Ateroscleroza carotidiană – cauze, simptome, tratament


Publicat: 20 iulie 2020
Ultima actualizare: 13 mai 2024
Ateroscleroza carotidiană – cauze, simptome, tratament

Cuprins

Ateroscleroza carotidiană

Ateroscleroza carotidiană, cunoscută și ca boala carotidiană, este o afecțiune cardiovasculară care poate avea consecințe severe pentru pacient. În acest articol poți afla care sunt principalele cauze ale bolii carotidiene, factorii de risc, simptomele, metodele de diagnostic și alternativele de tratament.

Ce este ateroscleroza carotidiană

Boala arterelor carotide (boala carotidiană sau stenoza carotidiană) apare atunci când pe arterele care transportă sânge la creier (carotide) se depun produși sangvini, grăsimi și colesterol. Aceste depuneri îngustează sau blochează arterele și cresc riscul de accident vascular cerebral. AVC este unul dintre cele mai mortale evenimente ischemice (în care fluxul de sânge care alimentează un organ este întrerupt). În cazul unui AVC, creierul nu mai primește sânge cu oxigen. În numai câteva minute, celulele cerebrale încep să moară, lăsând sechele permanente [1]. 

Stenoza arterelor carotide - Cauze, simptome si tratament

Cauzele bolii carotidiene

Boala carotidiană apare ca urmare a acumulării de plăci de aterom în lumenul arterelor carotide, responsabile cu transportul sângelui oxigenat către creier. Plăcile de aterom sunt formate din colesterol, calciu, țesut fibros și diverse resturi celulare care se atașează de peretele arterei, în zonele în care există leziuni microscopice ale acestuia. Procesul este denumit ateroscleroză și e prezent și în lumenul altor vase.

În caz de ateromatoză carotidiană, arterele carotide pe care se formează depozitele ateromatoase se îngustează și își pierd din elasticitate, ceea ce îngreunează transportul de oxigen și nutrienți către structurile vitale ale creierului.

Cauzele bolii carotidiene se suprapun celor ale aterosclerozei, fiind reprezentate, în principal, de elementele sindromului metabolic: hiperlipidemie, hipercolesterolemie, hiperglicemie [2].

Factori de risc ateroscleroză carotidiană

Ateroscleroza carotidiană are o probabilitate mai mare de a se instala la pacienții care întrunesc unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:

  • Hipertensiune arterială: presiunea crescută pe care trebuie să o suporte vasele de sânge le face să își slăbească rezistența și să devină mai vulnerabile;
  • Fumatul și folosirea produselor din tutun: nicotina are un efect iritant asupra pereților arterelor, ceea ce favorizează apariția microleziunilor. În plus, fumatul crește frecvența cardiacă și favorizează hipertensiunea arterială;
  • Diabetul: diabetul reduce abilitatea organismului de a procesa în mod eficient lipidele, ceea ce crește riscul de hipertensiune arterială și ateroscleroză;
  • Hiperlipidemia: o concentrație crescută de colesterol LDL și de trigliceride este un factor favorizant al formării plăcirlor de aterom;
  • Istoricul familial: riscul de ateroscleroză carotidiană este mai mare la persoanele cu un istoric familial de ateroscleroză sau boală coronariană;
  • Vârsta: odată cu înaintarea în vârstă, arterele devin mai puțin flexibile și mai predispuse la apariția de leziuni;
  • Obezitatea: excesul de greutate crește riscul de hipertensiune arterială, ateroscleroză și diabet;
  • Apneea de somn: apneea de somn crește riscul de accident vascular cerebral;
  • Sedentarismul: contribuie la apariția bolilor asociate deteriorării arterelor, inclusiv a hipertensiunii, diabetului și obezității [3]. 

Simptomele aterosclerozei carotidiene

În fază incipientă, când stenozele (îngustările) arterelor carotide sunt minore, boala nu produce simptome. Ulterior, pe măsură că stenozele cresc, se poate produce un atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral (AVC). Atacul ischemic tranzitoriu reprezintă o situație în care pentru o scurtă perioadă creierul a fost privat de sânge, fără ca țesutul să moară. De obicei, AIT are aceleași semne ca un AVC, însă fără repercursiunile acestuia:

·      Amorțeală bruscă a feței sau a membrelor. De obicei, se manifestă pe o singură parte a corpului

·      Dificultăți de vorbire și înțelegere

·      Dificultăți de vedere cu unul sau cu ambii ochi

·      Amețeală și pierderea echilibrului

·      Durere puternică de cap [4]

Atunci când vine vorba despre ateroscleroză, simptomele sunt absente până în momentul producerii accidentului ischemic sau a accidentului vascular cerebral.

Afla mai multe despre tratament!

Scrie-ne și te sunam noi!

Doctor Raluca Naidin in timpul unei ecografii carotidiene

Diagnosticarea aterosclerozei carotidiene

Pentru a pune diagnosticul de boală carotidiană, medicul cardiolog va face anamneza pacientului, însoțită de un examen clinic și o serie de investigații.

Examenul clinic presupune auscultația pentru identificarea unei sunet specific la nivelul carotidelor. În plus, medicul va testa abilitățile fizice și mentale ale pacientului, inclusiv claritatea limbajului.

