Dr. Cristina Hăbudeanu

Bolile de inimă reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate, atât la noi în țară, cât și la nivel mondial. Diagnosticarea acestora într-o fază incipientă, când pot fi tratate mai ușor, este foarte importantă. Din fericire, există mai multe investigații și analize pentru monitorizarea sănătății inimii. Una dintre ele este electrocardiograma, numită și ECG sau EKG.[4][3] Ce este electrocardiograma?  Electrocardiograma este o investigație care depistează dacă există anumite probleme cu ritmul normal al inimii și, în general, cu activitatea electrică a acesteia. Cu fiecare bătaie a inimii, un semnal electric, denumit și impuls electric, trece prin inimă. Acest impuls electric determină contracția mușchiului inimii, care, la rândul ei, trimite sângele din inima către restul organismului, asigurând irigarea necesară și alimentarea cu substanțe nutritive și oxigen a tuturor organelor din corp. Importanța procedurii  Orice modificare a ritmului cardiac poate cauza diferite afecțiuni severe. Acesta poate fi influențat de mai mulți factori de risc:  Înaintarea în vârstă; Apariția problemelor de natură cardiovasculară;  Malformațiile cardiace congenitale;  Infarctul miocardic; Afecțiunile glandei tiroide;   Stilul de viață (ex: consumul de substanțe precum: fumatul, alcoolul, cafeina, antidepresivele etc.). Verificarea periodică a ritmului cardiac este importantă pentru a exclude orice boală a mușchiului inimii sau o afecțiune de natură electrică. Acestea pot progresa și afecta radical calitatea vieții pacientului. Printre afecțiunile ce pot fi detectate cu ajutorul electrocardiogramei se numără: Aritmiile - tulburări de ritm cardiac ce apar atunci când acele impulsuri electrice despre care am vorbit mai sus nu mai funcționează așa cum ar trebui;  Boala coronariană - este cauzată de acumularea de depozite de grăsimi (plăci de aterom) pe pereții arterelor coronare, acele vase de sânge care alimentează mușchiul inimii;  Atacul de cord (infarctul miocardic) - se produce când fluxul de sânge către inimă este blocat brusc;  Hipertensiune arterială;  Cardiomiopatia - o afecțiune a mușchiului cardiac ce împiedică inima să pompeze eficient sânge către organe.[5] Când este necesară electrocardiograma?  Ai putea avea nevoie de o electrocardiograma dacă prezinți semne și simptome precum:  Dureri în piept;  Amețeală;  Confuzie;  Palpitații;  Puls crescut;  Dificultăți de respirație;  Stare de slăbiciune;  Oboseală accentuată;  Scăderea toleranței la efort.[2]   De asemenea, electrocardiograma este folosită pentru a monitoriza starea de sănătate a unei persoane deja diagnosticată cu o boală cardiacă sau care urmează un anumit tratament.[2][5] Ai mai putea avea nevoie de acest test:  Înaintea unei intervenții chirurgicale;  Dacă ai istoric familial de boli de inimă (ca metodă de screening);  Dacă ți-a fost implantat un stimulator cardiac (pacemaker).[1] Cum te pregătești de procedură?  Electrocardiograma nu necesită o pregătire deosebită. Totuși, pentru ca investigația să fie concludentă, este bine să evităm consumul de substanțe care influențează ritmul cardiac precum: cafeaua, băuturile energizante, antidepresivele etc. În cazul pacienților cu pilozitate corporală bogată, va fi nevoie de îndepărtarea parului, pentru ca desprinderea electrozilor să nu provoace disconfort. Ce se întâmplă în timpul procedurii?  Investigația propriu-zisă nu este deloc una complicată. Iată cum se face EKG:  Odată intrat în cabinetul medical, vei fi rugat să îți îndepărtezi hainele care acoperă pieptul, gleznele și încheieturile mâinilor; este indicat să porți articole vestimentare ușor de îndepărtat, cum ar fi, de exemplu, o cămașă cu nasturi; de asemenea, ți se va cere să îndepărtezi brățările sau lănțișoarele mai lungi; Vei fi rugat să te întinzi pe pat, pe spate, într-o poziție confortabilă;   În dreptul zonelor descoperite, vor fi plasați electrozi medicali adezivi; într-un test standard, pot fi atașați până la 10 electrozi EKG pe membre și piept;  Electrozii sunt apoi conectați la aparatul ECG și se va înregistra ritmul cardiac și activitatea electrică a inimii; rezultatele vor fi afișate ca un grafic, fie pe hârtie, fie în format digital; ți se va cere să stai nemișcat și să respiri normal, fără să vorbești, timp de câteva secunde.[2] Tehnica efectuării electrocardiogramei poate însă varia în funcție de tipul procedurii.  Tipuri de EKG  Există mai multe tipuri de EKG ce se pot efectua pentru a monitoriza sănătatea inimii:  EKG de repaus - este procedura standard, în timpul căreia vei sta întins pe spate;  EKG de efort - ritmurile electrice ale inimii vor fi înregistrate în timp ce depui efort; în general, se utilizează fie o bandă rulantă, fie o bicicletă specială numită cicloergometru;  Holter EKG - electrozii sunt conectați la un dispozitiv portabil mic, ce va înregistra ritmul inimii timp de 24 de ore, în timp ce tu îți desfășori activitățile obișnuite. Tipul de electrocardiogramă ce se va efectua se stabilește în funcție de simptomele tale și de afecțiunile suspectate.[5][2] Cât durează efectuarea electrocardiogramei?  Efectuarea unei electrocardiograme poate dura între 5 și 10 minute. Există riscuri sau durere?  Electrocardiograma este o investigație nedureroasă, fără riscuri. Singurul disconfort ușor apare la încheierea investigației, atunci când se îndepărtează electrozii. Ce se întâmplă după realizarea procedurii?  După electrocardiogramă, îți vei putea relua activitățile normale.  Interpretare EKG  Rezultatul electrocardiogramei poate fi interpretat doar de către medicul cardiolog. Un rezultat ECG anormal poate indica mai multe probleme, inclusiv:  Tahicardie (accelerarea frecvenței bătăilor inimii); Bradicardie (frecvența cardiacă mai lentă decât cea normală);  Infarct - un EKG anormal poate arăta fie că suferi un infarct, fie că ai avut unul în trecut; Probleme în alimentarea cu sânge și oxigen a inimii; Defecte sau anomalii ale structurii inimii - un EKG anormal poate indica faptul că o secțiune a inimii este mai mare sau că pereții acesteia s-au îngroșat. Atenție! Doar pentru că rezultatul EKG este normal, nu înseamnă că nu poate exista o problemă de sănătate. Dacă simptomele tale tind să apară și să dispară în anumite condiții, pot fi necesare mai multe investigații, de diferite tipuri, pentru a se stabili un diagnostic și planul de tratament potrivit.[2][1]  Care este prețul unei electrocardiograme?  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului ECG. Pentru aceste informații, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact.  Surse de referință:  “Electrocardiogram.” Medlineplus.gov, 2018, medlineplus.gov/lab-tests/electrocardiogram/. Accessed 28 June 2022. “Electrocardiogram (ECG or EKG) - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/ekg/about/pac-20384983. Accessed 28 June 2022. “Heart Health Tests.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2017, medlineplus.gov/hearthealthtests.html. Accessed 28 June 2022. “Institutul Național de Sănătate Publică.” Insp.gov.ro, 2016, insp.gov.ro/centrul-national-de-statistict-si-informatica-in-sanatate-publica-cnsisp/date-statistice-pagina-de-descarcare/. Accessed 28 June 2022. NHS Choices. Electrocardiogram (ECG). 2022, www.nhs.uk/conditions/electrocardiogram/. Accessed 28 June 2022.

Ecocardiografia sau ecografia cardiacă este un instrument esențial în diagnosticul și managementul bolilor cardiovasculare. Prin intermediul său se pot obține, într-un interval relativ scurt de timp, informații importante privind structura și funcțiile inimii. [4] Mai jos ți-am pregătit câteva informații care te vor ajuta să înțelegi mai bine ce este o ecocardiografie, cum se desfășoară ea și care este rolul său.  Ce este ecocardiografia/ecografia cardiacă?  Ecocardiografia este o tehnică imagistică ce folosește ultrasunetele pentru a obține imagini ale inimii, în timp real. Ea este indicată atât sub formă de control de rutină periodic, cât și ori de câte ori este nevoie de a evalua sau diagnostica anumiți parametri structurali cardiaci. Avantajul efectuării unei ecocardiograme este acela că este o investigație simplă, nedureroasă, care, după cum am menționat deja, oferă medicilor specialiști informații despre structura și funcțiile inimii tale. În funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, se pot realiza diferite tipuri de ecocardiografie:  Transtoracică - cel mai comun tip de ecocardiogramă;  Transesofagiană - presupune introducerea unei sonde mici în esofag și uneori în stomac; De stres - efectuată în timpul sau după o perioadă de exerciții fizice sau după administrarea unui medicament care accelerează ritmul cardiac; Cu substanță de contrast - înainte de efectuarea ecocardiografiei, în fluxul sangvin este injectată o substanță de contrast; se pot obține astfel imagini mai bune. [3] Importanța ecocardiografiei  În timpul ecografiei cardiace, denumită pe scurt ”ecocord”, medicul îți va putea măsura dimensiunile cavităților inimii, va putea determina grosimea și mișcările pereților cardiaci, structura și funcționalitatea valvelor și forța de contracție a mușchiului cardiac. Pe lângă observarea structurală și funcțională a inimii tale, ecografia Doppler cardiacă depistează foarte devreme un posibil risc de infarct, poate detecta tumori cardiace sau defecte cardiace congenitale.  În general, această investigație poate identifica orice afecțiune a inimii, astfel încât medicul cardiolog să îți poată recomanda un tratament optim. În timp ce electrocardiograma ne arată tulburările de ritm, precum tahicardiile, bătăile rapide ale inimii, și bradicardiile, bătăile lente ale inimii, ecografia cardiacă ne ajută să recunoaștem bolile structurale. Atunci când medicul are nevoie de mai multe informații despre structura inimii sau pacientul urmează să facă o intervenție la inimă, se poate recomanda efectuarea unei investigații suplimentare denumită ecografie transesofagiană. Despre acest tip de ecografie poți să afli mai multe informații aici. Când se recomandă ecografia cardiacă? Ecografia cardiaca/ecocardiografia este indicată, în primul rând, pacienților cardiaci care suferă de boli structurale cardiace, ca, de exemplu, atunci când una dintre valvele inimii sau mai multe nu funcționează normal. De asemenea, ecografia inimii este necesară atunci când pacientul prezintă simptome manifestate de boala aterosclerotică: angina de efort sau infarct miocardic. Toate aceste afecțiuni sunt diagnosticate cu ajutorul ecografiei Doppler cardiace.  Iată câteva exemple de indicații ale ecografiei cardiace:  Stop cardiac;  Insuficiență cardiacă;  Dureri în piept;  Dificultăți de respirație;  Sincope (leșinuri);  Palpitații;  Suflu sistolic; Cardiomiopatie;  Embolism pulmonar;  Boli ale valvelor inimii;  Sindrom coronarian acut;  Sindroame aortice acute;  Traumatism toracic;  Endocardită. Ecocardiograma poate fi recomandată și atunci când, în urma efectuării altor investigații, se suspectează o boală cardiacă. Cu alte cuvinte, ecocardiografia este folosită pentru diagnosticarea și monitorizarea majorității afecțiunilor cardiovasculare. [4] O ecografie la inimă este binevenită însă și sub formă de control de rutină pentru că ne poate arăta informații valoroase despre starea de sănătate a inimii noastre. Ecocardiografia poate fi folosită inclusiv la copii; ne poate arăta dacă aceștia suferă de o malformație cardiacă congenitală sau alte afecțiuni cardiace.  Cum te pregătești de ecocardiografie?  Ecocardiografia nu presupune o pregătire deosebită a pacientului. Această investigație se efectuează în cabinetul medical de cardiologie sau în salonul spitalului. Ce se întâmplă în timpul ecocardiografiei/ecografiei cardiace?  O ecocardiografie transtoracică va decurge astfel:  În primul rând, vei fi rugat să îți îndepărtezi hainele de la brâu în sus și să te întinzi pe patul din cabinetul medical.  Medicul cardiolog va aplica apoi un gel special pe partea stângă a pieptului tău și va începe investigația.  Ți s-ar putea cere să respiri într-un anumit fel sau să te întorci pe partea stângă.[2] Cu ajutorul unui transductor, medicul va obține imagini ale inimii tale din diferite unghiuri. Aceste imagini vor fi afișate pe un monitor. Transductorul, popular denumit sondă ecografică, este piesa esențială a aparatului de ecograf, pentru că acesta este cel care generează ultrasunete și, totodată, captează ecoul acestora, transformându-le în imagini pe monitorul ecografului. Medicul cardiolog va mișca sonda pe zona întregului piept; poate ajunge și în zona axială (subraț), gât sau chiar în zona spatelui. În tot acest timp, medicul cardiolog va comunica asistentei medicale tot ceea ce observă în imaginile ecografice. S-ar putea să auzi un zgomot pulsant în timpul investigației. Este doar sunetul fluxului sangvin. [3] Ce se poate vedea la ecocardiografie?  Ce este important să reții este că ecografia de inimă arată: Dimensiunile inimii și structura inimii - o inimă cu dimensiuni mărite poate arăta o afecțiune cardiacă; de exemplu, lărgirea camerelor inimii și îngroșarea pereților acesteia pot fi cauzate de boli ale valvelor inimii sau hipertensiunea arterială; [1]  Dacă suferi de o boală de ritm cardiac;  Dacă una dintre cele 4 valve ale inimii este bolnavă - o ecocardiografie va ajuta medicul să determine dacă valvele s-au îngustat și nu se mai deschid complet, ceea ce înseamnă că fluxul de sânge este afectat, sau dacă acestea se închid corect pentru a preveni scurgerile de sânge. [1] Dacă suferi de o malformație congenitală cardiacă;  Dacă există tumori cardiace;  Dacă exista tromboze sau cheaguri de sânge; Dacă puterea de pompare a inimii este mai slabă decât în mod normal - o inimă care nu pompează suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului poate duce la simptome de insuficiență cardiacă. [1]  Cât durează investigația?  Ecografia cardiacă durează între 20 și 45 de minute. Uneori, acest interval poate fi depășit din anumite motive medicale: anatomia particulară a pacientului, descoperirea unor tumori intracardiace etc. Ecografia cardiacă poate fi dureroasă? Ecografia Doppler nu este dureroasă. Este o investigație neinvazivă, nu necesită sedare sau anestezie locală. Ecografia de cord a devenit o investigație atât de populară nu doar pentru că nu este dureroasă, ci și pentru că este ușor de suportat pentru pacient.  Nu există efecte secundare în urma ecografiei, deși gelul lubrifiant se poate simți rece. De asemenea, este posibil să simți un ușor disconfort din cauza transductorului ținut foarte ferm pe piept. Acest lucru este însă necesar pentru a obține cele mai bune imagini ale inimii tale. Spre deosebire de alte metode de diagnostic, cum ar fi radiografiile și tomografiile, nu se utilizează raze X în timpul ecocardiogramei. Majoritatea pacienților își pot relua activitățile normale după efectuarea ecocardiogramei. [3][1] Ce se întâmplă după realizarea ecocardiografiei?  După finalizarea ecografiei de inimă, vei fi rugat să folosești un șervețel pentru a îndepărta gelul de pe zona investigată. Medicul cardiolog îți va înmâna apoi rezultatul ecografiei, împreună cu rețeta și recomandările medicale, dacă este cazul. Rezultatul ecografiei trebuie să conțină atât descrierea structurală a inimii, precum și diferite măsurători ale valvelor cardiace.  Dacă valorile ecocardiografiei se încadrează valorile normale, nu vor fi necesare alte analize specifice de cardiologie. [1] O ecocardiogramă anormală, în schimb, poate însemna multe lucruri. Poate fi vorba de anomalii minore, ce nu prezintă riscuri majore, sau de unele ce indică existența unei boli cardiace grave. În acest caz, vei avea nevoie de mai multe teste și analize. Medicul tău îți va explica însă rezultatul ecocardiogramei. [2] Prețul ecografiei cardiace  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Pentru sănătatea inimii noastre, medicii recomandă o consultație cardiologică pe an. De cele mai multe ori, bolile de inimă apar din cauza stilului de viață nesănătos, asociat cu procesul ireversibil de îmbătrânire. Un consult cardiologic, împreună cu o ecocardiografie și electrocardiogramă efectuate anual, poate preveni degradarea stării de sănătate.  Discuții periodice cu medicul cardiolog te pot ajuta să ai parte de un bun management al sănătății inimii tale, să îți menții în limite optime atât tensiunea arterială, nivelul colesterolului, cât și nivelul glicemiei. Toate aceste măsuri te vor ajuta să ai parte de o viață sănătoasă.  Te poți programa la ecocardiografie în București sector 1, București sector 2 și Cluj-Napoca. Cea mai bună echipă de medici cardiologi din România îți stă la dispoziție pentru investigații amănunțite în vederea diagnosticării afecțiunilor cardiovasculare.  Surse de referință:  “Echocardiogram - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/echocardiogram/about/pac-20393856#:~:text=An%20echocardiogram%20checks%20how%20your,your%20doctor%20diagnose%20heart%20conditions.. Accessed 26 May 2022. “Echocardiogram: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/ency/article/003869.htm. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Echocardiogram. 2022, www.nhs.uk/conditions/echocardiogram/. Accessed 26 May 2022. Steeds, Richard P., et al. “EACVI Appropriateness Criteria for the Use of Transthoracic Echocardiography in Adults: A Report of Literature and Current Practice Review.” European Heart Journal - Cardiovascular Imaging, vol. 18, no. 11, 25 Feb. 2017, pp. 1191–1204, academic.oup.com/ehjcimaging/article/18/11/1191/3052244?login=false, 10.1093/ehjci/jew333. Accessed 26 May 2022.

Ecografia cardiacă transesofagiană este un tip special de ecocardiografie și un instrument foarte de util în diagnosticarea și monitorizarea bolilor cardiace, unul la care se apelează în special atunci când ecografia cardiacă transtoracică nu este relevantă.[2] Dacă ți-a fost recomandată o eco transesofagiană, mai jos vei găsi informații care te vor ajuta să înțelegi ce presupune această investigație și de ce este indicată, dar și cum te poți pregăti pentru ea. Ce este ecografia transesofagiană (TEE)?  Ecografia transesofagiană (TEE) este o investigație care folosește ultrasunetele pentru a obține imagini ale activității inimii. În cadrul acestei investigații se folosește un tub subțire și lung în capătul căruia este atașat un transductor. Acesta este introdus pe esofag (acel tub care face legătura între gură și stomac) și permite vizualizarea inimii din interiorul corpului, fără ca imaginile să fie blocate de coaste sau plămâni, cum se întâmplă în cazul ecografiei cardiace. De ce este necesară ecografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană este necesară atunci când medicul cardiolog are nevoie de informații suplimentare despre structura și activitatea inimii, informații care nu pot fi obținute prin ecografia simplă. Atunci când suferi de anumite afecțiuni cardiace este necesar să treci printr-o serie de investigații pentru a depista diagnosticul corect și a primi sfaturi și recomandări medicale adecvate. Deși o simplă electrocardiogramă și o ecografie cardiacă pot fi suficiente pentru a diagnostica un pacient cu o boală de inimă, uneori este nevoie de investigații suplimentare pentru a recomanda pacientului cea mai bună metodă de tratament. Ecografia transesofagiană este folosită și în timpul unor operații, nu doar ca o investigație de diagnostic. Spre exemplu, TEE se folosește pentru a ghida medicii intervenționiști în anumite proceduri minim invazive precum închiderea defectelor septale atriale pentru malformațiile congenitale, implantarea de dispozitiv Mitraclip pentru pacienții care suferă de stenoză mitrală, implantarea de dispozitiv TAVI pentru stenoza de valvă aortică sau în procedurile chirurgicale de bypass aorto-coronarian și chiar operațiile pe cord deschis. Ce informații oferă ecografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană este o investigație care poate oferi informații suplimentare importante, inaccesibile prin ecografia cardiacă. Astfel, cu ajutorul ecografiei transesofagiene, medicul clinician poate observa în detaliu structura inimii, valvelor și a celor patru camere ale inimii (atriile și ventriculii) și obține informații despre: Dimensiunea inimii tale și grosimea pereților săi;  Capacitatea de pompare a inimii;  Existența unui țesut anormal în jurul valvelor inimii care ar putea indica infecții bacteriene, virale sau fungice ori cancer;  Probleme ale valvelor inimii (ex: regurgitare, stenoză);  Existența unor cheaguri de sânge în camerele inimii, în special în atrii. [3] Pentru că transductoarele (sondele) folosite sunt montate la extremitatea unui gastroscop modificat (folosit în endoscopia digestivă), frecvența și rezoluția imaginilor ecografice sunt de calitate înaltă, astfel medicului îi este mult mai ușor să identifice anumite afecțiuni de natură structurală.   Printre afecțiunilor ce pot fi diagnosticate cu ajutorul acestei investigații se numără:  Fibrilația atrială;  Ateroscleroza;  Accidentul vascular cerebral;  Insuficiența cardiacă;  Boala congenitală cardiacă;  Pericardita;  Tumori;  Disecția de aortă. [1] Cum ne pregătim pentru ecografia transesofagiană?  Înainte de a efectua o ecografie transesofagiană:  Vei discuta cu medicul cardiolog despre istoricul tău medical; este foarte important să menționezi dacă suferi de afecțiuni ale esofagului, hernie hiatală, apnee în somn, precum și ce medicamente sau suplimente alimentare iei în mod curent (în special anticoagulante sau orice alt fel de medicamente care ar putea interfera cu procesul de coagulare a sângelui);    Informează-ți medicul dacă ești însărcinată sau dacă suferi de anumite alergii (la substanțele anestezice, latex etc.);  Asigură-te că ești însoțit de cineva, pentru că vei fi sedat în timpul efectuării investigației și nu vei putea conduce mașina în ziua respectivă; Fiind vorba de ecografie ce presupune introducerea unui tub în esofag, nu trebuie să mănânci sau să bei nimic cu cel puțin 6 ore înainte de investigație; dacă trebuie să iei anumite medicamente, nu le lua cu un pahar de apă; ia doar una sau două înghițituri mici;  Nu consuma băuturi alcoolice cu cel puțin câteva zile înaintea procedurii. [1] Cum va decurge procedura de ecografie transesofagiană?  Dacă ai respectat pas cu pas pregătirea pentru ecocardiografia transesofagiană, odată ce ai ajuns în cabinetul medical, vei fi rugat să te întinzi în lateral pe patul de investigație. Asistenta medicală îți va monta niște electrozi pe piept pentru a îți monitoriza activitatea cardiacă pe tot parcursul examinării.  Ecografia cardiacă transesofagiană, ca investigație, seamănă cu endoscopia digestivă. Pentru a nu simți niciun fel de disconfort, la nivelul gâtului, medicul va folosi un spray anestezic pulverizator (ca cele care se folosesc pentru durerile în gât numai că acesta va amorți întreaga zonă). Sunt două opțiuni: fie alegi sedarea profundă și atunci vei fi adormit pe tot parcursul investigației, fie alegi să efectuezi această investigație fără sedare, “pe viu”, și atunci se va folosi doar spray-ul anestezic pulverizator. După ce va anestezia zona gâtului, medicul va fixa o piesă bucală prin care va introduce sonda ecografului (transductorul). Sonda este înaintată până la nivelul inimii, unde va începe să urmărească activitatea acesteia și să observe dacă există modificări. Ți se poate cere să înghiți de câteva ori pentru a ajuta endoscopul să ajungă în poziția potrivită și a se putea obține imaginile necesare.[1] Ce urmează după procedura de ecocardiografie transesofagiană După finalizarea investigației, medicul va retrage sonda. Dacă ai ales sedarea ușoară, nu vei avea voie să conduci în ziua respectivă. Vei simți în continuarea starea de somnolență și pentru acest motiv este recomandat să nu conduci, să nu semnezi documente importante și să ai alături de tine o persoană care te-ar putea ajuta la nevoie. Nu vei putea să mănânci timp de două ore după investigație. Este recomandat să îți iei liber în ziua respectivă și să te odihnești. În ceea ce privește rezultatul investigației, pe tot parcursul acesteia, asistenta medicală notează în raportul medical toate informațiile despre inima ta, informații pe care medicul le observă pe monitor. Astfel, la plecarea din cabinetul medical, vei primi un raport medical detaliat cu recomandări medicale, un CD sau un stick USB cu imaginile ecografice surprinse în timpul investigației și, dacă este cazul, o schemă de tratament sau o indicație pentru o anumită operație. Întrebări frecvente  Este dureroasă ecografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană nu este o investigație dureroasă însă dacă optezi pentru investigația fără sedare ușoară este foarte posibil să simți un disconfort la nivelul gâtului.  În timpul investigației, cel mai probabil se va activa instinctul de regurgitare (de vomă), lucru care nu este deloc plăcut. Vei putea respira fără probleme și, chiar dacă vei putea simți mișcările endoscopului, acestea nu-ți vor provoca durere. [1] Dacă optezi pentru sedarea ușoară, sedativul îți va induce o stare de somnolență. Vei putea comunica medicului dacă simți orice disconfort. Cât durează ecocardiografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană este o investigație care poate dura de la 30 de minute până la 90 de minute, în funcție de fiecare caz medical. Procedura în sine durează doar 10 - 30 de minute, dar trebuie să se țină cont și de perioadele de pregătire și de recuperare.  Care sunt riscurile ecocardiografiei transesofagiene?  Complicațiile acestei investigații sunt rare. Pot să apară sângerări, probleme cu respirația sau modificări la nivelul ritmului cardiac. De asemenea, este normal să apară acel disconfort la nivelul gâtului, care, de obicei, persistă o zi sau două. În cazuri foarte rare, ecografia transesofagiană poate provoca sângerare a esofagului. [1][3] Este ecografia transesofagiană o procedură invazivă?  Medicii se referă la ecocardiografia transesofagiană ca fiind o procedură minim invazivă deoarece pe parcursul acesteia nu este necesară efectuarea de incizii. [1]  Care sunt prețurile pentru ecografie transesofagiană?  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului, care poate varia în funcție de sedarea aleasă. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Sfatul medicilor ARES privind sănătatea inimii Pentru sănătatea inimii noastre, medicii recomandă o consultație cardiologică pe an. De cele mai multe ori, bolile de inimă apar din cauza stilului de viață nesănătos, asociat cu procesul ireversibil de îmbătrânire. Un consult cardiologic împreună cu o ecocardiografie și electrocardiogramă efectuate anual pot preveni degradarea stării de sănătate. O discuție periodică cu medicul cardiolog te poate ajuta să ai parte de un bun management al sănătății inimii tale, te poate ajuta să îți menții în limite optime atât tensiunea arterială, nivelul colesterolului, cât și nivelul glicemiei. Toate aceste măsuri te vor ajuta să ai parte de o viață sănătoasă. Te poți programa la ecografie transesofagiană în București sector 1, București sector 2, Cluj-Napoca. Ecocardiografia transesofagiană este o investigație cu ajutorul căreia se pot obține imagini excelente ale inimii și vaselor mari, mult mai detaliate decât cele ce ar putea fi obținute în urma unei ecocardiografii standard. Procedura nu este dureroasă și riscul apariției unor complicații este mic. [3] Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți oferi mai multe detalii despre această investigație. Tot ce trebuie să faci este să suni la numărul alocat și vei primi răspunsurile care te interesează. De asemenea, poți folosi formularul disponibil pe site-ul nostru pentru a le adresa medicilor specialiști întrebările tale. Bibliografie:  Bernstein, Susan. „Transesophageal Echocardiogram.” WebMD, WebMD, 19 Feb. 2020, www.webmd.com/heart-disease/transesophageal-echocardiogram#091e9c5e81e509dd-1-5. Accessed 26 Sept. 2022. Hauser, Neil David, and Justiaan Swanevelder. „Transoesophageal Echocardiography (TOE): Contra-Indications, Complications and Safety of Perioperative TOE.” Echo Research & Practice, vol. 5, no. 4, Dec. 2018, pp. R101–R113, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6144934/, 10.1530/erp-18-0047. Accessed 26 Sept. 2022. „Transesophageal Echocardiography (TEE).” Www.heart.org, 13 Oct. 2017, www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/transesophageal-echocardiography-tee. Accessed 26 Sept. 2022.

