

  • Se face o puncție fie la nivelul arterei femurale (zona inghinală), fie la nivelul arterei radiale (încheietura mâinii); 
  • Odată făcută puncția milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera aleasă ca abord un tub gol (teacă arterială) prin care introduce apoi o serie de ghiduri și catetere (sonde, tuburi subțiri) cu care avansează prin ghidaj radioscopic până la originea arterei carotide (în interiorul arterelor nu sunt terminații nervoase, așa că nu vei simți trecerea cateterelor prin artere); 
  • Folosind aceste catetere, medicul cardiolog injectează substanța de contrast pe baza de iod care realizează opacifierea arterelor carotidiene și, prin expunerea la raze X, observă fluxul sangvin și eventualele blocaje (substanța de contrast poate provoca o senzație temporară de căldură pe o parte a feței); 
  • Dacă se găsesc stenoze, se pătrunde prin acestea cu un ghid subțire, se amplasează un filtru de protecție antiembolie în scopul de a proteja creierul în cazul dizlocării unei plăci de aterom și se traversează stenoza cu un stent din Nitinol autoexpandabil care se fixează de-a lungul stenozei carotidiene.[2]

Prin aceasta intervenție se restabilește fluxul sangvin spre creier și se elimină riscul unui AVC. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou.

Cum te pregătești pentru angioplastia carotidiană?

Înainte de procedură:

  • 1. Vei efectua un set complet de analize de sânge.
    1. Vei efectua un set complet de analize de sânge.
  • 2. Vei efectua o electrocardiogramă și un doppler carotidian.
    2. Vei efectua o electrocardiogramă și un doppler carotidian.
  • 3. Anumite medicamente vor fi oprite.
    3. Anumite medicamente vor fi oprite.
  • 4. Nu vei mânca și nu vei bea apă.
    4. Nu vei mânca și nu vei bea apă.
  • 5. Te vei abține de la fumat.
    5. Te vei abține de la fumat.

Cât durează internarea după angioplastia carotidiană?

Angioplastia carotidiană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de coronarografie. Majoritatea persoanelor sunt externate după 24 de ore, dacă totul decurge așa cum ar trebui (nu apar complicații, starea pacientului este stabilă și rezultatele testele efectuate nu indică vreo problemă).[2]

Care sunt riscurile procedurii de angioplastie carotidiană? 

Chiar dacă este vorba de o procedură minim invazivă, angioplastia carotidiană presupune și ea anumite riscuri. Lista acestora poate include: 

  • Atac cerebral – în timpul intervenției se pot forma cheaguri de sânge care se desprind și pot ajunge la creier; folosirea filtrului de protecție antiembolie și a anticoagulantelor reduc acest risc; 
  • Alergia la substanță de contrast sau unele medicamente; 
  • Apariția de hematoame la locul de puncție; 
  • Leziuni cerebrale; 
  • Restenoza în stent; 
  • Infarct; 
  • Insuficiență renală (riscul este mai ridicat în cazul pacienților care au deja probleme cu rinichii); 
  • Convulsii.[1]

Hemostaza după procedura de angioplastie carotidiană

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. Pentru a evita sângerarea de la locul de inserare a cateterului, este indicat repausul la pat. 

În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul și te vei putea ridica din pat mult mai repede. 

Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul procedurii de angioplastie carotidiană?

Unul dintre dispozitivele medicale folosite în timpul procedurii de angioplastie este stentul. Acesta este un tub realizat dintr-o rețea metalică și are capacitatea de a menține artera deschisă. 

Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. De asemenea, acestea pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative.

Un alt dispozitiv medical folosit în timpul procedurii de angioplastie carotidiană este acel filtru sau dispozitiv de protecție embolică. După cum îi spune și denumirea, rolul său este acela de prinde orice resturi care se pot desprinde de la nivelul zonei îngustate a arterei în timpul procedurii.[2]

stent

Ce se întâmplă după procedura de angioplastie carotidiană?

  • 1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
    1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
  • 2. Vei face o electrocardiogramă de control.
    2. Vei face o electrocardiogramă de control.
  • 3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
    3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
  • 4. Vei face analize de sânge.
    4. Vei face analize de sânge.

Zona pe unde a fost introdus cateterul poate rămâne sensibilă, umflată și învinețită timp de câteva zile. Poate exista o mică zonă de decolorare sau un mic nodul în zona puncției. Este posibil să ți se recomande să eviți activitățile intense și ridicarea de greutăți timp de 24 de ore după procedură.[2]

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie carotidiană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.

Angioplastia carotidiană poate reduce șansele de a suferi un accident vascular cerebral. Nu poate elimina însă cauza problemei și nici preveni formarea, în timp, a plăcii de aterom, a cheagurilor de sânge și a altor probleme la nivelul arterelor carotide. Pentru a preveni stenoza arterelor carotide, va trebui să faci anumite alegeri în ceea ce privește stilul de viață, de la schimbarea stilului alimentar până la cât de des faci mișcare.[1]

Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți oferi mai multe informații despre angioplastia carotidiană și cum poți afla dacă această procedură este sau nu indicată și în cazul tău. Sună la numărul de telefon dedicat sau completează formularul de contact disponibil pe site-ul nostru și vei fi contactat în cel mai scurt timp. 

Bibliografie: 

  1. „Angioplasty and Stent Placement - Carotid Artery: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/002953.htm. Accessed 21 Nov. 2022.
  2. „Carotid Angioplasty and Stenting - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/carotid-angioplasty-and-stenting/about/pac-20385111. Accessed 21 Nov. 2022.
  3. Fulghum, Debra. „Carotid Artery Disease: Causes, Symptoms, Tests, and Treatment.” WebMD, WebMD, 19 Sept. 2008, www.webmd.com/heart-disease/carotid-artery-disease-causes-symptoms-tests-and-treatment. Accessed 21 Nov. 2022.
  4. Saleem, Taimur, and Donald T Baril. „Carotid Artery Stenting.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 25 July 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470541/. Accessed 21 Nov. 2022.

Află imediat costurile acestei proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor