Implantare Defibrilator cardiac / Corectarea prin șoc electric a ritmului inimii


Anestezielocală
Durată procedură1-2 h
Durată spitalizare24 h
Implantare defibrilator cardiac | ARES

Cuprins

Defibrilatorul cardiac implantabil este unul dintre acele dispozitive pe care medicii le folosesc pentru tratarea tulburărilor de ritm cardiac severe. Deși nu va vindeca afecțiunea de care suferi, acesta poate preveni moartea cardiacă subită și restabili ritmul normal al inimii atunci când este necesar. Implantarea sa presupune însă o intervenție chirurgicală care nu este lipsită de anumite riscuri.[1]

Ce este un defibrilator cardiac? 

Defibrilatorul (ICD) este un dispozitiv electronic care monitorizează permanent ritmul inimii. Atunci când detectează un ritm cardiac rapid, anormal, descarcă energie la nivelul mușchiului inimii, ceea ce face ca aceasta să revină la ritmul normal.

Defibrilatorul funcționează ca un monitor care identifică ritmul anormal al inimii și aplică tratamentul corespunzător pentru a restabili bătăile normale. Un defibrilator poate avea mai multe funcții, pe care doctorul tău le va programa în funcție de necesități:

  • Pacing anti-tahicardie (ATP) – atunci când inima bate foarte repede, dispozitivul va elibera la nivelul mușchiului inimii câteva impulsuri electrice mici, pentru a opri ritmul rapid și a restabili ritmul normal;
  • Cardioversie – în caz de ritm anormal, se administrează un șoc electric cu energie joasă (ca un curent de mică intensitate) care se va suprapune peste o bătaie a inimii, așa încât să se obțină ritmul normal;
  • Defibrilare – atunci când inima bate extrem de repede, putând cauza astfel evenimente fatale, defibrilatorul cardiac intern administrează un curent de energie mare pentru a restabili bătăile normale;
  • Stimulare în caz de bradicardie – atunci când bătăile inimii sunt rare, se eliberează mici impulsuri electrice pentru a susține o frecvență normală cardiacă. 

Rolul defibrilatorului cardiac 

Tahicardia ventriculară și fibrilația ventriculară sunt două tulburări de ritm cardiac foarte severe, amenințătoare de viața, care determină bătăi foarte rapide ale inimii. În lipsa tratamentului corespunzător, rapid, pot cauza decesul.

Medicul aritmolog îți poate recomanda implantarea unui defibrilator automat dacă ai avut cel puțin un eveniment de acest tip sau dacă există un risc ridicat ca acest lucru să se întâmple (așa cum se întâmplă în cazul anumitor afecțiuni cardiace).

Când este indicată implantarea unui defibrilator cardiac? 

Sunt două categorii de indicații: profilaxie primară (adică prevenirea evenimentelor nedorite, înainte de un prim episod produs) și profilaxie secundară (prevenirea evenimentelor după un prim episod produs). Această procedură este recomandată: 

  • Pacienților care au avut deja un episod de oprire cardiacă; 
  • Pacienților care au avut anterior tahicardie (cel puțin un episod) sau fibrilație ventriculară;
  • Pacienților cu infarct miocardic în antecedente și care au risc crescut de oprire cardiacă sau moarte subită cardiacă; 
  • Pacienților nespitalizați care așteaptă un transplant cardiac. 

Implantarea unui defibrilator cardiac mai este indicată în caz de: 

  • Cardiomiopatie hipertrofică sau alte afecțiuni care pot predispune la tulburări de ritm ca cele menționate mai sus (ex: sindrom de QT lung); 
  • Boli cardiace structurale; 
  • Sincopă (pierderea stării de conștiență) de cauza necunoscută și inducerea la studiul electrofiziologic a tahicardiei sau fibrilației ventriculare; 
  • Displazie aritmogenă de ventricul drept; 
  • Sindrom Brugada; 
  • Sarcoidoză cardiacă;
  • Miocardită cu celule gigante;
  • Boala Chagas. 

Cum te pregătești de procedură? 

Pregătirea pentru procedură presupune: 

  • Efectuarea unui examen clinic complet, a unei radiografii toracice și a unui set complet de analize de sânge; 
  • Eliminarea oricărui potențial focar infecțios (infecții ORL, stomatologice etc); 
  • Repaus alimentar cu cel puțin 8 ore înaintea intervenției; asta înseamnă că nu vei avea voie să mănânci sau bei nimic, nici măcar apă (dacă trebuie să iei anumite medicamente, înghite-le cu o cantitate cât mai mică de apă).[3] 

  • 1. Vei face un examen clinic complet
    1. Vei face un examen clinic complet
  • 2. Vei face o radiografie toracică
    2. Vei face o radiografie toracică
  • 3. Vei face un set complet de analize de sânge
    3. Vei face un set complet de analize de sânge
  • Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc
    Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Află imediat costurile acestei proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat!

Ce se întâmplă în timpul procedurii? 

Implantarea defibrilatorului este o tehnică minim invazivă care presupune fixarea sondelor la nivelul țesutului cardiac, la nivelul camerei dorite (atriu și/sau ventricul/ventriculi – în funcție de tipul de dispozitiv) urmând ca acestea să fie atașate de generatorul de puls, care va fi fixat fie sub piele (cel mai frecvent procedeu), fie sub mușchiul pectoral. Pentru a preveni infecțiile, vei primi antibiotic intravenos la începutul procedurii, se va dezinfecta zona unde urmează să se facă incizia și vei fi monitorizat permanent. Iată cum va decurge procedura propriu-zisă: 

  • Se face o incizie mică în partea stângă a toracelui, sub claviculă;
  • Se identifică vena pe care se va introduce un cateter (un tub subțire de plastic) prin care vor fi introduse sondele până la nivelul inimii; de obicei, poziționarea sondelor se face sub control electrocardiografic (pe traseu se urmăresc anumite elemente care sugerează cât de mult s-a avansat cu sonda la nivelul inimii obținând astfel poziția optimă) și fluoroscopic (se obțin imagini asemănătoare celor radiologice, urmărindu-se astfel poziția corectă); 
  • Se creează un buzunar sub piele în care va fi plasat generatorul; 
  • Se verifică buna funcționare a dispozitivului prin teste specifice, pe durata cărora vei fi adormit; 
  • Odată ce s-a confirmat bună funcționare, sondele vor fi atașate la generator;
  • La finalul procedurii, se utilizează un dispozitiv extern cu ajutorul căruia se vor seta suplimentar anumiți parametrii, care să asigure, la nevoie, un tratament optim;
  • Se realizează din nou dezinfecția plăgii, se închide apoi cu fire de sutură și se realizează pansament steril, compresiv.

Această tehnică presupune abordul transvenos, endocardic (când sondele sunt fixate în interiorul inimii). În anumite situații, acest abord nu este posibil și atunci se indică intervenție chirurgicală, cu anestezie generală. În cadrul acestei proceduri, sondele vor fi fixate pe suprafața inimii și generatorul va fi poziționat într-un “buzunar” făcut la nivelul abdomenului (tehnică se numește “abord epicardic”).

Sala de electrofiziologie

Ce dispozitive medicale sunt folosite? 

Defibrilatorul este format din:

  • Generator de puls – acesta conține bateria (în care este stocată energia care va fi descărcată la nevoie) și un mini-computer care va detecta ritmul inimii, pe baza informațiilor transmise de sonde;
  • Una sau mai multe sonde – acestea sunt fixate la nivelul cavităților inimii, prin intermediul lor se transmit atât informații către mini computer, cât și impulsuri electrice de la generator, în caz de bătăi anormale cardiace.

Mai trebuie menționat și că există mai multe tipuri de defibrilatoare:

  • Unicameral – prezintă o singură sondă care se fixează în ventriculul drept, unde se vor elibera impulsuri electrice la nevoie;
  • Bicameral – două sonde vor fi fixate la nivelul inimii drepte (una în atriu și una în ventricul); stimulul electric va fi eliberat inițial la nivelul atriului, apoi la nivelul ventriculului, producând astfel o stimulare cât mai aproape de ceea ce se întâmplă în mod normal la nivel cardiac;
  • Biventricular – presupune două sonde (în acest caz una dintre ele se bifurcă la nivelul celor două cavități ale inimii drepte) sau 3 sonde care vor fi fixate în atriul și ventriculul drept, respectiv la nivelul ventriculului stâng (deci la nivelul ambilor ventriculi; acest tip de stimulare se mai numește terapie de resincronizare cardiacă); permite menținerea unui ritm cardiac într-o manieră cât mai aproape de cea fiziologică; este un dispozitiv utilizat doar la anumiți pacienți cu insuficiență cardiacă (se numește CRT/ICD).

În mod normal, ventriculul drept și ventriculul stâng (camerele inferioare ale inimii) se contractă în același timp. În caz de insuficiență cardiacă se produc anomalii care fac ca această contracție să nu se mai realizeze simultan, ceea ce duce la afectarea suplimentară a funcției inimii (normal, inima funcționează ca o pompă care face ca sângele să ajungă în corp în cantitate suficientă pentru o funcționare bună a tuturor organelor și țesuturilor; în caz de insuficiență cardiacă, cantitatea de sânge pompată scade, ceea ce duce la suferințe multiple în organism și simptome precum durere în piept, respirație dificilă, edeme, probleme renale, amețeli, stare generală alterată).

Defibrilator cardiac

Ce se întâmplă după realizarea procedurii? 

După finalizarea procedurii, vei fi transferat în camera de recuperare, vei primi un tratament medicamentos și instrucțiuni de îngrijire a plăgii. Zona unde a fost implantat defibrilatorul cardiac poate fi umflată și sensibilă la atingere timp de câteva zile sau chiar săptămâni. Dacă este necesar, ți se vor prescrie analgezice. Este indicat să ai pe cineva care să te ducă acasă și să te ajute pe parcursul recuperării.[3]

  • 1. Vei fi transferat în camera de recuperare
    1. Vei fi transferat în camera de recuperare
  • 2. Vei primi un tratament medicamentos
    2. Vei primi un tratament medicamentos
  • 3. Vei primi instrucțiuni de îngrijire a plăgii
    3. Vei primi instrucțiuni de îngrijire a plăgii

Cât durează internarea? 

Procedura de implantare are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, foarte scurtă, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații. Vei putea pleca acasă la câteva ore de la intervenție.

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? 

Dacă ai fost supus unei proceduri de implantare de defibrilator cardiac:

  • Trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție;
  • Imediat după externare vei face recuperare fizică;
  • Pe termen lung, sunt necesare monitorizări Holter EKG și evaluări ecocardiografice la intervale variate; vei ține legătura cu echipa medicală pentru a te programa la control; la externare vei primi un card care va conține detalii despre dispozitivul implantat, pe care va trebui sa îl ai asupra ta la controalele ulterioare;
  • Ți se va recomanda să eviți mișcările bruște, în special pe cele care implică ridicarea brațului deasupra nivelului umărului, timp de cel puțin 8 săptămâni după intervenție;  poți preveni astfel dislocarea sondelor înainte de vindecarea zonei unde a fost implantat defibrilatorul cardiac; 
  • Timp de cel puțin o lună, este indicat să eviți activitățile și exercițiile fizice intense sau ridicarea de greutăți; sporturile de contact ar putea reprezenta o interdicție pe termen lung;[3]
  • Ar trebui să te poți întoarce la serviciu după câteva săptămâni, dar dacă printre sarcinile pe care trebuie să le îndeplinești se numără ridicarea de greutăți ori alte activități fizice solicitante, întreabă-ți medicul dacă ar trebui să mai aștepți un timp înainte de a le relua;
  • Deși dispozitivul nu ar trebui să-ți afecteze viața sexuală, va trebui să eviți pozițiile care pun presiune pe brațe și piept în primele câteva săptămâni după intervenție, dar defibrilatorul este programat să facă față creșterilor normale ale ritmului cardiac, așa că este puțin probabil să suferi un șoc electric în timpul sexului.[2]

Cum arată viața cu un defibrilator cardiac? 

Recuperarea completă după intervenția de implantare a defibrilatorului cardiac poate dura între 1 și 2 luni, după care îți vei putea relua viața normală, cu condiția să ții cont de anumite măsuri de precauție. Una dintre acestea se referă la interferențele electrice. În cazuri rare, acestea pot afecta funcționarea dispozitivului; pentru a preveni o astfel de problemă se recomandă: 

  • Păstrarea unei distanțe de aproximativ 15 cm între defibrilator și telefoane și alte dispozitive mobile atunci când sunt pornite - există riscul ca acesta să confunde semnalul telefonului mobil cu bătăile inimi și să acționeze pentru a le încetini;
  • Evitarea sistemelor de detectare a metalelor - detectoarele de metal portabile conțin adesea un magnet care poate interfera cu dispozitivul; atunci când urmează să călătorești cu avionul, de exemplu, încearcă să soliciți un control manual sau ca detectorul portabil să nu fie menținut în aproprierea defibrilatorului mai mult de 30 de secunde; este indicat să ai tot timpul la tine cardul defibrilatorului cardiac, pentru a evita incidente neplăcute; 
  • Evitarea investigațiilor imagistice - unele proceduri, precum RMN, angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) și ablația cu radiofrecvență sau cu microunde nu sunt întotdeauna recomandate dacă ți-a fost implantat un defibrilator cardiac. 

Poți însă folosi fără grijă dispozitive precum televizoarele, telecomenzile, cuptoarele cu microunde, radiourile, păturile electrice, aparatele de ras electrice, computerele, scanerele sau imprimantele.