Ce este ecografia cu contrast Sonovue? Ecocardiografia cu contrast este o investigatie imagistica non-invaziva, complementară ecografiei clasice, extrem de utilă în diagnosticarea cu acuratețe a unor patologii cardiace și ulterior, în urmărirea evoluției acestora. Spre deosebire de ecografia clasică, care utilizează doar unde sonore pentru a crea imagini, ecocardiografia cu substanță de contrast permite vizualizarea clară a structurii cardiace si a fluxului de sânge. Cel mai utilizat produs de contrast în Europa este Sonovue. Acest produs se prezintă sub formă de microbule de gaz stabilizate de un înveliș fosfolipidic cu dimensiuni cuprinse între 1-10um, care are o proprietate importantă și anume faptul că injectat la nivelul unei vene periferice poate străbate circulația pulmonară și poate rămâne în circulație mai mult timp îmbunătățind astfel vizualizarea structurilor inimii. Astfel, aceste microbule intra în rezonantă atunci când sunt expuse la un fascicul de ultrasunete cu putere acustică redusă generând o serie de semnale (ecouri armonice) care, compuse, formează un semnal clar pe ecranul ecografului. Este necesar un software special care permite evidențierea acestor microbule. Ecocardiografia cu contrast poate să fie folosită atunci când: fereastra ecocardiografică este suboptimală așa cum se întâmplă frecvent la pacienții cu obezitate sau patologie respiratorie atunci când prin ecocardiografia standard, două sau mai multe segmente ale ventriculului stâng (VS) nu pot fi vizualizate adecvat, astfel în vederea determinării funcției VS (FEVS) și a cineticii parietale măsurarea volumelor și FEVS atunci când endocardul nu se vizualizează optim prin ecocardiografia standard evidențierea la nivelul ventricului stâng a unor anomalii congenitale (cardiomiopatia hipertrofică apicală, noncompactarea ventriculara) depistarea cheagurilor intraventriculare (tromb) la pacienții cu istoric de infarct miocardic anterior studiile de perfuzie a miocardului diagnosticul diferențial al formațiunilor intracardiace la nivelul arterelor carotide  pentru caracterizarea plăcilor de aterom prin opacifierea lumenului  (plăci ulcerate, neovascularizație a plăcilor de la nivelul arterelor carotide)   Cum se desfășoară investigația pas cu pas Pregătirea pacientului: Înainte de procedură, medicul îți va explica în ce constă investigația și îți va cere să semnezi un consimțământ informat. Nu este necesară o pregătire specială, însă în unele cazuri, ți se poate cere să nu mănânci cu câteva ore înainte. Poziționarea pe masa de examinare Vei fi poziționat pe patul de examinare, în funcție de zona care urmează să fie evaluată (abdomen, ficat, rinichi, sân, etc.). De obicei, vei sta întins pe spate. Aplicarea gelului Medicul va aplica un gel special pe pielea ta, în zona care urmează să fie examinată. Gelul ajută la transmiterea undelor ultrasonice de la transductor (aparatul de ecografie) către corp și înapoi, pentru a obține imagini clare. Prima parte a ecografiei (fără contrast) Inițial, medicul va face o ecografie obișnuită, fără substanță de contrast, pentru a evalua zona și pentru a avea o imagine de bază. Această parte este similară cu o ecografie convențională. Administrarea substanței de contrast Sonovue Odată ce imaginile inițiale sunt obținute, va urma administrarea substanței de contrast Sonovue. Aceasta se injectează intravenos, de obicei într-o venă de la nivelul brațului. Sonovue este un agent de contrast format din mici bule de gaz înconjurate de o membrană lipidică. Acesta nu afectează funcțiile organelor și este rapid eliminat din corp prin respirație. Ecografia cu contrast După injectarea substanței de contrast, medicul va continua să folosească transductorul pentru a observa în timp real cum circulă agentul de contrast prin vasele de sânge și cum evidențiază structurile interne. Sonovue ajută la diferențierea țesuturilor și la observarea fluxului sanguin în timp real, ceea ce face ca anumite tumori, inflamații sau anomalii vasculare să fie mai vizibile. Finalizarea investigației După încheierea ecografiei, medicul va îndepărta gelul de pe pielea ta, iar tu vei putea părăsi clinica imediat, fără să fie nevoie de o perioadă de recuperare. Rezultatele ecografiei vor fi interpretate de medicul radiolog, care îți va oferi un raport detaliat. Cât durează o ecografie cu substanță de contrast Sonovue? Ecografia cu substanță de contrast Sonovue durează între 10 și 15 minute, dar timpul variază în funcție de zona examinată și de necesitatea evaluării în mai multe etape. Aceasta implică administrarea intravenoasă a unui agent de contrast, care ajută la evidențierea detaliilor vasculare și a fluxului sanguin, oferind imagini mai clare și precise ale organelor interne. Procedura este bine tolerată de majoritatea pacienților și este utilizată frecvent pentru diagnosticarea unor afecțiuni hepatice, renale sau pentru evaluarea nodulilor din diferite țesuturi. Contraindicații ecografiei cu substanță Sonovue Contraindicațiile ecocardiografiei de contrast sunt alergie la componentele Sonovue, infarctul miocardic cu instabilitate clinică, insuficiența cardiacă decompensată, șunturi intracardiace, tromboembolism pulmonar recent, infecții sistemice, boli pulmonare severe. În concluzie, ecografia de contrast este o procedura ecografică modernă care îmbunătățește performanțele ecografiei clasice, vine în completarea acesteia, indicația efectuării acesteia fiind stabilită de catre medicul cardiolog curant. Pentru o examinare optimă este necesara utilizarea unui ecocardiograf performant cu setări corespunzătoare și de prezența personalului pregătit, cu experiență în acesta investigatie. Care este prețul unei ecografii cu substanță de contrast Sonovue? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului acestei investigații. Pentru aceste informații, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact.