Investigațiile menite să contribuie la identificarea aterosclerozei carotidiene sunt:

·      Ecografie doppler artere carotide, cunoscută și ca eco Doppler carotidian;

·      CT sau RMN carotide;

·      Angiografie carotidiană, care permite stabilirea zonei blocajului parțial, la nivelul arterei carotide interne sau externe.

Angiografia cerebrală este o metodă suplimentară de diagnostic, utilizată în cazul în care medicul dorește să evalueze starea de sănătate a vaselor mici de la nivelul creierului [5].

null

Acesta este un articol medical

Citește despre tratament : Angioplastie Carotidiana

Tratamentul bolii carotidiene

Când vine vorba despre ateroscleroza și tratamentul disponibil, scopu este acela de a preveni producerea unui accident vascular cerebral. În funcție de gradul de îngustare a arterelor carotide, tratamentul poate fi reprezentat de:

·      Schimbări în stilul de viață: anumite obiceiuri sănătoase pot încetini procesul de ateroscleroză. Se recomandă renunțarea la fumat, scăderea în greutate, o dietă sănătoasă, reducerea consumului de sare și activitatea fizică regulată.

·      Tratament medicamentos: medicamente care reglează tensiunea arterială și reduc nivelul de colesterol din sânge sau medicamente anti-coagulante, pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.

·      Tratament chirurgical: (Endarterectomie) se face prin incizie la nivelul arterei carotide si îndepărtarea placii de aterom responsabila de stenoza din artera carotidă.

·      Angioplastia carotidiană cu stent: este o metodă minim-invazivă potrivită chiar și în cazul persoanelor la care intervenția chirurgicală prezintă prea multe riscuri. Prin intermediul unui cateter introdus în artera femurală, este înaintat până la nivelul arterei carotide un stent care dilată zona îngustată [6].

Prevenire ateroscleroză carotidiană

Prevenirea bolii carotidiene presupune o serie de măsuri care țin de stilul de viață individual. Astfel, medicii fac următoarele recomandări:

  • Renunțarea la fumat: la câțiva ani după renunțarea la fumat, riscul de accident vascular cerebral al fostului fumător devine egal cu cel al nefumătorilor;
  • Menținerea unei greutăți corporale adecvate: obezitatea predispune pacientul la hipertensiune arterială, boală cardiovasculară, diabet și apnee de somn;
  • Limitarea aportului de colesterol și grăsimi: eliminarea din alimentație a grăsimilor saturate previne formarea plăcilor de aterom;
  • Consumul unei game variate de fructe și legume: vegetalele conțon potasiu, folați și antioxidanți, toți aceștia având efect protector împotriva bolii coronariene, a bolii carotidiene și a accidentului vascular cerebral;
  • Limitarea aportului de sare: excesul de sodiu determină creșterea presiunii sangvine la unele persoane. Conform specialiștilor, un adult sănătos ar trebui să consume cel mult 1500 mg sare pe zi;
  • Adoptarea unui program de exerciții fizice: sportul contribuie la scăderea tensiunii arteriale, la creșterea cantității de colesterol „bun” (HDL colesterol) și la ameliorarea stării de sănătate a vaselor de sânge și a inimii. În plus, contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase, la reducerea stresului și la gestionarea diabetului;
  • Limitarea consumului de alcool;
  • Ținerea sub control a afecțiunilor cronice de tipul diabetului sau al hipertensiunii arteriale [2]. 

În concluzie, boala carotidiană apare atunci când pe arterele care alimentează creierul cu sânge oxigenat apar stenoze (îngustări). Evoluția ei este periculoasă pentru că poate provoca un accident vascular cerebral. Deși poate fi ținută sub control prin stil de viață sănătos și medicamente, atunci când stenozele carotidiene sunt semnificative, se impune tratamentul chirurgical sau minim-invaziv.

Bibliografie:

  1. “Atherosclerotic Disease of the Carotid Artery: Practice Essentials, Background, Anatomy.” EMedicine, 17 Oct. 2021, emedicine.medscape.com/article/463147-overview, accesat la 27.01.2023;
  2. “Carotid Artery Disease.” Medlineplus.gov, medlineplus.gov/carotidarterydisease.html.

“Carotid Artery Disease.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/carotid-artery-disease, accesat la 27.01.2023;

  1. “Carotid Artery Disease (Carotid Artery Stenosis): Treatments.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16845-carotid-artery-disease-carotid-artery-stenosis, accesat la 27.01.2023;
  2. “Carotid Atherosclerosis - an Overview | ScienceDirect Topics.” Www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/carotid-atherosclerosis, accesat la 27.01.2023;
  3. Dempsey, Robert J, et al. “A Review of Carotid Atherosclerosis and Vascular Cognitive Decline: A New Understanding of the Keys to Symptomology.” Neurosurgery, vol. 67, no. 2, 1 Aug. 2010, pp. 484–494, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2908960/, 10.1227/01.NEU.0000371730.11404.36, accesat la 27.01.2023;
  4. Mayo Clinic. “Carotid Artery Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/carotid-artery-disease/symptoms-causes/syc-20360519, accesat la 27.01.2023. 

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor