Embolizare varicocel
| Anestezie | locală |
| Durată procedură | 30-60 min |
| Durată spitalizare | 6 h |
-07a221e515027e166b292c4399416d51.png)
Generalități despre varicocel
Varicocelul este o anomalie a venelor care preiau fluxul sanguin de la nivel testicular. Aceste vene se măresc, devin evidente, pot cauza durere, iar în timp pot duce la atrofie testiculară ( scăderea de volum a testiculului).
În mod normal, venele sunt prevăzute cu niște valvule care fac ca sângele să circule într-o singura direcție, de la testicul către alte vene și, în final, la inimă. În caz de varicocel, aceste valvule nu sunt funcționale, ceea ce face ca sângele să stagneze, ceea ce are ca și consecință lărgirea acestor vene. Unii experți consideră că stagnarea sângelui ce se asociază cu creșterea temperaturii locale, duce la afectarea fertilității – de altfel, se pare ca frecvența varicocelului atinge 30% în cadrul cuplurilor care au probleme în conceperea unui copil.
Cat de frecventă este această afecțiune?
• sunt afectați cca 10% din bărbați
• în cadrul cuplurilor cu probleme de fertilitate, procentul este mai crescut – 30%
• cel mai frecvent este întâlnit la bărbații cu vârstă cuprinsă între 15 și 35 de ani
• în 95% din cazuri este afectat testiculul stâng.
Simptome
1. Durere: durerea la nivel testicular, mai ales în timpul efortului sau în cazul poziției sezânde îndelungate, este un semn sugestiv pentru varicocel. De obicei, varicocelul de dimensiuni mari se asociază cu durere. Nu uitați că netrată, această afecțiune poate duce la infertilitate.
2. Infertilitate: așa cum am precizat anterior, există o legătură între varicocel și tulburări de fertilitate ( scăderea numărului de spermatozoizi, a motilității lor, spermatozoizi anormali). Sunt experți care consideră această problemă a fi secundară creșterii temperaturii locale în contextul stagnării sângelui în venele afectate.
3. Atrofie testiculară: este alt semn prezent la varicocel ; adeasea, odată cu tratamentul adecvat, testiculul revine la forma inițială.
Diagnostic
De obicei, varicocelul este ușor de depistat la un examen clinic atent. Prezența varicocelului este semnalată de semne precum:
• scrot cu aspect ca „un sac de rame”
• testicule de volum redus
• prezența afecțiunii mai ales pe partea stângă (95%din cazuri).
Dacă aceste criterii nu sunt totuși îndeplinite și există suspiciunea diagnosticului, se pot utiliza metode imagistice de tipul venogramei ( se utilizează substanța de contrast și se efectuează o imagine radiologică pentru a evidenția anomaliile venelor) sau ecografie color.
Cum te pregătești pentru embolizare?
1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
2. Vei efectua o ecografie testiculară
Cât durează internarea?
Embolizarea varicocelului este o procedură cu durată de spitalizare de câteva ore. După procedura de embolizare, pacientul va fi sub supraveghere medicală câteva ore, după care va putea pleca acasă.
-5cc0271a05670686b9c94e4ade769d63.png)
Riscuri Embolizare
Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ:
• reacții alergice la administrarea substanței de contrast, inclusiv insuficiență renală
• reacții la compușii anestezici
• fistule arteriovenoase la locul puncției
• sângerari la locul puncției
• febră
• cefalee (durere de cap), migrenă
• infecții
• embolie gazoasă
• rar, substanțele utilizate pot avea efect iritant testicular, ceea ce duce la durere locală pentru câteva zile. De obicei, medicamentele antialgice sunt suficiente pentru dispariția simptomelor (paracetamol, ibuprofen) și nu există consecințe
• de asemenea, foarte rar se poate produce recanalizarea venelor afectate (la luni sau chiar ani postprocedural) în ciuda unei proceduri reusite inițial. În acest caz se reintervine minim invaziv sau chirurgical.
Ce se întâmplă în timpul unei embolizări de varicocel
Embolizarea varicocelului este o metodă nechirurgicală, efectuată de un medic radiolog intervenționist, foarte eficientă și larg utilizată.
Se efectuează într-o cameră cu un sistem special radiologic (sală de angiografie sau fluoroscopie). Se practică sub anestezie locală. Pot fi administrate sedative în caz de anxietate. După asepsia locală și anticoagulare optimă, medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza vena femurală. La nivelul acestei mici incizii, sub ecran radiologic, se va introduce o teacă, ulterior pe teaca se introduc catetere până la nivelul venelor testiculare afectate.
Se administrează substanță de contrast și se efectuează angiograme repetate, pentru a vizualiza anatomia vaselor și pentru a verifica locul cateterului (adică la nivelul varicocelului).
Medicul va utiliza diferite substanțe sclerozante ( care obstruează vasele) sau mici dispozitive denumite „coil-uri” care au rolul de a bloca venele varicoase și de a nu mai permite stagnarea sângelui la acest nivel. Astfel, sângele va fi redirecționat pe alte căi. De obicei, cateterul împreună cu substanțele sau dispozitivele utilizate, se menține pentru 10 minute, astfel încât procedura să aibă rezultate optime.
Hemostaza
După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea venei folosite ca abord.
Ce se întâmplă după procedură?
1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
2. Ti se va monitoriza pulsul, tensiunea și temperatura
3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
4. Vei fi externat
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Dacă ai trecut printr-o procedură de embolizare, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul intervenționist și să respecți tratamentul indicat de acesta.
Procedurile Noastre
- Cardiologie Clinica
- Electrocardiograma ( ECG / EKG )
- Consult Cardiologic
- Ecografie doppler cardiaca
- Ecografie doppler carotidiana
- Ecografie doppler de artere / vene
- Monitorizarea ritmului inimii - Dispozitiv Holter EKG
- Monitorizarea tensiunii arteriale cu dispozitiv Holter TA
- Test de efort
- Ecografie transesofagiană
- Programare Stimulator Cardiac
- Cardiologie Interventionala
- Coronarografie - Angiografie coronariana
- Angioplastie coronariana cu stenturi
- Tratamentul stenozei aortice – TAVI – indicatii, procedura, riscuri
- MitraClip - Tratamentul insuficientei mitrale
- Procedura Watchman pentru fibrilatia atriala
- Valvuloplastia mitrala cu balon
- Rotablația coronariană
- Terapia Shockwave
- Electrofiziologie
- Ablatie Fibrilatie atriala (FiA)
- Ablatia de flutter atrial
- Ablatia de tahicardie jonctionala
- Sindrom WPW | Wolff-Parkinson-White
- Tahicardie | AVNRT | Tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular
- Implantare stimulator cardiac
- Implantare Defibrilator cardiac
- Monitorizarea electrocardiografica pe termen lung | LOOP RECORDER
- Studiu electrofiziologic
- Ablatia prin radiofrecventa | Crioablatia
- Malformatii Cardiace Congenitale
- Radiologie Interventionala
- Embolizare hemoroizi
- Implantare de stent graft - Disecție de aortă de tip B
- Anevrismul de aorta
- Angiografia de artere mezenterice - angioplastie cu balon și stent
- Angiografia de artere periferice - angioplastie cu balon si stent
- Angioplastia de artere renale
- Angioplastie artere subclavii
- Implantare de filtru de vena cava inferioara
- Denervarea arterelor renale
- Ginecologie
- Angiologie Pediatrica
- Gentleman
- Neuroradiologie Interventionala
