Dislipidemia: Cauze, simptome și tratament

Dacă ai peste 45–50 de ani, suferi de hipertensiune, diabet, ai kilograme în plus sau fumezi, este important să îți verifici periodic profilul lipidic. De multe ori, dislipidemia nu dă simptome ani la rând. Totuși, în timp, afectează arterele și crește riscul de infarct, accident vascular cerebral sau boală arterială periferică. Partea bună este că poți controla această afecțiune. Cu analize regulate, un plan alimentar potrivit și tratament corect, reduci riscul cardiovascular și îți protejezi inima pe termen lung.

Ce este dislipidemia și cum diferă de hipercolesterolemie?

Dislipidemia reprezintă un termen general. Include orice dezechilibru al lipidelor din sânge:

              · LDL crescut;

              · HDL scăzut;

              · trigliceride crescute;

              · colesterol total peste limită.

Hipercolesterolemia se referă strict la colesterolul crescut. Dacă vrei să înțelegi mai bine această diferență, poți citi despre hipercolesterolemie și modul în care se tratează.

Un exemplu concret: dacă ai LDL 170 mg/dL și trigliceride 250 mg/dL, vorbim despre dislipidemie mixtă. Această combinație accelerează depunerea plăcilor de aterom pe artere.

De ce apare dislipidemia?

Cauzele pot fi genetice sau dobândite.

Dislipidemia genetică

Dacă în familie există infarct la vârste tinere (sub 55 de ani la bărbați sau 65 la femei), este posibil să existe o formă ereditară. În aceste cazuri, valorile colesterolului sunt foarte mari încă din tinerețe. Tratamentul începe devreme și continuă pe termen lung.

Copiii persoanelor cu hipercolesterolemie familială ar trebui evaluați de la vârste mai mici. Dacă există hipercolesterolemie familială în familie, discută cu medicul despre momentul potrivit pentru testarea copilului.

Dislipidemia asociată stilului de viață

În majoritatea cazurilor, dezechilibrul apare prin asocierea mai multor factori:

              · alimentație bogată în grăsimi saturate și zaharuri;

              · sedentarism;

              · exces ponderal, în special grăsime abdominală;

              · diabet zaharat tip 2;

              · hipertensiune arterială;

              · fumat;

              · consum excesiv de alcool.

De exemplu, o persoană care mănâncă frecvent carne grasă, produse de patiserie și face puțină mișcare poate avea trigliceride crescute chiar dacă colesterolul total pare moderat. 

Anumite boli, precum hipotiroidismul (funcționarea lentă a tiroidei), pot influența valorile lipidelor. Unele medicamente pot avea același efect. De aceea, medicul analizează mereu contextul complet.

Ce simptome poate avea dislipidemia?

Cel mai adesea, nu simți nimic. Aceasta este partea dificilă. Arterele se îngustează lent, fără semne evidente.

Simptomele apar atunci când complicațiile s-au instalat:

              · durere în piept la efort, posibil semn de angină pectorală;

              · lipsă de aer la urcat scări;

              · durere la nivelul gambelor în timpul mersului (claudicație).

Rareori, pot apărea depozite gălbui în jurul ochilor (xantelasmă) sau pe tendoane (xantoame). Acestea sugerează valori foarte mari ale colesterolului. Nu aștepta simptomele! Fă analizele anual, mai ales dacă ai factori de risc.

Ce complicații pot apărea?

Valorile crescute ale lipidelor favorizează ateroscleroza. Aceasta reprezintă depunerea de colesterol, calciu și celule inflamatorii pe pereții arterelor. În timp, vasele se îngustează sau se pot bloca complet.

Poți dezvolta:

              · boală coronariană și infarct;

              · accident vascular cerebral prin afectarea arterelor carotide, descris pe larg în materialul despre ateroscleroză carotidiană;

              · boală arterială periferică.

Dacă asociezi diabet și hipertensiune, riscul crește suplimentar. De aceea, tratamentul dislipidemiei face parte dintr-o strategie completă de prevenție cardiovasculară.

Cum stabilește medicul diagnosticul?

Diagnosticul se bazează pe analize de sânge simple. Profilul lipidic include:

              · colesterol total;

              · LDL-colesterol;

              · HDL-colesterol;

              · trigliceride;

              · uneori apolipoproteina B sau lipoproteina(a).

Pentru rezultate corecte, mergi la recoltare dimineața, după 9–12 ore fără mâncare.

              · Țintele lipidice se stabilesc în funcție de riscul cardiovascular individual. Orientativ: LDL sub 100 mg/dL (sub 70 mg/dL dacă ai risc cardiovascular mare);

              · HDL peste 40 mg/dL la bărbați și 50 mg/dL la femei;

              · trigliceride sub 150 mg/dL.

Dacă ai avut infarct sau stent coronarian, țintele devin mai stricte și medicul personalizează obiectivele în funcție de istoricul tău. După 40 de ani, verifică anual colesterolul. Dacă ai factori de risc multipli, discută despre controale mai frecvente.

Cum tratezi dislipidemia?

Tratamentul combină schimbările stilului de viață cu medicația, atunci când este necesar.

Alimentația

Adoptă un model alimentar de tip mediteranean. Include zilnic:

              · legume și fructe proaspete;

              · pește gras de 2 ori pe săptămână;

              · ulei de măsline extravirgin;

              · nuci și semințe;

              · leguminoase.

Redu:

              · carnea grasă;

              · produsele prăjite;

              · dulciurile concentrate;

              · mezelurile și alimentele ultraprocesate.

Un exemplu practic: înlocuiește micul dejun cu mezeluri și pâine albă cu iaurt simplu, ovăz și nuci. Diferența asupra trigliceridelor poate apărea în câteva săptămâni.

Mișcarea

Fă cel puțin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână. Mersul alert 30 de minute pe zi este suficient pentru început. Mișcarea crește HDL și reduce trigliceridele.

Renunțarea la fumat și controlul greutății

Fumatul accelerează ateroscleroza. Renunțarea reduce riscul cardiovascular încă din primul an. Dacă ai surplus ponderal, o scădere de 5–10% din greutate îmbunătățește valorile lipidice.

Tratamentul medicamentos

Dacă riscul cardiovascular este mare sau valorile rămân crescute, medicul recomandă medicamente.

              · Statinele scad LDL și reduc riscul de infarct și accident vascular cerebral, uneori pot provoca dureri musculare sau creșteri ușoare ale enzimelor hepatice - programează analize periodice;

              · Ezetimibul scade absorbția colesterolului din intestin și se asociază frecvent cu statinele;

              · Fibrații ajută în special la trigliceride foarte crescute;

              · Inhibitorii PCSK9 și acidul bempedoic reprezintă opțiuni moderne pentru cazuri selecționate.

Nu opri tratamentul fără acord medical. Valorile pot crește din nou chiar dacă te simți bine.

Monitorizare și evaluare avansată

La pacienții cu risc mare sau simptome sugestive, medicul poate recomanda investigații suplimentare. Coronarografia rămâne metoda de referință pentru evaluarea arterelor coronare. Procedura presupune introducerea unui cateter prin artera radială sau femurală pentru a vizualiza eventualele îngustări.

Riscurile sunt reduse, dar există: sângerare la locul puncției, reacții alergice la substanța de contrast sau, rar, complicații vasculare. Internarea este de obicei scurtă, 24 de ore în cazurile standard.

În centre medicale cu supraspecializare în cardiologie intervențională, echipele au tratat peste 30.000 de pacienți și au realizat 15 premiere medicale în România. Experiența acumulată, dispozitivele moderne și colaborările cu spitale importante, precum Spitalul Monza, permit aplicarea unor soluții inovatoare, inclusiv proceduri efectuate pentru prima dată în țară. Medicul intervenționist îți explică exact indicația, riscurile și beneficiile înainte de orice procedură.

Beneficiul major al diagnosticării corecte depășește costurile investigațiilor, mai ales dacă prevenim un infarct sau un AVC. Dacă ai peste 45 de ani și factori de risc, nu amâna evaluarea. Programează o consultație și află dacă ai nevoie de investigații suplimentare, inclusiv coronarografie.  

Raportul dintre beneficii și costuri în prevenția cardiovasculară este favorabil. Analizele, consultațiile și tratamentul corect sunt mai accesibile decât tratamentul complicațiilor severe și pierderea calității vieții.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Întrebări frecvente

Care este prețul analizelor și cât stau internat dacă fac coronarografie?

Profilul lipidic implică costuri reduse și nu necesită internare. Coronarografia presupune, în majoritatea cazurilor, spitalizare de aproximativ 24 de ore. Costurile variază în funcție de complexitate și de eventualele proceduri suplimentare, iar echipa medicală îți oferă toate detaliile înainte de internare.

Cum mă pregătesc pentru analize sau pentru o procedură intervențională?

Pentru analizele de sânge, nu mânca 9–12 ore înainte și evită alcoolul cu o zi înainte. Pentru coronarografie, medicul îți explică exact ce medicamente continui sau oprești temporar, dacă ai voie să mănânci și la ce oră te prezinți. Este recomandat să vii însoțit.

Care sunt riscurile tratamentului pentru colesterol?

Statinele și celelalte medicamente sunt, în general, bine tolerate. Pot apărea dureri musculare, tulburări digestive sau modificări ale analizelor hepatice. Procedurile intervenționale au riscuri mici, dar reale, precum sângerare sau complicații vasculare. Medicul cântărește atent beneficiile și riscurile înainte de a face o recomandare.