Boala arterială periferică - Cauze, simptome și tratament


Publicat: 28 noiembrie 2019
Ultima actualizare: 2 octombrie 2024

Articol medical scris de către Echipa MONZA ARES, Cardiologie clinică la MONZA ARES Bucuresti

Boala arterială periferică - Cauze, simptome și tratament

Cuprins

Ce este boala arteriala periferica?

Boala arterială periferică (BAP) reprezintă o afecțiune cronică în care arterele care transportă sângele oxigenat și nutrienții de la inimă către restul corpului, în special către membrele inferioare, se îngustează și se blochează. Aceasta are asemănări cu boala arterială coronariană, care afectează arterele inimii, însă în cazul bolii arteriale periferice, afectarea este localizată în principal la nivelul arterelor membrelor inferioare. Cea mai frecventă cauză a acestei afecțiuni este ateroscleroza, un proces de îngroșare și rigidizare a pereților arteriali.

Cauzele bolii arteriale periferice

Ateroscleroza, principala cauză a bolii arteriale periferice, este un proces complex în care pe pereții arterelor se acumulează colesterolul, calciul și țesutul fibros, formând plăci ateromatoase. Pe măsură ce aceste plăci se măresc, arterele devin din ce în ce mai înguste, ceea ce reduce fluxul de sânge către țesuturi. Într-o stare normală, arterele sunt elastice și permeabile, permițând circulația sângelui fără probleme. Însă, odată cu înaintarea în vârstă, și din cauza factorilor de risc precum fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat, pe lângă un stil de viață sedentar, arterele își pierd elasticitatea și devin mai susceptibile la ateroscleroză. În cazul bolii arteriale periferice, această reducere a fluxului sanguin duce la simptome variate și, în cazurile avansate, la complicații severe.

Simptomele bolii arteriale periferice

Boala arterială periferică poate evolua mult timp fără simptome evidente. Totuși, pe măsură ce arterele se îngustează progresiv, simptomele devin din ce în ce mai evidente. Cel mai frecvent simptom al bolii arteriale periferice este claudicația intermitentă, o durere musculară resimțită la nivelul membrelor inferioare în timpul mersului sau al altor activități fizice. Durerea este cauzată de insuficiența oxigenului în mușchii afectați din cauza fluxului sanguin redus și dispare în general în timpul repausului. În stadiile incipiente ale bolii, această durere poate apărea doar la eforturi mai mari, dar pe măsură ce boala avansează, durerea poate deveni constantă, chiar și în repaus.

În cazurile severe de boală arterială periferică, atunci când pacientul suferă de ischemie critica a membrelor inferioare, fluxul sanguin către extremități poate fi atât de scăzut încât apar răni care nu se vindecă, țesuturile încep să moară, și astfel apare gangrene (mortalitatea asociată în aceste cazuri este 25% pe an). În această etapă, durerea devine insuportabilă, afectând calitatea vieții pacientului și putând duce la necesitatea amputării membrului afectat.

null

Diagnosticul bolii arteriale periferice

Diagnosticul bolii arteriale periferice se bazează pe o combinație de istoricul medical al pacientului, simptomele resimțite și teste diagnostice specifice. Medicul poate recomanda următoarele investigații pentru a confirma diagnosticul de boală arterială periferică:

  1. Analize de sânge - pentru evaluarea nivelurilor de colesterol și glicemie. Un nivel ridicat de colesterol LDL și un control slab al glicemiei sunt factori de risc majori pentru dezvoltarea aterosclerozei și, implicit, a bolii arteriale periferice.
  2. Indicele gleznă-braț - Acest test simplu compară tensiunea arterială la nivelul gleznei cu cea de la nivelul brațului. O diferență semnificativă între cele două valori poate indica o îngustare sau blocare a arterelor membrelor inferioare.
  3. Ecografia Doppler - Utilizează ultrasunete pentru a evalua fluxul sanguin prin artere și pentru a detecta zonele cu blocaje sau îngustări.
  4. Angiografia periferică - Această metodă implică injectarea (este metoda de aur pentru detectarea zonelor afectate) unui colorant special (substanță de contrast) în arterele periferice, care face vizibile zonele îngustate sau blocate pe monitorul sistemului angiograf.
  5. Angiografia CT sau RMN - Oferă imagini detaliate ale arterelor, evidențiind îngroșarea pereților arteriali, prezența blocajelor, anevrismelor sau depozitelor de calciu.

Medici cardiologi clinicieni

Medici
Dr. Raluca Naidin
Cardiologie clinică

Vezi mai mult

Tratamentul bolii arteriale periferice

Tratamentul bolii arteriale periferice vizează atât ameliorarea simptomelor, cât și încetinirea progresiei bolii. În cazul în care boala arterială periferică este diagnosticată din timp, schimbarea stilului de viață este esențială pentru a gestiona afecțiunea.

Schimbări în stilul de viață

Primul pas în tratarea bolii arteriale periferice este adoptarea unui stil de viață sănătos. Renunțarea la fumat este crucială, deoarece fumatul accelerează procesul de ateroscleroză și crește riscul de complicații. Dacă ai diabet, este esențial să îți menții glicemia sub control strict. Dieta joacă, de asemenea, un rol important; este recomandat să adopți o alimentație sănătoasă pentru inimă, bogată în fructe, legume și cereale integrale, și să eviți grăsimile saturate, precum cele din carnea roșie, smântână și unt.

Exercițiile fizice regulate, în special mersul pe jos, sunt extrem de benefice. Mersul pe jos este recomandat în special pentru persoanele cu claudicație intermitentă, deoarece poate îmbunătăți circulația și reduce simptomele. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase și reducerea nivelului de stres sunt alte măsuri importante care pot contribui la gestionarea bolii arteriale periferice.

Tratamentul medicamentos

Medicul poate prescrie medicamente pentru a controla factorii de risc și a preveni progresia bolii arteriale periferice. Printre acestea se numără:

  • Hipocolesterolemiante (statine) - Aceste medicamente ajută la scăderea colesterolului LDL, încetinind formarea plăcilor ateromatoase. Dacă urmezi acest tratament împreună cu exercițiile fizice, vei putea stimula și creșterea colesterolului HDL, cunoscut drept colesterol „bun”.(respectiv pentru pacienții care chiar si la doze maximale prezinta un control inadecvat al colesterolului s-a dezvoltat recent o nouă clasă de hipolipemiate: Inhibitorii PCSK9
  • Antiagregante plachetare - Aspirina sau alte medicamente din această clasă pot preveni formarea cheagurilor de sânge în arterele îngustate.
  • Anticoagulantele moderne: Unele medicamente, în doza vasculară, pot preveni formarea cheagurilor de sânge în arterele îngustate, respective, scad rata de amputare a membrelor inferioare
  • Hipotensoare - Acestea sunt medicamente care reduc tensiunea arterială, contribuind la încetinirea evoluției aterosclerozei.

Intervențiile minim invazive

În momentul actual există tratamente moderne endovasculare pentru tratarea stenozelor și ocluziilor periferice, anume: procedura de angioplastie cu balon simplu, angioplastia cu balon farmacologic activ și angioplastia cu stent de periferie activ sau stent de periferie simplu, apoi, în funcție de complexitatea cazurilor, pot fi necesare tehnici de CTO, aterectomie cu Jetstream sau litotriție cu Shockwave.

Medici
Dr. Nicolae Cârstea
Cardiologie intervențională

Vezi mai mult

Intervențiile chirurgicale

Atunci când tratamentele medicamentoase nu mai sunt suficiente, iar anatomia pacientului nu permite abordul minim invaziv, chirurgia periferică este necesară pentru a restabili fluxul normal de sânge. Printre opțiunile chirurgicale se numără:

  • Bypass arterial - Aceasta implică crearea unei căi alternative pentru fluxul de sânge, ocolind segmentul blocat al arterei.
  • Endarterectomia - Procedură prin care este îndepărtată placa ateromatoasă din interiorul arterei pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.
Medici
Dr. Călin Popa
Chirurgie vasculară

Vezi mai mult

Informații suplimentare despre boala arterială periferică

Boala arterială periferică (BAP) reprezintă o provocare semnificativă nu doar din perspectiva medicală, ci și a impactului psihosocial asupra pacienților. Pe lângă factorii de risc deja cunoscuți, cum ar fi fumatul și diabetul, afecțiuni genetice precum hipercolesterolemia familială și stilul de viață sedentar pot accelera progresia bolii. Dacă nu este tratată corespunzător, BAP poate duce la complicații severe, inclusiv amputări, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Conform unor studii din SUA care compară mortalitatea la 5 ani generată de ischemia critică de membre inferioare cu cea generată de cancer; s-a constatat că există doar 5 tipuri de cancer care prezintă o mortalitate mai mare față de cea generată de ischemia critică de membre inferioare. Suportul psihologic este esențial, deoarece durerea cronică și mobilitatea redusă pot afecta considerabil calitatea vieții. Monitorizarea continuă și noile metode terapeutice, oferă speranțe în gestionarea și tratarea acestei afecțiuni debilitante. Educația pacientului rămâne un pilon central în prevenirea complicațiilor și în îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung.

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor