BRS - bloc de ramură stângă

Ai făcut un EKG și pe rezultat apare „bloc de ramură stângă”? Este normal să te îngrijorezi, mai ales dacă ai peste 50 de ani și știi că ai hipertensiune, diabet sau alte  afecțiuni cardiace. Termenul sună tehnic, însă îl poți înțelege ușor dacă știi cum funcționează inima.

Blocul de ramură stângă (BRS) descrie o modificare a modului în care impulsurile electrice ajung la ventriculul stâng, camera inimii care pompează sângele în tot corpul. Uneori, BRS apare la persoane care nu au simptome și care află întâmplător acest lucru la un control de rutină. Alteori, poate indica o boală cardiacă care necesită investigații suplimentare.

Ce este blocul de ramură stângă?

Inima ta are un sistem electric propriu. Fiecare bătaie începe cu un impuls electric care pornește din nodul sinusal, trece prin atrii și ajunge la ventriculi, prin nodul atrioventricular, care se continuă apoi  cu fasciculul His. Acesta se împarte în două ramuri: dreaptă și stângă.

În mod normal, impulsul ajunge aproape simultan în ambii ventriculi. În BRS, ramura stângă nu mai conduce corect semnalul. Impulsul ajunge mai întâi în ventriculul drept și apoi se transmite lent către ventriculul stâng prin țesutul muscular. Consecința este o contracție întârziată a ventriculului stâng.

Medicii diferențiază  BRS incomplet   de BRS complet  în funcție de durata complexului QRS și de caracteristicile traseului electrocardiografic. BRS complet produce modificări electrocardiografice mai evidente și, la unii pacienți, poate contribui la contracția nesincronizată a ventriculului stâng.

Dacă vrei să înțelegi mai bine mecanismul, îți recomand să citești despre anatomia și funcționarea inimii, explicată într-un limbaj accesibil.

De ce apare BRS?

La adulți, în special la vârstnici, BRS este adesea asociat cu o afecțiune cardiacă structurală, precum hipertensiunea arterială de lungă durată, boala coronariană, cardiomiopatiile sau valvulopatiile.

 Boala coronariană reprezintă îngustarea arterelor care hrănesc inima. Dacă ai avut un infarct, țesutul cicatricial poate afecta și sistemul electric.

O altă cauză frecventă este hipertensiunea arterială, mai ales dacă nu ai ținut valorile sub control ani la rând. Tensiunea crescută obligă ventriculul stâng să pompeze împotriva unei rezistențe mari. În timp, mușchiul se îngroașă, iar conducerea electrică se poate altera.

BRS mai poate apărea în:

              · cardiomiopatii (boli ale mușchiului cardiac);

              · valvulopatii, cum este stenoza aortică;

              · degenerarea sistemului de conducere odată cu înaintarea în vârstă;

              · după intervenții chirurgicale cardiace.

Uneori, mai rar, BRS apare la persoane fără boală cardiacă evidentă. Chiar și în aceste situații, medicul va recomanda investigații pentru a exclude o problemă ascunsă.

Dacă  ai durere toracică, dificultăți importante de respirație, , transpirații reci, greață sau stare de leșin, , solicită imediat  ajutor medical .

În acest context, prezența BRS poate îngreuna interpretarea EKG-ului, iar medicii vor efectua rapid investigații pentru a exclude un sindrom coronarian acut. Coronarografia este recomandată atunci când evaluarea indică o probabilitate suficient de mare de obstrucție coronariană acută.

Ce simptome poți avea?

Mulți pacienți nu simt nimic. Descoperă BRS întâmplător, la un EKG făcut pentru control anual, pentru evaluarea tensiunii sau înaintea unei intervenții chirurgicale.

BRS în sine nu provoacă durere. Dacă apar simptome, ele sunt de obicei legate de boala cardiacă asociată. De exemplu:

              · oboseală la eforturi pe care înainte le tolerai bine;

              · respirație dificilă la urcat scări;

              · umflarea gleznelor;

              · palpitații;

              · amețeli sau episoade de leșin (pot indica o tuilburare de ritm sau o afectare mai extinsă a sistemului electric al inimii).

Dacă ai deja insuficiență cardiacă și medicul descoperă un BRS, este posibil să observi o agravare a simptomelor. Ventriculii nu se mai contractă sincron, iar eficiența pompei cardiace scade.

Cum se diagnostichează?

Diagnosticul se stabilește prin electrocardiogramă (EKG). Este o investigație simplă, nedureroasă, care înregistrează activitatea electrică a inimii prin electrozi aplicați pe piept și membre.

Pe traseul EKG, medicul observă lărgirea complexului QRS (care reflectă activitatea electrică a ventriculilor) și anumite modificări de formă specifice BRS. În forma completă, durata complexului QRS  este de cel puțin 120 de milisecunde, iar traseul prezintă o serie de modificări morfologice caracteristice.

. În funcție de simptome și de riscul cardiovascular, medicul  poate recomanda:

              · ecocardiografie, pentru a vedea cât de bine pompează ventriculul stâng;

              · analize de sânge;

              ·

              · monitorizare Holter EKG, dacă suspectează aritmii.

              · și atunci când există suspiciune de boală coronariană, angio-CT coronarian, investigații imagistice de stres sau coronarografie.

În boala coronariană stabilă, evaluarea începe frecvent cu investigații neinvazive. Coronarografia este o procedură minim invazivă, rezervată situațiilor în care probabilitatea bolii coronariene este mare, simptomele sunt severe sau rezultatele ar putea conduce la revascularizare.  Aceasta implică riscuri precum sângerare la locul puncției sau reacții la substanța de contrast. Medicul cântărește atent beneficiile și riscurile înainte de a o recomanda.

Cât de grav este BRS?

Răspunsul diferă de la o persoană la alta. Dacă ai BRS, dar inima ta are funcție normală și nu există boală structurală, prognosticul este, în majoritatea cazurilor, bun. Vei avea nevoie de controale periodice, însă poți duce o viață activă.

Situația se schimbă dacă BRS se asociază cu insuficiență cardiacă sau cu boală coronariană severă. În aceste cazuri, riscul de complicații crește.

Cum se tratează blocul de ramură stângă?

Nu există un medicament care să „vindece” BRS. Tratamentul vizează cauza și efectele asupra inimii.

Dacă ai hipertensiune, medicul va ajusta schema de tratament. Dacă ai boală coronariană, poate recomanda medicație specifică sau coronarografie cu eventuală implantare de stent. Dacă ai insuficiență cardiacă, vei primi tratament pentru a susține funcția de pompă.

Terapia de resincronizare cardiacă poate fi indicată anumitor pacienți cu insuficiență cardiacă simptomatică, fracție de ejecție ventriculară stângă ≤35% și complex QRS larg, în pofida tratamentului medicamentos optim. Beneficiul este cel mai bine demonstrat la pacienții cu morfologie de BRS și QRS ≥150 ms. Indicația exactă depinde și de ritmul cardiac, simptome și celelalte caracteristici clinice.

Aceasta presupune implantarea unui stimulator cardiac special (pacemaker) care stimulează ventriculii  într-un mod coordonat , pentru a îmbunătăți sincronizarea contracției inimii.

Procedura este minim invazivă, se face cu anestezie locală și necesită spitalizare scurtă, de regulă 1–3 zile. Există riscuri, precum infecția, deplasarea sondelor sau sângerarea, însă ele apar rar în centre cu experiență.

 La pacienții care prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare și de moarte subită, medicul poate recomanda implantarea unui defibrilator cardiac, Prezența BRS, izolată, nu reprezintă o indicație pentru implantarea unui defibrilator. Dispozitivul monitorizează permanent ritmul și intervine automat dacă detectează o aritmie periculoasă.

Trebuie să știi că un dispozitiv implantabil implică și limitări: controale periodice, evitarea unor câmpuri electromagnetice puternice și atenție la traumatisme în zona implantului.

Experiență și inovație în cardiologia intervențională

În centre medicale cu supraspecializare în cardiologie intervențională și electrofiziologie, echipele au tratat peste 30.000 de pacienți și au realizat 15 premiere medicale în România. Experiența acumulată permite abordarea cazurilor complexe, inclusiv proceduri care nu au mai fost efectuate anterior în țară.

Parteneriatele cu spitale importante, precum Spitalul Monza, asigură acces la infrastructură modernă și dispozitive inovatoare. Echipa medicală analizează fiecare caz individual și îți explică clar opțiunile, riscurile și beneficiile.

Inovația în cardiologie înseamnă dispozitive mai performante, tehnici minim invazive și recuperare mai rapidă. Totuși, orice intervenție implică un echilibru între beneficii și riscuri, iar decizia se ia împreună cu tine.

Atunci când există o suspiciune justificată de boală coronariană semnificativă, medicul va alege investigația potrivită în funcție de simptome, riscul individual și rezultatele evaluărilor anterioare. Coronarografia este recomandată selectiv, atunci când rezultatul poate influența direct tratamentul. Programează o consultație și află mai multe despre coronarografie și opțiunile moderne de tratament disponibile la Monza Ares.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Întrebări frecvente

Cât stau internat dacă mi se implantează un pacemaker pentru BRS?

În majoritatea cazurilor, spitalizarea durează între 1 și 3 zile, dacă evoluția este bună și nu apar complicații. Vei primi indicații clare despre îngrijirea plăgii și reluarea activităților. Medicul îți explică exact la ce să te aștepți.

Care sunt riscurile unui stimulator cardiac?

Riscurile includ infecția la locul implantului, sângerare, pneumotorax sau deplasarea sondelor. Apar rar în centre cu experiență, dar trebuie cunoscute. Pe termen lung, dispozitivul necesită controale regulate și înlocuirea bateriei după câțiva ani.

Pot duce o viață normală dacă am BRS?

În multe situații, da. Dacă nu ai boală cardiacă severă, poți avea o viață activă, cu monitorizare periodică. Dacă există insuficiență cardiacă sau alte probleme, tratamentul adecvat și controalele regulate îți pot stabiliza starea și îmbunătăți calitatea vieții.