Monitorizarea activității electrice a inimii oferă medicilor informații prețioase, cu ajutorul cărora pot fi diagnosticate diverse tulburări de ritm cardiac și alte afecțiuni. Una dintre metodele prin care se poate face acest lucru presupune folosirea unui dispozitiv Holter.  Ce este un Holter EKG?  Holterul EKG este un dispozitiv cu ajutorul căruia putem evalua activitatea electrică a inimii, în decursul a 24 de ore, timp în care tu îți vei desfășura activitățile obișnuite de zi cu zi. La recomandarea medicului, dispozitivul medical poate fi purtat și pentru o perioadă mai lungă de timp. Acesta înregistrează ritmul inimii cu ajutorul unor electrozi lipiți pe pieptul tău. Avantajele investigației  De obicei, atunci când există semne și simptome ce indică prezența unei posibile boli cardiace, medicii folosesc o investigație numită electrocardiogramă pentru a înregistra activitatea electrică a inimii tale și a putea stabili un diagnostic. Acest test este însă unul rapid, iar dacă simptomele tale tind să apară și dispară, vei avea un EKG normal, chiar dacă nu totul funcționează așa cum ar trebui.  Aici intervine dispozitivul Holter. Te poți gândi la el ca la un aparat EKG portabil. Faptul că îl vei purta permanent, timp de 24 de ore, înseamnă că medicul va putea afla cum reacționează inima ta atunci când desfășori activități normale, depui un anumit efort, te odihnești sau în alte situații pe care le întâlnești în viața de zi cu zi.[2] Când este indicată monitorizarea inimii cu un Holter EKG?  Pe lângă monitorizarea modului în care inima reacționează la activitățile normale, un dispozitiv Holter EKG mai poate fi folosit:  Pentru a înregistra anumite modificări care pot apărea în  timpul episoadelor de dureri toracice cu caracter de angină; După un atac de cord;  După implantarea unui  stimulator cardiac permanent (pacemaker);   Când se începe un nou tratament pentru inimă;  Pentru a diagnostica problemele de ritm cardiac care pot cauza simptome precum palpitații sau sincope (leșin).[1] Cum te pregătești de această investigație?  Montarea dispozitivului Holter nu este o procedură ce necesită o pregătire specială. Este indicat să faci baie sau duș înainte de a merge la medic (nu vei putea face în timp ce porți monitorul). De asemenea, dacă este necesar, ți se va îndepărta părul de pe piept, unde vor fi lipiți electrozii. Totodată, ar fi bine să porți o cămașă sau o bluză cu nasturi, ușor de îndepărtat.  Poți să mănânci și să bei înainte de a merge la medic și nu este necesar să-ți întrerupi tratamentul medicamentos, dacă urmezi vreunul.[2] Ți se va explica ce trebuie să faci pe parcursul celor 24 de ore și cum trebuie să procedezi dacă observi că electrozii încep să se dezlipească.[1] Ce se întâmplă pe parcursul monitorizării EKG? În timp ce îl porți, dispozitivul va înregistra toate bătăile inimii tale. Una dintre indicațiile pe care le vei primi este să ții un jurnal cu activități zilnice, cât mai exact. Orice simptom observi pe perioada monitorizării, în special palpitații, amețeli, dureri toracice sau dificultăți de respirație, trebuie notate în acest jurnal; menționează și ora la care s-a produs evenimentul.  Va mai trebui să precizezi dacă ai depus efort fizic, te-ai enervat sau ai efectuat orice altă activitate ce ar fi putut duce la apariția simptomelor respective. Aceste date îl vor ajuta pe medic să stabilească un diagnostic cât mai corect. Este foarte important să nu îndepărtezi dispozitivul, nici măcar atunci când dormi. În timpul zilei, electrozii și firele atașate acestora pot fi ascunse sub îmbrăcăminte, iar dispozitivul în sine poate fi atașat de curea, de exemplu.[2] Este dureroasă purtarea dispozitivului?  După cum am menționat, electrozii vor fi atașați de pieptul tău; procedeul nu este unul dureros.  Ce trebuie să eviți pe parcursul monitorizării?  Pe lângă apă, este indicat să te ferești de magneți, zone de înaltă tensiune sau detectoare de metale, pentru a nu interfera cu dispozitivul.  Ce se întâmplă după realizarea investigației?  Odată ce perioada de monitorizare s-a încheiat, vei returna dispozitivul, iar medicul va compara datele înregistrate de acesta cu evidența simptomelor pe care le-ai notat în acel jurnal cu activități zilnice și va stabili un diagnostic. Interpretarea rezultatelor  Interpretare rezultatelor monitorizării Holter EKG se poate face doar de către medicul cardiolog. În general, dacă nu apar modificări semnificative ale ritmului cardiac, se consideră că rezultatul este normal. Un rezultat anormal poate indica însă diverse tulburări ale acestuia:  Fibrilație atrială sau flutter; Tahicardie atrială multifocală; Tahicardie paroxistica supraventriculară; Bradicardie (ritm cardiac lent);  Tahicardie ventriculară.[1] După confirmarea diagnosticului, se va putea stabili și planul de tratament potrivit pentru tine. Dacă datele înregistrate nu sunt suficiente, ți se pot recomanda și alte investigații.  Există riscuri asociate monitorizării?  Nu există riscuri semnificative asociate cu purtarea unui monitor Holter. În unele cazuri, pot apărea un disconfort minor sau iritații ale pielii în zona în care au fost plasați electrozii. Dacă observi o astfel de reacție, contactează-ți medicul pentru a afla ce trebuie să faci.[2] Care este prețul investigației? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului Holter EKG. Pentru aceste informații ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact.  Un dispozitiv Holter înregistrează activitatea inimii tale timp de 24 de ore, ceea ce ne permite să stabilim cauza unei probleme cardiace ce nu a putut fi detectată în urma unei electrocardiograme de repaus. Poate fi puțin inconfortabil de purtat, în special în timpul somnului, dar investigația nu este deloc una dureroasă. După interpretarea datelor, se poate trece la pașii următori, fie că este vorba de mai multe investigații sau de începerea tratamentului.  Surse de referință:  “Holter Monitor (24h): MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/003877.htm. Accessed 28 June 2022. “Holter Monitor - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/holter-monitor/about/pac-20385039. Accessed 28 June 2022.

Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc de deces prematur la nivel mondial. Se estimează că 1,28 miliarde de adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani în întreaga lume suferă de această boală, însă mai puțin de jumătate sunt diagnosticați și tratați. Unul dintre motive este acela că adesea nu există niciun semn sau simptom care să indice existența unei probleme.[5] Măsurarea tensiunii arteriale în cabinetul medicului este cea mai utilizată metodă pentru diagnosticarea și managementul hipertensiunii arteriale. Când informațiile obținute în urma acestor măsurători nu sunt suficiente pentru a se stabili un diagnostic sau când se dorește evaluarea eficienței tratamentului, se recomandă înregistrarea valorilor tensionale pe durata a 24 de ore, cu ajutorul unui monitor Holter.