Dr. Andrei Simonov

Arterele carotide sunt vase de sânge foarte importante. Situate de o parte și de alta a gâtului, sunt responsabile de alimentarea creierului cu sânge oxigenat. Stenoza arterelor carotide, adică îngustarea acestora ca urmare a depunerii de depozite de grăsime pe pereții arteriali, poate duce la blocarea parțială sau completă a fluxului sangvin către creier și la producerea unui accident vascular cerebral (AVC). Există două opțiuni de tratament pentru arterele înfundate. Se poate recurge fie la endarterectomie, ce este o operație de carotidă, fie, atunci când aceasta este prea riscantă pentru pacient, la o procedură numită angioplastie carotidiană cu plasare de stent, despre care vei afla mai multe mai jos.[1] Generalități despre angioplastia carotidiană Angioplastia carotidiană este o intervenție pe arterele carotide, necesară, după cum am spus, atunci când acestea sunt blocate sau îngustate de placă de aterom, și recomandată atunci când metodele chirurgicale tradiționale nu sunt fezabile sau sunt prea riscante.  Această intervenție este efectuată prin amplasarea unui filtru de protecție antiembolie și montarea unui stent din Nitinol. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou. Cui i se adresează angioplastia carotidiană?  Angioplastia carotidiană poate fi recomandată atât ca metodă de tratament, cât și ca metodă de prevenție. Posibile indicații pentru această procedură sunt:  Grad de stenozare a arterei carotide de 70% sau mai mult;  Tratamentul pacienților cu AVC sau atac ischemic tranzitor (AIT – atac cerebral minor);  Endarterectomia prezintă riscuri prea ridicate pentru pacient (posibile contraindicații pentru intervenția chirurgicală tradițională sunt boala pulmonară severă, infarctul miocardic recent, angina instabilă sau insuficiență cardiacă congestivă severă);[4] Stenoza se află într-un loc dificil de ajuns prin endarterectomie;  Pacientul a suferit o intervenție chirurgicală la gât sau la carotidă în trecut;  Pacientul a fost expus la radiații în zona gâtului.[1][2] null Cum îți poți da seama că ai nevoie de angioplastie carotidiană? Ca și în cazul altor boli vasculare, în stadiile incipiente, o carotidă înfundată nu produce simptome. Adesea, nu există niciun semn de alarmă până la producerea unui AIT sau AVC. În acest caz, ai putea observa simptome precum: Pierderea bruscă a vederii, vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere;  Slăbiciune, furnicături sau amorțeală pe o parte a feței, pe o parte a corpului ori într-un braț sau picior;  Dificultăți bruște la mers;  Pierderea echilibrului;  Lipsa de coordonare;  Amețeli și/sau confuzie bruscă;  Dificultăți de vorbire (afazie);  Confuzie;  Cefalee bruscă severă;  Probleme cu memoria;  Dificultăți la înghițire (disfagie).[3] În ce constă procedura de angioplastie carotidiană? Procedura de angioplastie carotidiană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și decurge astfel:  Se face o puncție fie la nivelul arterei femurale (zona inghinală), fie la nivelul arterei radiale (încheietura mâinii);  Odată făcută puncția milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera aleasă ca abord un tub gol (teacă arterială) prin care introduce apoi o serie de ghiduri și catetere (sonde, tuburi subțiri) cu care avansează prin ghidaj radioscopic până la originea arterei carotide (în interiorul arterelor nu sunt terminații nervoase, așa că nu vei simți trecerea cateterelor prin artere);  Folosind aceste catetere, medicul cardiolog injectează substanța de contrast pe baza de iod care realizează opacifierea arterelor carotidiene și, prin expunerea la raze X, observă fluxul sangvin și eventualele blocaje (substanța de contrast poate provoca o senzație temporară de căldură pe o parte a feței);  Dacă se găsesc stenoze, se pătrunde prin acestea cu un ghid subțire, se amplasează un filtru de protecție antiembolie în scopul de a proteja creierul în cazul dizlocării unei plăci de aterom și se traversează stenoza cu un stent din Nitinol autoexpandabil care se fixează de-a lungul stenozei carotidiene.[2] Prin aceasta intervenție se restabilește fluxul sangvin spre creier și se elimină riscul unui AVC. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou. Cât durează internarea după angioplastia carotidiană? Angioplastia carotidiană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de coronarografie. Majoritatea persoanelor sunt externate după 24 de ore, dacă totul decurge așa cum ar trebui (nu apar complicații, starea pacientului este stabilă și rezultatele testele efectuate nu indică vreo problemă).[2] Care sunt riscurile procedurii de angioplastie carotidiană?  Chiar dacă este vorba de o procedură minim invazivă, angioplastia carotidiană presupune și ea anumite riscuri. Lista acestora poate include:  Atac cerebral – în timpul intervenției se pot forma cheaguri de sânge care se desprind și pot ajunge la creier; folosirea filtrului de protecție antiembolie și a anticoagulantelor reduc acest risc;  Alergia la substanță de contrast sau unele medicamente;  Apariția de hematoame la locul de puncție;  Leziuni cerebrale;  Restenoza în stent;  Infarct;  Insuficiență renală (riscul este mai ridicat în cazul pacienților care au deja probleme cu rinichii);  Convulsii.[1] Hemostaza după procedura de angioplastie carotidiană După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. Pentru a evita sângerarea de la locul de inserare a cateterului, este indicat repausul la pat.  În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul și te vei putea ridica din pat mult mai repede.  Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul procedurii de angioplastie carotidiană? Unul dintre dispozitivele medicale folosite în timpul procedurii de angioplastie este stentul. Acesta este un tub realizat dintr-o rețea metalică și are capacitatea de a menține artera deschisă.  Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. De asemenea, acestea pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Un alt dispozitiv medical folosit în timpul procedurii de angioplastie carotidiană este acel filtru sau dispozitiv de protecție embolică. După cum îi spune și denumirea, rolul său este acela de prinde orice resturi care se pot desprinde de la nivelul zonei îngustate a arterei în timpul procedurii.[2] Zona pe unde a fost introdus cateterul poate rămâne sensibilă, umflată și învinețită timp de câteva zile. Poate exista o mică zonă de decolorare sau un mic nodul în zona puncției. Este posibil să ți se recomande să eviți activitățile intense și ridicarea de greutăți timp de 24 de ore după procedură.[2] Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie carotidiană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Angioplastia carotidiană poate reduce șansele de a suferi un accident vascular cerebral. Nu poate elimina însă cauza problemei și nici preveni formarea, în timp, a plăcii de aterom, a cheagurilor de sânge și a altor probleme la nivelul arterelor carotide. Pentru a preveni stenoza arterelor carotide, va trebui să faci anumite alegeri în ceea ce privește stilul de viață, de la schimbarea stilului alimentar până la cât de des faci mișcare.[1] Care este prețul unei proceduri de angioplastie carotidiană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Bibliografie:  „Angioplasty and Stent Placement - Carotid Artery: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/002953.htm. Accessed 21 Nov. 2022. „Carotid Angioplasty and Stenting - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/carotid-angioplasty-and-stenting/about/pac-20385111. Accessed 21 Nov. 2022. Fulghum, Debra. „Carotid Artery Disease: Causes, Symptoms, Tests, and Treatment.” WebMD, WebMD, 19 Sept. 2008, www.webmd.com/heart-disease/carotid-artery-disease-causes-symptoms-tests-and-treatment. Accessed 21 Nov. 2022. Saleem, Taimur, and Donald T Baril. „Carotid Artery Stenting.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 25 July 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470541/. Accessed 21 Nov. 2022.

Ablația tumorală reprezintă o metodă inovatoare în tratamentul oncologic, oferind o alternativă minim invazivă față de chirurgia tradițională. Această procedură permite distrugerea țesutului tumoral fără a necesita intervenții chirurgicale extinse, reducând astfel riscurile și timpul de recuperare pentru pacient. Datorită beneficiilor sale, ablația tumorală a devenit o soluție eficientă în gestionarea diverselor tipuri de tumori, contribuind la îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții pacienților. Ce este ablația tumorală? Ablația tumorală este o tehnică avansată și minim invazivă utilizată pentru distrugerea tumorilor prin generarea unor temperaturi extreme direct în interiorul acestora. Procedura constă în efectuarea unei mici puncții la nivelul pielii, prin care se introduc unul sau mai multe ace speciale direct în tumoră, fără a necesita incizii chirurgicale majore. Odată plasate cu precizie, aceste dispozitive aplică temperaturi ridicate sau scăzute, determinând necrozarea țesutului tumoral. Intervenția este realizată sub ghidaj imagistic, fie prin Computer Tomografie (CT), fie prin ecografie, asigurând astfel o precizie crescută și reducând riscul de afectare a țesuturilor sănătoase din jur. Tipuri de ablație tumorală În funcție de metoda utilizată pentru distrugerea celulelor tumorale, există mai multe tipuri de ablații: Ablația prin radiofrecvență (RFA) Ablația prin radiofrecvență utilizează curent electric de înaltă frecvență pentru a genera căldură la vârful electrodului, determinând distrugerea țesutului tumoral. Ablația cu microunde (MWA) Ablația cu microunde (MWA) folosește unde electromagnetice de mare frecvență pentru a genera căldură intensă în interiorul tumorii, provocând moartea celulară. Crioablația Crioablația utilizează un gaz extrem de rece pentru a îngheța și distruge tumora printr-un proces de necroză indusă de temperaturile scăzute. Decizia privind metoda optimă de ablație se ia în funcție de tipul, dimensiunea și localizarea tumorii, precum și de starea generală a pacientului, pentru a asigura un tratament personalizat și eficient. Pentru ce tipuri de tumori este recomandată ablația? Ablația tumorală este indicată în special pentru tumorile de dimensiuni mici, fiind utilizată frecvent în tratamentul: Carcinomului hepatocelular (HCC) și metastazelor hepatice Tumorilor și metastazelor pulmonare Tumorilor osoase și metastazelor osoase Cancerului de prostată Cancerul mamar Formațiunilor tumorale din structuri musculare Această metodă este deosebit de valoroasă pentru pacienții care nu sunt eligibili pentru intervenții chirurgicale majore, oferind o alternativă sigură și eficientă, cu risc redus de recidivă locală. Care sunt avantajele ablației tumorale? Tratament eficient pentru tumorile mici – are potențialul de a distruge complet celulele tumorale, contribuind la îmbunătățirea prognosticului pacientului. Procedură minim invazivă – impact redus asupra țesuturilor sănătoase din jurul tumorii, ceea ce duce la o recuperare mai rapidă. Disconfort redus – comparativ cu chirurgia clasică, pacienții resimt mai puțină durere și pot reveni rapid la activitățile zilnice. Timp scurt de recuperare – majoritatea pacienților se pot externa în 1-2 zile, fără necesitatea unei perioade îndelungate de spitalizare. Riscuri minime – prezintă un risc scăzut de complicații, fiind o opțiune sigură pentru pacienții cu afecțiuni asociate sau contraindicații pentru intervenții chirurgicale complexe. Repetabilitate – în cazul recidivelor tumorale, procedura poate fi repetată de mai multe ori, oferind pacienților șansa unui tratament continuu și eficient. Cum se desfășoară procedura de ablație? În funcție de tipul de ablație recomandat de medicul interventionist, pregătirea pacientului constă în: Ablația prin Radiofrecvență (RFA – Radiofrequency Ablation) Această metodă utilizează curent electric de înaltă frecvență pentru a genera căldură și a distruge celulele tumorale. 1. Pregătirea pacientului se efectuează analizele necesare și se stabilește planul de tratament. pacientul este plasat într-o poziție optimă, în funcție de localizarea tumorii. se efectuează anestezie generală. 