Ateroscleroza carotidiană, cunoscută și ca boala carotidiană, este o afecțiune cardiovasculară care poate avea consecințe severe pentru pacient. În acest articol poți afla care sunt principalele cauze ale bolii carotidiene, factorii de risc, simptomele, metodele de diagnostic și alternativele de tratament.
Ce este ateroscleroza carotidiană
Boala arterelor carotide (boala carotidiană sau stenoza carotidiană) apare atunci când pe arterele care transportă sânge la creier (carotide) se depun produși sangvini, grăsimi și colesterol. Aceste depuneri îngustează sau blochează arterele și cresc riscul de accident vascular cerebral. AVC este unul dintre cele mai mortale evenimente ischemice (în care fluxul de sânge care alimentează un organ este întrerupt). În cazul unui AVC, creierul nu mai primește sânge cu oxigen. În numai câteva minute, celulele cerebrale încep să moară, lăsând sechele permanente [1].
Cauzele bolii carotidiene
Boala carotidiană apare ca urmare a acumulării de plăci de aterom în lumenul arterelor carotide, responsabile cu transportul sângelui oxigenat către creier. Plăcile de aterom sunt formate din colesterol, calciu, țesut fibros și diverse resturi celulare care se atașează de peretele arterei, în zonele în care există leziuni microscopice ale acestuia. Procesul este denumit ateroscleroză și e prezent și în lumenul altor vase.
În caz de ateromatoză carotidiană, arterele carotide pe care se formează depozitele ateromatoase se îngustează și își pierd din elasticitate, ceea ce îngreunează transportul de oxigen și nutrienți către structurile vitale ale creierului.
Cauzele bolii carotidiene se suprapun celor ale aterosclerozei, fiind reprezentate, în principal, de elementele sindromului metabolic: hiperlipidemie, hipercolesterolemie, hiperglicemie [2].
Factori de risc ateroscleroză carotidiană
Ateroscleroza carotidiană are o probabilitate mai mare de a se instala la pacienții care întrunesc unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:
Hipertensiune arterială: presiunea crescută pe care trebuie să o suporte vasele de sânge le face să își slăbească rezistența și să devină mai vulnerabile;
Fumatul și folosirea produselor din tutun: nicotina are un efect iritant asupra pereților arterelor, ceea ce favorizează apariția microleziunilor. În plus, fumatul crește frecvența cardiacă și favorizează hipertensiunea arterială;
Diabetul: diabetul reduce abilitatea organismului de a procesa în mod eficient lipidele, ceea ce crește riscul de hipertensiune arterială și ateroscleroză;
Hiperlipidemia: o concentrație crescută de colesterol LDL și de trigliceride este un factor favorizant al formării plăcirlor de aterom;
Istoricul familial: riscul de ateroscleroză carotidiană este mai mare la persoanele cu un istoric familial de ateroscleroză sau boală coronariană;
Vârsta: odată cu înaintarea în vârstă, arterele devin mai puțin flexibile și mai predispuse la apariția de leziuni;
Obezitatea: excesul de greutate crește riscul de hipertensiune arterială, ateroscleroză și diabet;
Apneea de somn: apneea de somn crește riscul de accident vascular cerebral;
Sedentarismul: contribuie la apariția bolilor asociate deteriorării arterelor, inclusiv a hipertensiunii, diabetului și obezității [3].
Simptomele aterosclerozei carotidiene
În fază incipientă, când stenozele (îngustările) arterelor carotide sunt minore, boala nu produce simptome. Ulterior, pe măsură că stenozele cresc, se poate produce un atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral (AVC). Atacul ischemic tranzitoriu reprezintă o situație în care pentru o scurtă perioadă creierul a fost privat de sânge, fără ca țesutul să moară. De obicei, AIT are aceleași semne ca un AVC, însă fără repercursiunile acestuia:
Amorțeală bruscă a feței sau a membrelor. De obicei, se manifestă pe o singură parte a corpului
Dificultăți de vorbire și înțelegere
Dificultăți de vedere cu unul sau cu ambii ochi
Amețeală și pierderea echilibrului
Durere puternică de cap [4]
Atunci când vine vorba despre ateroscleroză, simptomele sunt absente până în momentul producerii accidentului ischemic sau a accidentului vascular cerebral.