În funcție de ce tip de tulburare de ritm cardiac suferi, ți s-ar mai putea recomanda și să nu mai conduci sau cel puțin să eviți să faci asta timp de cel puțin câteva luni.[3] 

O altă precauție de care trebuie să ții cont se referă la durata de viață a unui defibrilator cardiac. Bateria acestuia rezistă între 3 și 6 ani, după care va trebui înlocuită. Controalele repetate la indicația medicului sunt absolut necesare.

Trebuie spus, de asemenea, că deși defibrilatoarele cardiace implantabile sunt extreme de utile în oprirea aritmiilor amenințătoare de viață, unii pacienți au nevoie de medicație suplimentară pentru a reduce frecvența de producere a acestor tulburări de ritm, și doar rar, în cazul în care medicamentele nu sunt eficiente, se poate recurge la tehnici de ablație. De asemenea, se pot elibera șocuri în anumite condiții necorespunzătoare (fibrilație atrială, tahicardie sinusală, sau alte aritmii care își au originea la nivelul atriilor.)

Care sunt riscurile și complicațiile posibile? 

Complicațiile sunt rare și pot fi evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Printre acestea se numără: 

  • Reacții alergice la substanțele administrate;
  • Mici sângerări la nivelul puncției venoase;
  • Hematom la nivelul plăgii;
  • Deschiderea plăgii;
  • Durere;
  • Febră;
  • Infecție;
  • Reacție imunologică – rar;
  • Funcția anormală din cauza complicațiilor posibile din timpul procedurii (ex: pneumotorax – pătrunderea aerului în torace între foițele care învelesc plămânii, pericardită – acumulare de lichid între foițele care acoperă inima, infecții, eroziuni la nivelul pielii, hematom, tromboza venoasă); tratamentul optim al complicației poate asigura funcționarea normală a dispozitivului; eroziunea generatorului la nivelul pielii este rară, dar poate duce la înlocuirea dispozitivului și necesita administrare de antibiotice; dislocarea sondelor (nu rămân în poziția în care au fost inițial fixate) se produce de obicei în primele 2-3 zile și poate fi observată la radiografia toracică; în această situație, dacă sonda afectată este la nivelul ventriculului se pot produce tulburări severe de ritm (aritmii);
  • Administrarea necorespunzătoare de șocuri sau eșecul eliberării acestora, eșecul cardioversiei; 
  • Ruptură, dislocarea sondelor; 
  • Fibroza țesutului inimii la locul de fixare a sondelor; 
  • Aritmii; 
  • Sindrom de pacemaker – agravarea stării pacientului după implantarea stimulatorului; 
  • Sindromul Twiddler – atunci când pacientul manipulează generatorul de puls (“se joacă”) implantat sub piele, ceea ce poate duce la diferite complicații ale aparatului (ex: ruptura de sonde); 
  • Leziuni ale arterelor subclavii, ale nervilor sau ale vaselor limfatice; 
  • Pneumotorax, hemotorax (acumulare de sânge în torace), hemopneumotorax (acumulare atât de sânge, cât și de aer în torace); 
  • Embolie pulmonară; 
  • Afectare valvei tricuspide; 
  • Perforare cardiacă; 
  • Pericardită; 
  • Epuizarea bateriei generatorului;
  • Tromboze venoase la nivelul membrului superior (ex: vena axilară);
  • Endocardita infecțioasă.

Care este prețul implantării unui defibrilator cardiac? 

Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți oferi toată informațiile de care ai nevoie cu privire la această procedură, inclusiv care este prețul implantării defibrilatorului cardiac. Ne poți suna chiar tu sau poți completa formularul disponibil pe site și vei fi contactat cât mai curând posibil. 

Implantarea unui defibrilator cardiac este o procedură ce implică anumite riscuri și nu este întotdeauna ușor să te obișnuiești cu prezența acestuia în interiorul corpului tău. De asemenea, va trebui să respecți anumite precauții cât timp îl ai. Pe de altă parte, în cazul în care ai fost diagnosticat cu tulburări de ritm cardiac severe, acesta îți poate salva viața. Cântărește cu atenție beneficiile și riscurile unui astfel de dispozitiv și ține cont de recomandările medicului tău înainte de a lua o decizie. 

Surse de referință: 

  1. “Arrhythmias - Treatment | NHLBI, NIH.” Nih.gov, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/arrhythmias/treatment. Accessed 5 July 2022.
  2. ICD. “What Is an ICD?” Heart Foundation NZ, 2022, www.heartfoundation.org.nz/your-heart/heart-treatments/implantable-cardioverter-defibrillator-icd. Accessed 5 July 2022.
  3. “Implantable Cardioverter-Defibrillators (ICDs) - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/implantable-cardioverter-defibrillators/about/pac-20384692. Accessed 5 July 2022.

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor