Infarctul miocardic este o urgență medicală care apare atunci când una sau mai multe dintre arterele care alimentează inima cu sânge sunt blocate. Infarctul miocardic este cunoscut și ca atac de cord și trebuie tratat cu maximă seriozitate, atunci când se manifestă, pentru că prezintă risc letal.
Inima este un mușchi irigat de mai multe artere. Acestea se numesc artere coronare și sunt, în mod normal, în număr de trei, fiecare cu ramificații. Atunci când una dintre aceste artere coronare este astupată de un cheag de sânge, circulația spre inimă este blocată iar porțiunea de mușchi alimentată de vasul respectiv are de suferit – apare ischemia miocardică, urmată de necroză. Acesta este infarctul miocardic. Infarctul miocardic (denumit si sindrom coronarian acut) este o urgență medicală care apare atunci când una sau mai multe dintre arterele care alimentează inima cu sânge sunt blocate. Infarctul miocardic este cunoscut și ca atac de cord și trebuie tratat cu maximă seriozitate, atunci când se manifestă, pentru că prezintă risc letal.
Care sunt factorii de risc care conduc la infarct?
Ateroscreloza - Nivelul mare de colesterol din sânge – colesterolul LDL, cunoscut în termeni populari ca ”rău” este una dintre principalele cauze ale blocării arterelor. Colesterolul este de fapt o substanță incoloră care se găsește în alimentele pe care le mâncăm dar est și produs de către organism. Colesterolul LDL se lipește de pereții arterelor, producând îngustări ale acestora. În timp aceste îngustări (stenoze) devin din ce în ce mai severe și pot provoca infarctul miocardic.
Nivelul mare de trigliceride din sânge – trigliceridele sunt un tip de grăsimi naturale care se adună în artere. Ele provin din alimentație și călătoresc prin sânge, până când sunt depozitate în celulele adipoase. Unele dintre ele rămân însă depuse pe artere, provocând în timp, îngustarea acestora.
Alimentația dezechilibrată, bogată în zahăr și grăsimi. Grăsimile saturate sunt tipuri de grăsimi care se găsesc în special în produsele din carne și lactate. Ele cresc nivelul de colesterol rău din corp și reduc nivelul de colesterol bun. Grăsimile trans, cunoscute și ca grăsimi hidrogenate, sunt grăsimi artificiale care se regăsesc mai ales în produsele alimentare procesate
Hipertensiunea arterială– este un factor de risc important pentru infarctul miocardic acut, din cauza faptului că hipertensiunea contribuie la deteriorarea arterelor și formarea plăcii de aterom.
Diabetul– este o afecțiune care determină creșterea nivelului glicemiei din sânge. Nivelul mare de glucoză (zahăr) din sânge poate deteriora arterele și conduce la boala coronariană, precursoare pentru infarctul miocardic acut.
Obezitatea – șansele producerii unui infarct miocardic sunt mai mari în cazul persoanelor supraponderale, care de obicei au asociați mai mulți factori de risc: diabet, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, hipertensiune arterială.
Fumatul – produsele din tutun reprezintă un risc major pentru apariția aterosclerozei și a infarctului miocardic.
Vârsta – odată cu înaintarea în vârstă, sănătatea arterelor se deteriorează în mod natural, iar riscul pentru apariția infarctului crește. Riscul producerii unui infarct este mai mare în cazul bărbaților cu vâsta peste 45 de ani și al femeilor cu vârsta peste 55 de ani.
Istoricul familial – dacă în familia pacientului există membrii care au suferit de boli cardiovasculare, riscul de a dezvolta la rândul său o astfel de boală este crescut.
Cauzele infarctului miocardic – când apare atacul de cord?
Arterele coronare transportă sânge încărcat cu oxigen la inimă. În timp însă, pe pereții acestor artere se depun bucăți de calciu, grăsimi, colesterol sau produși sangvini, denumiți în termeni medicali placă de aterom. Acest proces se numește ateroscleroza și stă la baza producerii unui infarct miocardic. Ateroscleroza este determinată de mai multe cauze, atât medicale cât și de stilul de viață.
Care sunt cauzele infarctului miocardic - pot fi și non-aterosclerotice?
boli autoimune
compresia extrinsecă (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva);
embolii pe arterele coronare: endocardita bacteriană, prolaps de valvă mitrală, tromb mural din atriul sau ventricul stâng
traumatisme și alte agresiuni mecanice
anomalii coronariene congenitale
spasm pe coronare libere
boli hematologice.
Care sunt simptomele infarctului – cum se manifestă infarctul miocardic?
Simptomele clasice ale infarctului miocardic sunt durerea în piept (angina instabilă) și dificultățile de respirație. Totuși, infacrtul miocardic se poate manifesta în diverse feluri, de aceea este important să monitorizăm și apariția altor simptome:
Care este tratamentul infarctului miocardic acut – cum se tratează infarctul?
Diagnosticul infarctului se face în regim de urgență. Este important ca arterele închise să fie revascularizate cât mai rapid, pentru ca mușchiul cardiac să aibă cât mai puțin de suferit. Medicii vor evalua pacientul măsurându-i tensiunea arterială, efectuând o electrocardiogramă și analize de sânge. Se pot efectua un test de efort și o ecografie cardiaca.
Ghidurile de cardiologie recomandă ca pacientul să fie dus în cel mai scurt timp într-un laborator de cateterism cardiac, unde se face o coronarografie, se observă artera ocluzionată și se deschide prin angioplastie cu implantare de stent.
Tratamentul infarctului miocardic, în urgență, se realizează prin procedura de angioplastie coronariană – o metodă minim invazivă prin care artera blocată este revascularizată. Practic, medicul cardiolog intervenționist va monta o teacă subțire pe artera radială (de la mână) sau pe cea femurală (de la picior) și prin această teacă va înainta un cateter prevăzut la capăt cu un balon și/sau stent. Procedura se realizează în sala de angiografie, sub controlul razelor X, medicul cardiolog intervenționist observând astfel care este locul exact unde artera sau arterele coronare sunt îngustate. Cateterul este înaintat până la locul respectiv, iar artera este dilatată cu ajutorul balonului și al stentului. Stentul rămâne pe arteră și previne reîngustarea acesteia.
În anumite cazuri, infarctul miocardic se poate trata prin operația de by-pass coronarian. În acest caz, chirurgul va atașa o porțiune dintr-o arteră sau venă recoltată din altă parte a corpului, redirecționând astfel circulația sângelui pentru a ocoli zona îngustată.
Proceduri utilizate în tratamentul infarctului miocardic disponibile la MONZA ARES
Arterele tale coronare furnizează inimii sânge bogat în oxigen. De-a lungul vieții, din diverse cauze, pe aceste artere se acumulează depuneri de calciu, colesterol și alte substanțe și se formează plăci de aterom, ceea ce duce la îngustarea sau chiar blocarea completă a acestora. Acest proces se numește ateroscleroză și afectează circulația sângelui către inimă. Este o problemă ce poate fi însă rezolvată cu ajutorul angioplastiei coronariene. [1][2] Ce este angioplastia coronariană cu stenturi? Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Procedura de angioplastie este indicată atunci când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare. null Beneficiile procedurii În majoritatea cazurilor, angioplastia duce la îmbunătățirea fluxului sangvin prin arterele coronare și la ameliorarea simptomelor cauzate de îngustarea sau blocarea acestora. În cazul unui atac de cord, această procedură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Comparativ cu bypass-ul coronarian, riscurile și costurile sunt mai mici. Nu sunt necesare incizii chirurgicale sau anestezie generală. Perioada de spitalizare va fi mai scurtă și vei putea reveni la activitățile normale mai repede. [4][5] Când este necesară angioplastia coronariană cu stenturi? Ai putea avea nevoie de angioplastie dacă prezinți simptome precum: Durere toracică persistentă/ angină pectorală; Electrocardiogramă (EKG) anormală; Anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei; Oboseală la efort; Palpitații; Amețeli bruște; Lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) - în special dacă ești un pacient cu factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat; Dificultăți de respirație. null Ce se întâmplă în timpul procedurii? Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariană cu stenturi este o continuare a coronarografiei, în scopul revascularizării arterelor coronare depistate cu stenoze. Procedura de angioplastie coronariană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și are mai multe etape: Se face o mică puncție la nivelul arterei femurale sau a celei radiale și se montează o teacă sterilă (un tub mic de plastic); Un cateter (o sondă foarte subțire prevăzută în vârf cu balon și/sau stent) este introdus prin teacă și ghidat până la nivelul arterelor coronare; este posibil să simți o ușoară presiune atunci când medicul introduce cateterul, dar niciun disconfort grav; [5] Este injectată substanța de contrast pentru a se observa circulația sângelui; este posibil să simți o senzație de căldură în acest moment; [5] În locurile unde se observă îngustări ale arterelor, se intervine, fie prin dilatarea arterei cu un balon, fie prin montarea unui stent; prin umflarea balonului, se produce dilatarea zonei de stenoză (este normal să simți un ușor disconfort când balonul este umflat); stenoza se aplatizează, iar placa de aterom este împinsă în pereții arterei coronare, având ca rezultat revascularizarea semnificativă a arterei coronare stenozate; de multe ori, dilatarea zonei de stenoză cu ajutorul balonului nu este suficientă, motiv pentru care se recurge la implantarea unui stent la inimă. După montarea stentului și terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul în voie și te vei putea ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite? Pe parcursul angioplastiei coronariene se folosesc mai multe dispozitive medicale: teci, catetere, baloane și stenturi. Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Riscul apariției unei astfel de reacții adverse după montarea stentului se reduce la sub 1% în cazul folosirii unui dispozitiv farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Cât durează internarea? Angioplastia coronariană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedurile de coronarografie și angioplastie. Te poți întoarce la viața ta în numai câteva zile. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie coronariană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Vei fi sfătuit să eviți să ridici obiecte grele sau efortul fizic intens timp de cel puțin o săptămână. Tot după o săptămână ar trebui să te poți întoarce și la lucru, în cazul în care este vorba de o angioplastie planificată. Dacă procedura a fost folosită ca tratament de urgență, adică dacă stentul a fost montat după un infarct, ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni până când te vei recupera complet. Dacă observi simptome similare cu cele avute înainte de angioplastie, consultă un medic. [4] Ce schimbări apar pe termen lung? După angioplastie, este important să iei măsuri pentru a avea grijă de sănătatea inimii tale și a reduce riscul apariției altor probleme în viitor: Renunță la fumat; Încearcă să reduci nivelul colesterolului; Adoptă o dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate; regimul alimentar este foarte important după operația de stent; Menține o greutate sănătoasă; Fă-ți regulat analizele de sânge; Încearcă să ții sub control alte afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea arterială; Fă mișcare în mod regulat; Ia medicamentele prescrise de medic. [3] Nu uita: Fumatul și obezitatea sunt două dintre principalele cauze ale bolilor de inimă. Acestea pot afecta și șansele de reușită ale tratamentului. [4] Care sunt riscurile angioplastiei coronariene cu stenturi? Angioplastia coronariană este considerată, în general, o procedură sigură. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există anumite riscuri și complicații ce pot apărea în timpul sau după realizarea acesteia. Printre acestea se numără: Reacție alergică la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor; Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție; Afectarea arterei în care a fost introdusă teaca; Sângerare excesivă ce necesită transfuzie de sânge; Atac vascular cerebral; Deces. [4] Angioplastia coronariană este una dintre cele mai des folosite metode de tratament pentru lărgirea arterelor îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Este considerată o procedură relativ sigură, iar riscul apariției unei complicații variază în funcție de factori precum vârsta și starea ta generală de sănătate, precum și dacă ai avut sau nu un atac de cord. [4] Dacă ai nevoie de informații suplimentare, colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările. Nu neglija simptomele care te supără și nu amâna vizita la medic. Care este prețul procedurii de angioplastie coronariană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Surse de referință: “Angioplasty.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, medlineplus.gov/angioplasty.html. Accessed 26 May 2022. CDC. “Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 26 May 2022. “Coronary Angioplasty and Stents - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Overview - Coronary Angioplasty and Stent Insertion. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angioplasty/#:~:text=A%20coronary%20angioplasty%20is%20a,a%20narrowed%20or%20blocked%20artery.. Accessed 26 May 2022. RSNA, America. “Angioplasty and Vascular Stenting.” Radiologyinfo.org, 2020, www.radiologyinfo.org/en/info/angioplasty#895a6f7ec4d8482b831512350456aa76. Accessed 26 May 2022.
Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură medicală ce ne ajută să obținem informații prețioase despre starea de sănătate a inimii și a arterelor coronare, adică a acelor vase care alimentează miocardul cu sânge. Este considerată cea mai bună metodă de diagnosticare a bolii coronariene, dar este folosită și când se suspectează că ar exista alte probleme cardiace. [3] Ce este coronarografia? Primul lucru pe care trebuie să-l lămurim este că angiografia coronariană este o metodă de diagnosticare, nu de tratament. Coronarografia presupune injectarea de către medicul cardiolog intervenționist a unei substanțe de contrast în arterele coronare. În acest fel, se obțin imagini (angiograme) [3] ale circulației sângelui în artere și se pot evidenția eventualele obstacole ce stau în calea curgerii normale a sângelui la acest nivel: stenoze (ateroscleroză sau îngustări ale arterelor) sau trombi (cheaguri de sânge). Această procedură îi va permite medicului tău să stabilească, într-o manieră extrem de precisă, nu doar numărul, ci și localizarea și severitatea stenozelor arterelor coronare. Coronarografie Video: Aici puteti viziona un video explicativ despre coronarografie: Când ai nevoie de coronarografie/angiografie coronariană? Procedura de coronarografie este indicată atunci când se suspectează prezența unui infarct miocardic sau a anginei pectorale caracterizate prin: durere toracică persistentă / angina pectorală lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) la pacienți cu factori de risc cardiovasculari:
hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat EKG anormal; anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei. Această procedură mai poate fi folosită și pentru a diagnostica afecțiuni cardiace precum: Boala coronariană – este cauzată de acumularea unor plăci de aterom (depozite de colesterol și calciu) pe pereții vaselor de sânge și poate provoca atacuri de cord și angină pectorală; Boala cardiacă congenitală la copii – o serie de defecte cardiace congenitale care afectează funcționarea normală a inimii; Bolile valvelor inimii - probleme cu funcționarea uneia sau mai multor dintre cele patru valve ale inimii; Cardiomiopatie - o afecțiune a mușchiului inimii. De regulă, această procedură este recomandată pacienților care prezintă simptome precum: Durere toracică (angină pectorală); Oboseală puternică (oboseală la efort); Palpitații; Amețeli bruște; Lipotimii; Electrocardiogramă (ECG) anormală; Dificultăți de respirație. null Ce se întâmplă în timpul procedurii de coronarografie / angiografie coronariene Coronarografia se efectuează în sălile de angiografie din cadrul Centrelor ARES, în condiții sterile, sub anestezie locală. Pe tot parcursul acesteia, tu vei rămâne conștient și vei putea vorbi cu medicul. Te-ai putea simți somnoros sau s-ar putea chiar să ațipești.[1] Vei fi conectat în permanență la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor. Iată cum va decurge procedura: Ți se va cere să te întinzi pe o masă specială; Medicul cardiolog supraspecializat în Cardiologie Intervențională va alege tipul de abord, femural (la nivel inghinal) sau radial (la încheietura mâinii), după care va face anestezia locală pentru puncția arterei; Odată făcută puncția milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera brahială, artera radială sau cea femurală un tub gol (teacă arterială) prin care introduce apoi o serie de ghiduri și catetere (tuburi lungi, subțiri și flexibile) cu care avansează prin ghidaj radioscopic până la originea arterelor coronare; Folosind aceste catetere, medicul cardiolog injectează substanță de contrast pe baza de iod care realizează opacifierea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, observă fluxul sangvin și eventualele blocaje; în timpul injectării substanței de contrast, este posibil să simți o ușoară senzație de căldură sau un gust metalic în gură; nu trebuie să te îngrijoreze acest lucru; [3] Imaginile se vizualizează pe un ecran, iar medicul îți va comunica diagnosticul. Dacă este necesar, adică dacă au fost identificate blocaje în calea curgerii normale a sângelui, se va efectua acum procedura de angioplastie coronariană cu balon și eventual cu un stent. După terminarea investigației, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. Fie că angiografia coronariană a fost realizată prin abord femural sau radial, ți se va recomanda repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore și îți va permite să-ți miști piciorul în voie și să te ridici din pat. Cât durează internarea? Coronarografia prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de coronarografie. Te vei putea întoarce la viața ta, în numai câteva zile, cu condiția să eviți activitățile ce presupun efort fizic intens. [3] Interpretarea rezultatelor După cum am menționat deja, rolul coronarografiei este de a ne ajuta să aflăm dacă și ce probleme există la nivelul vaselor de sânge. Ne poate arăta, de exemplu: Câte dintre arterele tale coronare sunt blocate sau îngustate; Unde se află blocajele în vasele de sânge; În ce măsură a fost afectat fluxul sangvin către inimă. Toate aceste informații sunt necesare pentru a evalua starea de sănătate a inimii tale și, dacă este necesar, pentru a decide ce tratament este cel mai potrivit pentru tine. [1] Dacă nu sunt identificate stenoze sau obstrucții, se consideră că rezultatele sunt normale. [2] Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de coronarografie, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. El îți va spune și ce poți face sau nu pe parcursul recuperării după coronarografie. Dacă totul decurge așa cum ar trebui, îți vei putea relua activitatea imediat. Ți s-ar putea recomanda să eviți să faci baie în cadă pentru o săptămână sau chiar două după coronarografie. Vei putea face duș, dar este indicat să încerci să menții zona puncționată cât mai uscată. Vei fi mai sfătuit și să eviți să faci sport sau orice fel de activitate ce implică efort fizic intens timp de aproximativ 1-2 săptămâni. [3] Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Care sunt riscurile coronarografiei/angiografiei coronariene? Coronarografia este considerată, în general, o procedură sigură. Ca orice intervenție medicală, presupune și ea anumite riscuri. Printre acestea se numără: Alergia la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmiilor) sau a leșinurilor; Infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție. Care este prețul unei coronarografii? Pentru a afla detalii suplimentare despre prețul procedurii de coronarografie, completează formularul de contact din pagină. Unul dintre consilierii noștri medicali te va contacta în cel mai scurt timp. Coronarografia este o procedură minim invazivă, nedureroasă și fără riscuri mari. Este foarte utilă pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare și pentru stabilirea planului de tratament potrivit. În funcție de numărul sau severitatea blocajelor identificate, ar putea fi suficient tratamentul medicamentos sau ar putea fi necesară o altă intervenție minim invazivă și, în anume cazuri, intervenții chirurgicale. Medicul cardiolog îți va explica tot ce ține de această procedură în timpul consultului inițial, așa că nu ezita să pui întrebări dacă anumite aspecte nu îți sunt clare. De asemenea, consilierii noștri din cadrul ARES Help îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la orice întrebări ai avea. Surse de referință: “Coronary Angiogram - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accessed 19 May 2022. “Coronary Angiography: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2014, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accessed 19 May 2022. NHS Choices. Overview - Cardiac Catheterisation and Coronary Angiography. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angiography/. Accessed 19 May 2022.
Chirurgia cardio-vasculară a cunoscut de-a lungul timpului o progresie impresionantă, actual fiind într-o expansiune continuă. Implicând patologii complexe cardiace și vasculare, aceasta reprezintă o arie de interes comun pentru multiple specialități, atât medicale, cât și chirurgicale. Evoluția spre tehnici minim-invazive determină pacientului o încredere și siguranța mai crescută a actului medical propriu-zis. Una dintre cele mai comune proceduri din sfera cardiologiei cardio-vasculare este operația de bypass aorto-coronarian. Ce înseamnă bypass-ul aorto-coronarian? Bypass-ul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală complexă care urmărește restabilirea fluxului sanguin către inimă la pacienții cu artere coronare îngustate sau blocate. În timpul operației, chirurgul prelevează un vas sanguin sănătos din altă parte a corpului și îl grefează pe artera afectată, asigurând astfel „ocolirea” blocajului de la nivelul acesteia. Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau unul arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții. Acest nou vas se atașează cu un capăt proximal de obstrucție și cu unul în distalitate, restabilind astfel fluxul sanguin la nivelul mușchiului cardiac. Când este necesară operația de bypass aorto-coronarian? Intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian reprezintă o metodă de tratament pentru cardiopatia ischemică, numită și boală coronariană ischemică ori boală cardiacă ischemică, sau pentru diverse anomalii coronariene congenitale. Se realizează atât în regim de urgentă, cât și pentru pacienții cu patologie cronică. Bypass-ul aorto-coronarian este, de obicei, indicat în cazurile de blocaje semnificative în arterele coronare majore, mai ales atunci când intervenția coronariană percutană nu a reușit să le elimine. Principalele indicații includ: obstrucția de peste 50% a arterei coronare principale stângi; boala coronariană cu implicarea a trei vase și stenoză de peste 70%, cu sau fără afectarea arterei descendente anterioare stângi proximale; leziune bicoronariană, incluzând artera descendentă anterioară și o altă arteră majoră; stenoze de peste 70% la unul sau mai multe vase, însoțite de simptome anginoase severe care persistă în ciuda tratamentului medical optim; blocaj de peste 70% la un pacient care a supraviețuit unui stop cardiac subit, asociat cu tahicardie ventriculară cauzată de ischemie. Cardiopatia ischemică este printre cele mai frecvente patologii cardiace, fiind principala cauză de deces de cauză cardio-vasculară. Cardiopatia ischemică presupune un dezechilibru între necesarul și consumul miocardic de oxigen, cauza fiind în majoritatea cazurilor îngustarea sau obstrucția arterelor coronare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei. Mai multe informații despre această afecțiune poți citi aici: boala cardiacă ischemică. Care sunt riscurile intervenției de bypass aorto-coronarian? Potențialele complicații după operația de bypass coronarian sunt reprezentate de: sângerare în timpul sau după intervenția chirurgicală; embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral; aritmii cardiace; infecție la nivelul plăgii; insuficiență renală; pneumonie/tulburări respiratorii; deces. Menționăm că riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atât de patologia cardiacă, cât și de comorbiditățile asociate fiecărui pacient. Scorul riscului de mortalitate este calculat prin sistemul internațional EuroSCORE II. Ce se întâmplă în timpul operației de bypass aorto-coronarian? Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală, care presupune intubarea oro-traheală și ventilație mecanică. Bypass-ul aorto-coronarian se poate efectua prin diverse metode: clasic, pe cord bătând și prin chirurgie minim invazivă. Chirurgia tradițională, clasică, presupune abordul printr-o incizie pe linia mediana a sternului care asigura accesul spre inimă. În acest timp, o pompă de circulație extra-corporeală asigură circulația sângelui în organism. La finalul intervenției, se repornește inima și se restabilește continuitatea țesuturilor. Bypass-ul aorto-coronarian pe cord bătând se efectuează fără utilizarea pompei pentru circulația extra-corporeală, în timpul intervenției sistemul cord-plămân fiind funcțional. Chirurgia minim invazivă se realizează printr-o incizie minimă, lateral stângă, și este o intervenție care se efectuează pe cord bătând. Cât durează operația de bypass coronarian? Durata intervenției depinde de complexitatea anatomică, localizarea leziunilor și numărul de bypass-uri necesare. În general, operația durează între 3 și 6 ore. Ce se întâmplă după procedură? Cât durează internarea? Durata spitalizării variază în funcție de tipul intervenției. Durata medie de spitalizare este de 3-5 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie. După operație, vei fi transferat pe secția de ATI, unde vei fi monitorizat îndeaproape. În primele 24-48 de ore, tubul care asistă respirația va fi îndepărtat, permițându-ți să respiri pe cont propriu. Echipa medicală îți va monitoriza constant tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația de oxigen și alte funcții vitale prin examinări clinice și investigații specifice. Vei primi medicamente pentru a controla durerea, pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge și pentru a susține funcția cardiacă. Se va începe cât mai curând posibil un program de reabilitare cardiacă, care va continua și după externare. Acesta include exerciții fizice graduale, educație despre sănătatea inimii și consiliere nutrițională. Vei fi încurajat să începi să te mobilizezi cât mai repede posibil, la o zi sau două după operație. În general, ar trebui să poți sta pe un scaun după o zi, să mergi după trei zile și să folosești scările după cinci sau șase zile. Recuperarea după bypass coronarian În majoritatea cazurilor, recuperarea după o intervenție de bypass aorto-coronarian durează între 6 și 12 săptămâni. Activitățile ușoare, precum mersul pe distanțe scurte, gătitul sau ridicarea obiectelor ușoare, pot fi reluate încă din primele zile după externare. Pentru reluarea activităților mai solicitante fizic, cum ar fi condusul, se recomandă să se aștepte 4 - 6 săptămâni sau până se primește acordul medicului. Dacă recuperarea decurge bine, te vei putea întoarce la serviciu după aproximativ 6 - 8 săptămâni, cu condiția ca sarcinile de lucru să nu implice activități obositoare din punct de vedere fizic. Pentru a reduce riscul cardiovascular, se recomandă modificarea stilului de viață pentru a include: activitate fizică regulată - ajută la gestionarea colesterolului, a tensiunii arteriale și a altor factori de risc pentru bolile de inimă; ți se va comunica când poți începe să faci exerciții și vei primi recomandări personalizate privind intensitatea, durata și frecvența acestora; adoptarea unei diete sănătoase - deși nu se poate vorbi neapărat despre un regim alimentar după bypass coronarian, este important să adopți o dietă echilibrată, care să includă alimente sănătoase pentru inimă, cum ar fi carnea slabă, fructele, legumele și cerealele integrale; se recomandă evitarea sau limitarea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate; renunțarea la fumat - fumatul este un factor de risc major pentru boala coronariană și infarctul miocardic; gestionarea factorilor de risc cardiovascular - aceștia includ hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia (una dintre principalele cauze pentru care se ajunge în situația de a avea nevoie de tratament pentru ateroscleroză), stresul, lipsa de somn/ somnul de slabă calitate ș.a. Se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzând modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate inițial la o lună, ulterior la 3, 6 și 12 luni. Se va anunța medicul imediat dacă apar: febră; modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescândă la nivelul plăgii; tulburări respiratorii; aritmii. Speranța de viață după un bypass coronarian s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani datorită progreselor în chirurgie și în tratamentele medicale. Cu toate acestea, este important să subliniem că aceasta variază foarte mult de la o persoană la alta și depinde de o serie de factori, inclusiv de vârsta pacientului, sănătatea sa generală și stilul său de viață. Intervenția de bypass aorto-coronarian este o procedură chirurgicală folosită pentru tratarea cardiopatiei ischemice și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților. Dacă ai simptome sugestive pentru această afecțiune, consultă medicul cardiolog pentru a beneficia de un diagnostic corect și de tratamentul adecvat! Dacă vrei să afli mai multe despre această operație, consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările! Surse: Bachar, Bradlee J, and Biagio Manna. „Coronary Artery Bypass Graft”, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507836/. Accesat la 10 Dec. 2024. Bhandari, Bishal, et al. „Ischemic Cardiomyopathy”, StatPearls Publishing, 31 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537301/. Accesat la 10 Dec. 2024. „Coronary Artery Bypass Graft”, NHS , Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/coronary-artery-bypass-graft-cabg/. Accesat la 10 Dec. 2024. „Coronary Artery Bypass Surgery”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-bypass-surgery/about/pac-20384589. Accesat la 10 Dec. 2024. „Patient Education: Coronary Artery Bypass Graft Surgery (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/coronary-artery-bypass-graft-surgery-beyond-the-basics. Accesat la 10 Dec. 2024. „Patient Education: Recovery after Coronary Artery Bypass Graft Surgery (CABG) (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/recovery-after-coronary-artery-bypass-graft-surgery-cabg-beyond-the-basics. Accesat la 10 Dec. 2024.
Generalități despre terapia Shockwave Terapia Shockwave este o procedură complementară folosită în cazurile în care angioplastia cu balon sau cu stent nu se poate realiza în condiții de siguranță, din cauza calcifierilor severe. În procesul de ateroscleroză, pe pereții arterelor coronare se depun diverși produși sangvini, colesterol și calciu și se formează placa de aterom. În mod normal, aceste zone de stenoză pot fi dilatate cu ajutorul unui balon sau prin montarea unui stent, în cadrul procedurii de angioplastie coronariană. Există însă cazuri când leziunile sunt sever calcifiate. În aceste cazuri, medicul cardiolog intervenționist poate recurge la terapia Shockwave pentru a dezintegra calciul care obstruează artera. Ai putea avea nevoie de Shockwave dacă ai simptomele: Acest fenomen apare mai ales la bărbați, după vârsta de 70 de ani. Alți factori de risc sunt indicele masei corporale mare, diabetul, hipertensiunea arterială, nivelul crescut al fibrinogenului și al proteinei C-reactive. null Cât durează internarea? Terapia Shockwave se face în cadrul procedurii de angioplastie care are avantajul unei internări de scurtă durată și o perioadă de recuperare rapidă. În absența complicațiilor, pacientul rămâne internat în spital între 24 și 48 de ore. Riscuri Shockwave alergia la substanța de contrast sau unele medicamente apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți) apariția de hematoame la locul de puncție Ce se întâmplă în timpul terapiei Shockwave Terapia Shochwave este o procedură care constă în administrarea de unde de șoc la nivelul leziunii coronariene. După ce s-a realizat anestezia locală, medicul cardiolog intervenționist face o puncție la nivelul plicii inghinale sau a brațului drept, pentru a accesa artera femurală, respectiv pe cea radială. La locul puncției este montată o teacă prin care este introdus un cateter prevăzut în capăt cuun balon. Acesta este avansat până la nivelul stenozei calcifiate. Prin intermediul balonului, cu ajutorul unui aparat special, se emit unde de șoc care ”fracturează” calciul premițând expandarea în condiții de siguranță a stentului și revascularizarea arterei. În anumite cazuri, stenozele sunt atât de calcifiate și de strânse încât este necesară terapia simultană prin rotablație și Shockwave. Strategia presupune introducerea cateterului de rotablație care va curăța calciul și va permite cateterului Shockwave să pătrundă la nivelul leziunii și, prin unde de șoc, să dezintegreze calcifierile, pentru a permite implantarea stentului.
Hemostaza După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite? Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel ( stenturi metalice simple ), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o astfel de procedură, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.
Pentru că acuza dureri în piept la efort, pacientul a fost internat în secția de Cardiologie Intervențională Ares din spitalul Monza, unde i-au fost făcute investigațiile necesare și astfel, a putut primi un tratament corespunzător.
Unui pacient de 82 de ani, cunoscut cu istoric coronarian cu triplu bypass aorto-coronarian (artera mamara interna stanga - artera descendentă anterioară, vena safenă internă - ram marginal I , vena safenă internă - artera circumflexă II), i-a fost efectuată o angioplastie cu stent pe vasul nativ (trunchiul coronarian stâng la nivel ostial).
Atunci când apar primele simptome ale infarctului miocardic acut, pacienții trebuie să apeleze imediat serviciul de ambulanță. Reacția imediată, diagnosticul timpuriu și tratamentul de urgență le poate salva viața!
Da, este posibil cu o serie de substanțe active până la intervenția de angioplastie:
Aspirina – este un anticoagulant care se folosește pentru a rupe cheagurile de sânge și a subția sângele, pentru a putea circula prin zonele îngustate ale arterelor
Trombolitice – Tromboliza se administrează pentru dizolvarea cheagurilor de sânge
Antiagregante plachetare – se administrează pentru a preveni formarea unor noi cheaguri și pentru a le împiedica pe cele existente să crească
Nitroglicerina – folosită pentru dilatarea vaselor de sânge
Beta-blocante – scad tensiunea arterială și relaxează mușchiul cardiac, limitând astfel gravitatea infarctului miocardic
Inhibitori de enzimă de conversie – reduc de asemenea tensiunea arterială și reduc presiunea asupra inimii
Ce trebuie să faci dacă ai suferit un infarct?
Un pacient care a suferit un infarct miocardic trebuie să își schimbe stilul de viață complet:
să renunțe la fumat,
să își schimbe alimentația: să renunțe la prăjeli, la grăsimi, pentru scăderea colesterolului ”rău” LDL.
colesterolul LDL trebuie menținut sub valoarea de 100 mg/dl, optim chiar sub 70 mg/dl
trigliceridele trebuie menținute sub 150 mg/dl
tensiunea arterială sistolică trebuie menținută in jurul valorii de 130/80 mmHG.
se poate face sport, dar după un infarct se așteaptă aproximativ șase săptămâni și se face un test de efort pentru ca medicul să-și dea acordul pentru mișcare susținută.
timp de 4-6 săptămâni, pacientul trebuie să evite condusul auto.
În plus, un pacient care a trecut printr-un infarct trebuie să meargă în primul an regulat la control, pentru că poate face un accident ischemic și în alt teritoriu (rata de AVC este mai mare în cazul pacienților care au suferit un infarct).
Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.