2. Ghidaj imagistic sub control ecografic sau CT, medicul introduce un electrod subțire (un ac special) direct în tumoră. poziția acului este verificată în timp real pentru a asigura plasarea optimă. 3. Aplicarea radiofrecvenței prin electrod se transmite un curent electric de înaltă frecvență, generând temperaturi de 50-100°C în țesutul tumoral. această căldură determină coagularea proteinelor celulare și necrozarea celulelor tumorale. 4. Retragerea electrodului după distrugerea tumorii, electrodul este retras, iar punctul de puncție este protejat cu un pansament steril. pacientul este monitorizat pentru câteva ore, iar în majoritatea cazurilor poate fi externat în aceeași zi sau a doua zi. Ablația cu microunde (MWA – Microwave Ablation) Această metodă utilizează unde electromagnetice de mare frecvență pentru a genera căldură în interiorul tumorii. 1. Pregătirea pacientului se efectuează analizele necesare și se stabilește planul de tratament. pacientul este plasat într-o poziție optimă, în funcție de localizarea tumorii. se efectuează anestezie generală 2. Introducerea acului sub ghidaj imagistic sub control CT sau ecografic, medicul introduce un electrod special în centrul tumorii. 3. Generarea căldurii prin microunde electrodul emite unde electromagnetice care încălzesc apa din țesuturile tumorale, generând temperaturi de 120-150°C. acest proces distruge celulele tumorale rapid și eficient. 4. Finalizarea procedurii după terminarea ciclului de tratament (care poate dura câteva minute), electrodul este retras. se aplică un pansament steril, iar pacientul este monitorizat pentru a preveni eventuale complicații minore. Crioablația (Cryoablation) Aceasta este o metodă inovatoare care folosește temperaturi extrem de scăzute pentru a îngheța și distruge tumora. 1. Pregătirea pacientului se efectuează analizele necesare și se stabilește planul de tratament. pacientul este plasat într-o poziție optimă, în funcție de localizarea tumorii. se administrează anestezie locală sau sedare ușoară, în funcție de indicație. 2. Introducerea acului de crioablație sub ghidaj imagistic (CT sau ecografie), medicul introduce una sau mai multe sonde speciale în tumoră. 3. Înghețarea tumorii se eliberează un gaz (argon sau azot lichid) prin sonda de crioablație, generând temperaturi de -40°C până la -80°C. aceste temperaturi îngheață apa din celulele tumorale, determinând formarea de cristale de gheață care distrug membranele celulare. procesul poate fi repetat de mai multe ori într-un ciclu de „îngheț-dezgheț” pentru a crește eficiența. 4.  Retragerea sondei și finalizarea procedurii după distrugerea tumorii, sonda este retrasă, iar pacientul este monitorizat pentru câteva ore. majoritatea pacienților pot pleca acasă în aceeași zi sau după o noapte de observație. Siguranța și posibilele complicații ale ablației tumorale Fiind o procedură minim invazivă, ablația tumorală prezintă riscuri reduse, iar rata complicațiilor este extrem de mică. Cu toate acestea, ca în orice intervenție medicală, pot apărea efecte secundare rare, printre care: sindromul post-ablație – o reacție inflamatorie tranzitorie care poate surveni după procedură, manifestată prin febră, disconfort sau durere locală. Aceste simptome sunt de obicei ușoare și trecătoare. recidiva tumorală – în unele cazuri, tumora poate reapărea în aceeași zonă, necesitând o nouă intervenție sau tratamente suplimentare. afectarea structurilor adiacente – în funcție de localizarea tumorii, există un risc minor ca țesuturile învecinate, cum ar fi vasele de sânge, nervii sau organele interne, să fie afectate. sângerare – pot apărea sângerări locale minore în zona puncției, dar acestea sunt rare. crioșoocul - complicatie severa extrem de rara amenintatoare de viata. Recomandări post-procedură Îngrijire la domiciliu: In cazul durerilor se vor administra antialgice, iar in cazul febrei antipiretice. Ce să eviți: Activitati intense timp de o saptamana dupa procedura. Când să contactezi un specialist: Daca starea dumneavoastra se agraveaza si febra / durerile nu pot fi controlate de medicatie uzuala. Ce urmează după procedura de ablație? După intervenție, pacienții sunt monitorizați pentru o perioadă scurtă și pot fi externați în aceeași zi sau în ziua următoare, în funcție de complexitatea cazului. La o lună după procedură, se efectuează un control imagistic (CT sau RMN) pentru a evalua eficiența tratamentului. Dacă tumora nu a fost complet distrusă, poate fi necesară o nouă sesiune de ablație sau o altă formă de tratament complementar. Întrebări Frecvente Cât durează procedura? Durata ablației tumorale percutanate variază în funcție de tipul de tehnică utilizată, de dimensiunea și localizarea tumorii, dar și de caracteristicile individuale ale pacientului. În general, procedura durează între 30 de minute și 2 ore. Durata procedurii în funcție de tipul de ablație: 1. Ablația prin radiofrecvență (RFA – Radiofrequency Ablation) Durată: 30 - 90 de minute, în funcție de mărimea și numărul tumorilor. Procedura este relativ rapidă, dar poate necesita aplicarea succesivă a căldurii în mai multe zone ale tumorii pentru distrugerea completă a acesteia. 2.  Ablația cu microunde (MWA – Microwave Ablation) Durată: 10 - 60 de minute. Această metodă este mai rapidă decât RFA, deoarece produce temperaturi mai ridicate, ceea ce permite distrugerea tumorii într-un timp mai scurt. 3.  Crioablația (Cryoablation) Durată: 60 - 120 de minute, în funcție de dimensiunea tumorii. Procesul de îngheț-dezgheț este realizat în mai multe cicluri, ceea ce face ca această tehnică să fie mai lentă comparativ cu celelalte metode. Factori care pot influența durata procedurii: Dimensiunea tumorii – Tumorile mai mari pot necesita mai multe cicluri de tratament. Numărul tumorilor – Dacă sunt tratate mai multe tumori în aceeași ședință, durata crește. Localizarea tumorii – Tumorile situate în zone mai dificil accesibile pot necesita mai mult timp pentru poziționarea corectă a electrodului/acului. Tipul de ghidaj imagistic folosit – Ghidajul prin Computer Tomografie (CT) poate dura mai mult decât ghidajul ecografic, din cauza necesității de reconfirmare a poziției acului în mai multe etape. Este dureroasă? Ablația tumorală percutanată este o procedură minim invazivă și, în general, nu este considerată dureroasă datorită măsurilor de control a durerii si anesteziei utilizate în timpul intervenției. Cu toate acestea, nivelul de disconfort poate varia în funcție de tipul de ablație, localizarea tumorii și toleranța individuală a pacientului. Măsuri de gestionare a durerii în timpul procedurii 1.  Anestezie locală – Majoritatea pacienților primesc anestezie locală în zona unde se introduce acul de ablație. Aceasta elimină durerea în timpul procedurii. 2.  Sedare moderată (conștientă) – În unele cazuri, pacienților li se administrează sedative intravenoase pentru a-i ajuta să se relaxeze și să nu simtă disconfort. 3.  Anestezie generală – Dacă tumora este situată într-o zonă sensibilă (ex. ficat, plămâni, rinichi) sau dacă pacientul are un prag scăzut al durerii, se poate opta pentru anestezie generală, astfel încât pacientul să fie complet adormit în timpul procedurii. Cât durează recuperarea? Majoritatea pacienților își pot relua activitățile zilnice în 24-48 de ore. Disconfortul postprocedural este temporar și poate fi gestionat cu analgezice uzuale. Concluzie Ablația tumorală este o metodă terapeutică modernă, eficientă și sigură, care oferă o alternativă viabilă la chirurgia tradițională, cu un impact minim asupra organismului. Această tehnică inovatoare contribuie semnificativ la progresul tratamentului oncologic, îmbunătățind prognosticul pacienților și oferindu-le o calitate superioară a vieții atât pe parcursul tratamentului, cât și ulterior. null Bibliografie: linkuri Surse National Health Service (NHS) – Liver Cancer Treatment https://www.nhs.uk/conditions/liver-cancer/treatment/ European Society for Medical Oncology (ESMO) – Clinical Practice Guidelines: Hepatocellular Carcinoma: https://www.esmo.org/guidelines/guidelines-by-topic/esmo-clinical-practice-guidelines-gastrointestinal-cancers/hepatocellular-carcinoma-esmo-clinical-practice-guidelines-for-diagnosis-treatment-and-follow-up