[4]  Ce este Holter TA? Holterul TA este un dispozitiv medical care monitorizează valorile tensiunii arteriale la anumite intervale de timp (în timpul zilei – la fiecare 30 de minute; iar în timpul nopții – la interval de 60 de minute). Dispozitivul pe care pacientul îl poartă timp de 24 de ore constă într-o manșetă care se atașează pe unul dintre brațe. Manșeta este atașată de aparatul Holter printr-un furtunaș de cauciuc, pe care pacientul îl poartă în jurul taliei sau în jurul gâtului. Dispozitivul Holter are dimensiunea unui telefon mobil și este ușor de purtat pe tot parcursul zilei, fără a incomoda. Importanța monitorizării tensiunii arteriale  Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale este importantă atât la pacientul aflat pe tratament antihipertensiv, pentru evaluarea eficacității acestuia, cât și pentru a diagnostica corect hipertensiunea arterială la anumite categorii de pacienți. Dispozitivul Holter îl ajută pe medic să pună un diagnostic corect, bazat pe datele strânse în timp ce pacientul a fost evaluat prin Holter.  Tensiunea crescută pe care medicul o poate descoperi la un control de rutină poate fi pusă pe seama prezenței pacientului în cabinet (așa-numita „Hipertensiunea de halat alb”), așa că datele cumulate în urma monitorizării prin Holter TA, oferă o viziune mai clară asupra profilului pacientului. Când este indicată monitorizarea tensiunii cu holterul?  În general, monitorizarea tensiunii arteriale pentru o perioadă de 24 de ore este indicată pentru:  Confirmarea diagnosticului de hipertensiune arterială; Diagnosticarea „hipertensiunii de halat alb”;  Diagnosticarea hipertensiunii mascate (tensiune arterială crescută doar în afara cabinetului);  Monitorizarea tensiunii arteriale la pacienții cu risc crescut și în timpul sarcinii;  Evaluarea eficienței tratamentului antihipertensiv și detectarea eventualelor efecte secundare ale acestuia (ex: hipotensiunea, adică scăderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale; aceasta nu reprezintă întotdeauna o problemă, însă poate duce la amețeli și leșin).[4][3] Cum te pregătești de această investigație?  Monitorizarea Holter TA/24H nu necesită o pregătire specială. Este indicat doar să porți o bluză sau o cămașă lejeră, pe care o vei putea îmbrăca ușor după montarea monitorului Holter. Nu este necesar să întrerupi tratamentul medicamentos, dacă deja urmezi unul, și se recomandă ca investigația să fie efectuată într-o zi obișnuită.[1] Ce se întâmplă pe parcursul monitorizării tensiunii arteriale? Măsurarea și înregistrarea valorilor tensiunii arteriale se realizează prin intermediul manșetei montate pe brațul tău și a dispozitivului la care aceasta este conectată. Vei primi toate instrucțiunile necesare utilizării acestuia odată cu montarea sa. Este indicat:  Să stai nemișcat în timp ce ți se măsoară valorile tensionale (când manșeta se umflă și se strânge), de preferat ținând brațul întins;   Să ții un jurnal de activități în care să notezi orice simptom observi, în special amețelile, durerile de cap, durerile în piept sau scurtarea bruscă a respirației; nu uita să menționezi ora și activitatea pe care o desfășurai în momentul respectiv; ți se va mai cere să înregistrezi și orele de somn;   Să te asiguri că monitorul rămâne conectat în timp ce îți schimbi hainele;  Să nu scoți manșeta sau bateriile din dispozitiv;  Să eviți să faci baie, duș sau să înoți; Să nu folosești unelte electrice sau echipamente grele (vibrațiile pot perturba monitorul).[1] Este dureroasă purtarea dispozitivului?  Nu, monitorizarea prin Holter TA (tensiune) nu este o investigație dureroasă. La recomandarea medicului, dispozitivul medical poate fi purtat o perioadă mai lungă de timp. Cât durează investigația?  În funcție de recomandarea medicului, dispozitivul trebuie purtat minimum 24 de ore, maximum 72 de ore. Ce se întâmplă după realizarea investigației?  După finalizarea monitorizării, aparatul va decuplat, iar datele înregistrate vor fi transferate într-un computer pentru a putea fi analize. Pe baza acestor date și a informațiilor din jurnalul de activități, se poate stabili un diagnostic și un plan de tratament, dacă este cazul, ori se pot recomanda alte investigații.[1][4] Interpretarea rezultatelor  Rezultatul monitorizării va fi interpretat de către un medic cardiolog, care va face și recomandările necesare. Ceea ce trebuie să reții este că valorile tensiunii arteriale sunt exprimate în milimetri coloană de mercur (mmHg) și sunt compuse din 2 numere; primul reprezintă tensiunea sistolică (presiunea din artere în timp inima se contractă și pompează sânge), iar cel de-al doilea tensiunea diastolică (presiunea din artere între bătăile inimii). Atunci când este măsurată în cabinetul medicului, o tensiune arterială între 90/60mmHg and 120/80mmHg este considerată normală. Dacă depășește 140/90mmHg vorbim de hipertensiune, iar dacă este mai scăzută de 90/60mmHg - de hipotensiune.[3]  În cazul măsurării ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore, valorile medii pe baza cărora se definește hipertensiunea arterială sunt însă mai mici:   130/80 mmHg - tensiunea arterială medie/24h;  135/85 mmHg - tensiunea arterială medie în timpul zilei;  120/70 mmHg - tensiunea arterială medie în timpul nopții.[4] Nu uita că aceste valori pot interpretate doar de către un specialist.  Există riscuri asociate monitorizării?  Monitorizarea Holter a tensiunii arteriale este procedură simplă, lipsită de riscuri.[1] Care este prețul investigației?  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului monitorizării Holter a tensiunii arteriale. Ne poți suna chiar tu sau poți completa formularul disponibil pe site și te vom contacta noi.  Hipertensiunea arterială nediagnosticată și netratată poate duce la apariția unor afecțiuni severe precum insuficiența cardiacă sau renală, infarctul, accidentul vascular cerebral, aritmia, anevrismul sau sindromul metabolic, la probleme de memorie, chiar și la demență.[2][5] Cu ajutorul unui dispozitiv Holter, îți este monitorizată tensiunea arterială în timp îți desfășori activitățile obișnuite sau dormi, iar valorile înregistrate îi vor ajuta pe medici să stabilească un diagnostic corect sau să evalueze efectul tratamentului antihipertensiv pe care deja îl urmezi.  Surse de referinta:  “24 Hour Blood Pressure Monitoring.” Heart Foundation NZ, 2022, www.heartfoundation.org.nz/resources/24-hour-blood-pressure-monitoring. Accessed 4 July 2022. “High Blood Pressure (Hypertension) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410. Accessed 4 July 2022. NHS Choices. Blood Pressure Test. 2022, www.nhs.uk/conditions/blood-pressure-test/. Accessed 4 July 2022. Stergiou, George S., et al. “2021 European Society of Hypertension Practice Guidelines for Office and Out-of-Office Blood Pressure Measurement.” Journal of Hypertension, vol. 39, no. 7, 12 Mar. 2021, pp. 1293–1302, www.sphta.org.pt/files/guidelines_esh_practice_bpm_gls_jh2021.pdf, 10.1097/hjh.0000000000002843. World. “Hypertension.” Who.int, World Health Organization: WHO, 25 Aug. 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension. Accessed 4 July 2022.