Diagnosticarea aterosclerozei carotidiene
Pentru a pune diagnosticul de boală carotidiană, medicul cardiolog va face anamneza pacientului, însoțită de un examen clinic și o serie de investigații.
Examenul clinic presupune auscultația pentru identificarea unei sunet specific la nivelul carotidelor. În plus, medicul va testa abilitățile fizice și mentale ale pacientului, inclusiv claritatea limbajului.
Investigațiile menite să contribuie la identificarea aterosclerozei carotidiene sunt:
Angiografie carotidiană, care permite stabilirea zonei blocajului parțial, la nivelul arterei carotide interne sau externe.
Angiografia cerebrală este o metodă suplimentară de diagnostic, utilizată în cazul în care medicul dorește să evalueze starea de sănătate a vaselor mici de la nivelul creierului [5].
Tratamentul bolii carotidiene
Când vine vorba despre ateroscleroza și tratamentul disponibil, scopu este acela de a preveni producerea unui accident vascular cerebral. În funcție de gradul de îngustare a arterelor carotide, tratamentul poate fi reprezentat de:
Schimbări în stilul de viață: anumite obiceiuri sănătoase pot încetini procesul de ateroscleroză. Se recomandă renunțarea la fumat, scăderea în greutate, o dietă sănătoasă, reducerea consumului de sare și activitatea fizică regulată.
Tratament medicamentos: medicamente care reglează tensiunea arterială și reduc nivelul de colesterol din sânge sau medicamente anti-coagulante, pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.
Tratament chirurgical: (Endarterectomie) se face prin incizie la nivelul arterei carotide si îndepărtarea placii de aterom responsabila de stenoza din artera carotidă.
Angioplastia carotidiană cu stent: este o metodă minim-invazivă potrivită chiar și în cazul persoanelor la care intervenția chirurgicală prezintă prea multe riscuri. Prin intermediul unui cateter introdus în artera femurală, este înaintat până la nivelul arterei carotide un stent care dilată zona îngustată [6].
Proceduri disponibile la MONZA ARES pentru această afecțiune
Arterele carotide sunt vase de sânge foarte importante. Situate de o parte și de alta a gâtului, sunt responsabile de alimentarea creierului cu sânge oxigenat. Stenoza arterelor carotide, adică îngustarea acestora ca urmare a depunerii de depozite de grăsime pe pereții arteriali, poate duce la blocarea parțială sau completă a fluxului sangvin către creier și la producerea unui accident vascular cerebral (AVC). Există două opțiuni de tratament pentru arterele înfundate. Se poate recurge fie la endarterectomie, ce este o operație de carotidă, fie, atunci când aceasta este prea riscantă pentru pacient, la o procedură numită angioplastie carotidiană cu plasare de stent, despre care vei afla mai multe mai jos.[1] Generalități despre angioplastia carotidiană Angioplastia carotidiană este o intervenție pe arterele carotide, necesară, după cum am spus, atunci când acestea sunt blocate sau îngustate de placă de aterom, și recomandată atunci când metodele chirurgicale tradiționale nu sunt fezabile sau sunt prea riscante. Această intervenție este efectuată prin amplasarea unui filtru de protecție antiembolie și montarea unui stent din Nitinol. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou. Cui i se adresează angioplastia carotidiană? Angioplastia carotidiană poate fi recomandată atât ca metodă de tratament, cât și ca metodă de prevenție. Posibile indicații pentru această procedură sunt: Grad de stenozare a arterei carotide de 70% sau mai mult; Tratamentul pacienților cu AVC sau atac ischemic tranzitor (AIT – atac cerebral minor); Endarterectomia prezintă riscuri prea ridicate pentru pacient (posibile contraindicații pentru intervenția chirurgicală tradițională sunt boala pulmonară severă, infarctul miocardic recent, angina instabilă sau insuficiență cardiacă congestivă severă);[4] Stenoza se află într-un loc dificil de ajuns prin endarterectomie; Pacientul a suferit o intervenție chirurgicală la gât sau la carotidă în trecut; Pacientul a fost expus la radiații în zona gâtului.[1][2] null Cum îți poți da seama că ai nevoie de angioplastie carotidiană? Ca și în cazul altor boli vasculare, în stadiile incipiente, o carotidă înfundată nu produce simptome. Adesea, nu există niciun semn de alarmă până la producerea unui AIT sau AVC. În acest caz, ai putea observa simptome precum: Pierderea bruscă a vederii, vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere; Slăbiciune, furnicături sau amorțeală pe o parte a feței, pe o parte a corpului ori într-un braț sau picior; Dificultăți bruște la mers; Pierderea echilibrului; Lipsa de coordonare; Amețeli și/sau confuzie bruscă; Dificultăți de vorbire (afazie); Confuzie; Cefalee bruscă severă; Probleme cu memoria; Dificultăți la înghițire (disfagie).[3] În ce constă procedura de angioplastie carotidiană? Procedura de angioplastie carotidiană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și decurge astfel: Se face o puncție fie la nivelul arterei femurale (zona inghinală), fie la nivelul arterei radiale (încheietura mâinii); Odată făcută puncția milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera aleasă ca abord un tub gol (teacă arterială) prin care introduce apoi o serie de ghiduri și catetere (sonde, tuburi subțiri) cu care avansează prin ghidaj radioscopic până la originea arterei carotide (în interiorul arterelor nu sunt terminații nervoase, așa că nu vei simți trecerea cateterelor prin artere); Folosind aceste catetere, medicul cardiolog injectează substanța de contrast pe baza de iod care realizează opacifierea arterelor carotidiene și, prin expunerea la raze X, observă fluxul sangvin și eventualele blocaje (substanța de contrast poate provoca o senzație temporară de căldură pe o parte a feței); Dacă se găsesc stenoze, se pătrunde prin acestea cu un ghid subțire, se amplasează un filtru de protecție antiembolie în scopul de a proteja creierul în cazul dizlocării unei plăci de aterom și se traversează stenoza cu un stent din Nitinol autoexpandabil care se fixează de-a lungul stenozei carotidiene.[2] Prin aceasta intervenție se restabilește fluxul sangvin spre creier și se elimină riscul unui AVC. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou. Cât durează internarea după angioplastia carotidiană? Angioplastia carotidiană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de coronarografie. Majoritatea persoanelor sunt externate după 24 de ore, dacă totul decurge așa cum ar trebui (nu apar complicații, starea pacientului este stabilă și rezultatele testele efectuate nu indică vreo problemă).[2] Care sunt riscurile procedurii de angioplastie carotidiană? Chiar dacă este vorba de o procedură minim invazivă, angioplastia carotidiană presupune și ea anumite riscuri. Lista acestora poate include: Atac cerebral – în timpul intervenției se pot forma cheaguri de sânge care se desprind și pot ajunge la creier; folosirea filtrului de protecție antiembolie și a anticoagulantelor reduc acest risc; Alergia la substanță de contrast sau unele medicamente; Apariția de hematoame la locul de puncție; Leziuni cerebrale; Restenoza în stent; Infarct; Insuficiență renală (riscul este mai ridicat în cazul pacienților care au deja probleme cu rinichii); Convulsii.[1] Hemostaza după procedura de angioplastie carotidiană După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. Pentru a evita sângerarea de la locul de inserare a cateterului, este indicat repausul la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul și te vei putea ridica din pat mult mai repede. Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul procedurii de angioplastie carotidiană? Unul dintre dispozitivele medicale folosite în timpul procedurii de angioplastie este stentul. Acesta este un tub realizat dintr-o rețea metalică și are capacitatea de a menține artera deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. De asemenea, acestea pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Un alt dispozitiv medical folosit în timpul procedurii de angioplastie carotidiană este acel filtru sau dispozitiv de protecție embolică. După cum îi spune și denumirea, rolul său este acela de prinde orice resturi care se pot desprinde de la nivelul zonei îngustate a arterei în timpul procedurii.[2] Zona pe unde a fost introdus cateterul poate rămâne sensibilă, umflată și învinețită timp de câteva zile. Poate exista o mică zonă de decolorare sau un mic nodul în zona puncției. Este posibil să ți se recomande să eviți activitățile intense și ridicarea de greutăți timp de 24 de ore după procedură.[2] Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie carotidiană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Angioplastia carotidiană poate reduce șansele de a suferi un accident vascular cerebral. Nu poate elimina însă cauza problemei și nici preveni formarea, în timp, a plăcii de aterom, a cheagurilor de sânge și a altor probleme la nivelul arterelor carotide. Pentru a preveni stenoza arterelor carotide, va trebui să faci anumite alegeri în ceea ce privește stilul de viață, de la schimbarea stilului alimentar până la cât de des faci mișcare.[1] Care este prețul unei proceduri de angioplastie carotidiană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Bibliografie: „Angioplasty and Stent Placement - Carotid Artery: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/002953.htm. Accessed 21 Nov. 2022. „Carotid Angioplasty and Stenting - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/carotid-angioplasty-and-stenting/about/pac-20385111. Accessed 21 Nov. 2022. Fulghum, Debra. „Carotid Artery Disease: Causes, Symptoms, Tests, and Treatment.” WebMD, WebMD, 19 Sept. 2008, www.webmd.com/heart-disease/carotid-artery-disease-causes-symptoms-tests-and-treatment. Accessed 21 Nov. 2022. Saleem, Taimur, and Donald T Baril. „Carotid Artery Stenting.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 25 July 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470541/. Accessed 21 Nov. 2022.
Ecografia Doppler carotidiană este o investigație neinvazivă, nedureroasă și sigură cu ajutorul căreia poate fi evaluată starea vaselor de sânge ale gâtului și care poate contribui la prevenirea unui accident vascular cerebral. Mai jos vei găsi mai multe informații despre ce presupune această investigație, când este ea indicată și care sunt beneficiile sale. Ce este ecografia Doppler carotidiană? Testul Doppler carotidian se realizează la nivel cervical (în zona gâtului) pentru examinarea arterelor carotide și vertebrale, aducând informații prețioase atât despre structura peretelui vascular, cât și despre dimensiunea acestora. Este o investigație imagistică ce folosește ultrasunetele dar care, spre deosebire de ecografia obișnuită, cu ajutorul căreia pot fi doar vizualitate structurile din interiorul corpului, permite și evaluarea fluxului de sânge. Acest tip de test se bazează pe măsurarea undelor sonore care sunt reflectate de obiecte în mișcare, cum ar fi celulele roșii din sânge (cunoscut sub numele de efect Doppler). [2] Când este indicată ecografia Doppler carotidiană? Arterele carotide sunt o pereche de vase de sânge situate de fiecare parte a gâtului. Sunt foarte importante deoarece prin ele circulă sângele către creier. Există situații când vasele cervicale sunt îngustate de depuneri de plăci ateromatoase (o combinație de grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe) ceea ce crește riscul unui accident vascular cerebral. Prezența plăcilor aterosclerotice la nivelul arterelor carotide, când realizează stenoze semnificative, crește riscul de accident vascular cerebral, dat prin desprinderea acestora și migrarea lor spre creier. Stenoza carotidiană este cauza principală pentru accidentele vasculare cerebrale ischemice (responsabile pentru 85% din AVC). Ecografia Doppler carotidiană poate evalua cu acuratețe riscul de accident vascular cerebral, ne poate arăta dacă există stenoze, ocluzii la nivelul vaselor cervicale, dacă există trombi în artere sau chiar o disecție a peretelui vasului. Dopplerul de artere carotide se efectuează atunci când medicul cardiolog sau medicul de familie îți recomandă această investigație. Acest lucru se poate întâmpla dacă ai suferit atacuri ischemice tranzitorii sau un accident vascular cerebral, precum și dacă ai fost diagnosticat cu afecțiuni medicale care cresc riscul producerii unui AVC, inclusiv: Hipertensiune arterială; Diabet; Hipercolesterolemie; Boala arterială coronariană. Ecografia Doppler a arterelor carotide mai poate fi indicată pacienților cu istoric familial de accident vascular cerebral sau boli de inimă, precum și în cazul detectării unui sunet anormal în vasele de sânge cu ajutorul unui stetoscop. Alte indicații ale ecografiei carotidiene sunt: Evaluarea fluxului de sânge prin arteră după o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta plăcile (endarterectomia carotidiană); Evaluarea pacientului după plasarea unui stent pentru ameliorarea fluxului sangvin printr-o arteră; Localizarea unui cheag de sânge care poate bloca fluxul sangvin; Detectarea unor anomalii ale arterelor carotide. [1] Dacă ai rude apropiate care au suferit un accident vascular cerebral, au fost diagnosticați cu boală coronariană, obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială sau boală arterială periferică, este recomandat să ții cont de recomandările medicilor: să ai un stil de viață activ, să renunți la fumat dacă ești fumător și să mergi la controlul periodic. Care sunt beneficiile acestei investigații? Cel mai important beneficiu pe care îl poți obține atunci când te programezi la o ecografie Doppler carotidiană este acela că afli care este starea de sănătate a arterelor și a venelor gâtului. Pentru orice afecțiune a acestora, dacă este descoperită din timp, se poate interveni și preveni evoluția bolii respective, fie cu ajutorul tratamentului medicamentos și schimbarea stilului de viață, fie prin intervenții minim invazive sau chiar cu ajutorul procedurilor chirurgicale, clasice. Alte beneficii ale acestei investigații sunt: Este neinvazivă; Nu este dureroasă; Este sigură; Nu utilizează radiații; Este mai puțin costisitoare decât majoritatea altor metode de imagistică. [3] Cum te pregătești de investigație? O analiză Doppler nu necesită o pregătire specială. Poți să mănânci și să bei orice dorești înainte de o astfel de investigație și poate fi realizată în orice moment al zilei. Poartă o bluză sau o cămașă fără guler sau care se poate îndepărta ușor și evită să porți lănțișoare. Se mai recomandă și evitarea fumatului cu până la 2 ore înainte de testare (nicotina determină îngustarea vaselor de sânge și poate afecta rezultatele) .[1][2] Ce se întâmplă în timpul ecografiei? Vei fi rugat să îndepărtezi hainele astfel încât medicul să poată avea acces la nivelul gâtului și al decolteului, apoi te vei întinde pe spate. O sondă specială îți va fi aplicată de medic la nivelul gâtului, folosindu-se un gel special care ajută ca ultrasunetele să se transmită mai bine prin piele. Sonda este conectată printr-un fir la un aparat care procesează ultrasunetele și afișează imagini pe ecranul ecografului, pe care medicul le poate interpreta pentru a stabili un diagnostic. Nu ar trebui să simți niciun disconfort în timpul investigației, ci eventual doar o ușoară presiune. Poate fi necesar să-ți înclini sau să-ți rotești capul pe măsura ce sonda îți este aplicată pe gât. [3] Ce dispozitive medicale sunt folosite? Ecograful este un aparat compus dintr-o unitate centrală, un monitor video și un transductor, un dispozitiv mic care seamănă cu un microfon. [3] Cât durează ecografia Doppler carotidiană? În general, ecografia Doppler de artere carotide durează aproximativ 20-30 de minute. Bineînțeles, în funcție de particularitățile fiecărui caz, această investigație poate avea o durată chiar și de 60 de minute. Ce se întâmplă după realizarea investigației? După finalizarea investigației, îți vei putea relua activitățile normale. Comunicarea rezultatelor Rezultatele ecografiei Doppler carotidiene vor fi interpretate de un medic radiolog, iar diagnosticul îți va fi comunicat odată cu recomandările medicale privind necesitatea efectuării unor investigații suplimentare, schimbarea stilului de viață sau efectuarea anumitor intervenții, după caz. Care este prețul ecografiei Doppler carotidiene? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! De cele mai multe ori, bolile sistemului cardiovascular apar din cauza stilului de viață nesănătos, asociat cu procesul ireversibil de îmbătrânire. Pentru a avea o viață sănătoasă, medicii ne recomandă un control medical o dată pe an. Există mai multe tipuri de teste și investigații ce pot fi efectuate pentru a evalua starea de sănătate a inimii tale și a vaselor de sânge și a preveni sau diagnostica la timp afecțiuni care ți-ar putea pune viața în pericol, iar printre acestea se numără și ecografia Doppler carotidiană. Bibliografie: “Carotid Ultrasound - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2020, www.mayoclinic.org/tests-procedures/carotid-ultrasound/about/pac-20393399. Accessed 10 Aug. 2022. “Doppler Ultrasound.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/lab-tests/doppler-ultrasound/. Accessed 10 Aug. 2022. RSNA, America. “Ultrasound - Carotid.” Radiologyinfo.org, 2022, www.radiologyinfo.org/en/info/us-carotid. Accessed 10 Aug. 2022.
Prevenirea bolii carotidiene presupune o serie de măsuri care țin de stilul de viață individual. Astfel, medicii fac următoarele recomandări:
Renunțarea la fumat: la câțiva ani după renunțarea la fumat, riscul de accident vascular cerebral al fostului fumător devine egal cu cel al nefumătorilor;
Menținerea unei greutăți corporale adecvate: obezitatea predispune pacientul la hipertensiune arterială, boală cardiovasculară, diabet și apnee de somn;
Limitarea aportului de colesterol și grăsimi: eliminarea din alimentație a grăsimilor saturate previne formarea plăcilor de aterom;
Consumul unei game variate de fructe și legume: vegetalele conțon potasiu, folați și antioxidanți, toți aceștia având efect protector împotriva bolii coronariene, a bolii carotidiene și a accidentului vascular cerebral;
Limitarea aportului de sare: excesul de sodiu determină creșterea presiunii sangvine la unele persoane. Conform specialiștilor, un adult sănătos ar trebui să consume cel mult 1500 mg sare pe zi;
Adoptarea unui program de exerciții fizice: sportul contribuie la scăderea tensiunii arteriale, la creșterea cantității de colesterol „bun” (HDL colesterol) și la ameliorarea stării de sănătate a vaselor de sânge și a inimii. În plus, contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase, la reducerea stresului și la gestionarea diabetului;
Limitarea consumului de alcool;
Ținerea sub control a afecțiunilor cronice de tipul diabetului sau al hipertensiunii arteriale [2].
În concluzie, boala carotidiană apare atunci când pe arterele care alimentează creierul cu sânge oxigenat apar stenoze (îngustări). Evoluția ei este periculoasă pentru că poate provoca un accident vascular cerebral. Deși poate fi ținută sub control prin stil de viață sănătos și medicamente, atunci când stenozele carotidiene sunt semnificative, se impune tratamentul chirurgical sau minim-invaziv.
Bibliografie:
“Atherosclerotic Disease of the Carotid Artery: Practice Essentials, Background, Anatomy.” EMedicine, 17 Oct. 2021, emedicine.medscape.com/article/463147-overview, accesat la 27.01.2023;
Dempsey, Robert J, et al. “A Review of Carotid Atherosclerosis and Vascular Cognitive Decline: A New Understanding of the Keys to Symptomology.” Neurosurgery, vol. 67, no. 2, 1 Aug. 2010, pp. 484–494, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2908960/, 10.1227/01.NEU.0000371730.11404.36, accesat la 27.01.2023;
Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.
