Dr. Stanislav Rurac

Dr. Stanislav Rurac

Medic primar Chirurgie cardiovasculară

Chirurgie cardiovasculară

MONZA ARES - Spitalul Monza

Dr. Stanislav Rurac este medic primar Chirurgie Cardiovasculară – Șef secție chirurgie cardiovasculară Monza II

Dr. Stanislav Rurac, medic primar în chirurgie cardiovasculară și șeful secției de chirurgie cardiovasculară Monza II, este unul dintre specialiștii de top din România. A făcut parte din echipa care a realizat primul transplant de plămâni din țară în 2018 și, pe parcursul carierei, a efectuat peste 3.000 de operații cardiace clasice, minim invazive și vasculare. Dr. Stanislav Rurac a realizat 10 intervenții în premieră națională în România și Republica Moldova și s-a concentrat în ultimii 10 ani pe dezvoltarea chirurgiei cardiace minim invazive.

Studii și cursuri

2010, 2011, 2014 - 2020 Stagii succesive în chirurgia minim invazivă a valvei mitrale, aortice, revascularizația miocardică total arterială, chirurgia aortei, transplant pulmonar, Medizinische Hochschule Hannover, HTTG, Germania, Prof. Dr. Axel Haverich

2016 Curs avansat de plastie valvulară mitrală, Bruxelles, Prof. Dr. David Adams și Prof. Dr. Gebrine El Khoury

2006 Program Chirurgia malformațiilor cardiace în cadrul CCUBCVA, Prof. Dr. Vanini

2004 Medic specialist Chirurgie cardiovasculară

1997 - 2004 Rezidențiat în specialitatea Chirurgie cardiovasculară, Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei, București

1990 - 1996 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Facultatea de Medicină Generală, Chișinău, Republica Moldova

 

Activitate profesională

2021 Primele intervenții minim invazive (minitoracotomie) la nivelul aortei ascendente în cadrul Spitalului Sanador, București

2019 Premieră națională Republica Moldova: Primele intervenții minim invazive

2018 Premieră națională România: Miectomie transmitrală minim invazivă pentru CMHO

2018 Membru al echipei care a realizat primul transplant pulmonar în România

2017 Premieră națională România: Închidere DSA și protezare valvulară mitrală minim invazive prin incizie periareolară

2015 Premieră națională România: Plastie valvulară mitrală minim invazivă prin folosirea cordajelor artificiale predimensionate (Loop technique)

2015 Primele intervenții minim invazive (închidere DSA, plastie valvulară mitrală, extirpare tumoră atrială) în cadrul Spitalului Sanador, București

2015 Demararea Programului de chirurgie cardiacă minim invazivă în cadrul Spitalului Sanador, București

2012 Prima intervenție de revascularizație miocardică total arterială (T-graft technique), Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei, București

2012 Prima operație de protezare valvulară aortică minim invazivă (ministernotomie), Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei, București

 

Aflieri

  • Membru al Societății Europene de Chirurgie Cardiotoracică – EACTS
  • Membru al Societății Internaționale de Chirurgie Cardiacă Minim Invazivă – ISMICS
  • Membru al Societății Române de Chirurgie Cardiovascular – SRCCV

Proceduri efectuate de Dr. Stanislav Rurac

Tratament stenoză aortică – TAVI – Implantare valvă aortică
Ce este stenoza aortică? Situată între ventriculul stâng și aortă, principala arteră din corpul uman, valva aortică este una dintre cele patru valve care controlează fluxul de sânge prin inimă. Când inima se contractă, valva aortică se deschide și lasă sângele să curgă din ventriculul stâng în aortă, iar când inima se relaxează, se închide și împiedică sângele să se scurgă înapoi. O valvă aortică bolnavă poate restricționa fluxul sangvin către creier și corp; în astfel de cazuri, pentru ameliorarea simptomelor și reducerea riscului de complicații, poate fi necesară înlocuirea sa. Există două metode prin care se poate face acest lucru: chirurgia pe cord deschis sau TAVI, procedura de implantare transcateter a valvei aortice. [1][3]  Procedura  TAVI - prezentare generală TAVI este o procedură de cardiologie intervențională minim invazivă folosită în principal pentru tratarea stenozei aortice severe, prin înlocuirea valvei aortice cu o proteză valvulară. Acest lucru se realizează fără deschiderea pieptului, pe cale arterială. Când și de ce ai nevoie de înlocuire a valvei aortice? Înlocuirea valvei aortice poate fi necesară fie atunci când valva aortică s-a îngustat (stenoză aortică), fie când aceasta nu se închide complet (regurgitare aortică). Stenoza aortică Principala indicație pentru procedura TAVI este tratamentul stenozei aortice. Stenoză aortică înseamnă că valva aortică nu se deschide complet în momentul ejectării sângelui și creează un baraj care determină anumite simptome precum respirație grea, amețeală, pierdere de conștientă, dureri toracice.  De ce apare stenoza aortică? În majoritatea cazurilor, apare din cauza unui proces de „îmbătrânire” a valvei sau apare pe o valvă anormală de la naștere care, în timp, suferă anumite modificări. O cauză mai rară este boala reumatismală valvulară.  În timp ce tratamentul medicamentos ameliorează simptomatologia, singura metodă de a opri evoluția către o boală cardiacă terminală este înlocuirea valvei. Cele mai frecvente simptome ale stenozei aortice strânse sunt: Infarct miocardic;  Durere toracică;  Oboseala puternică Palpitații;  Dificultate respirație; Amețeli bruște; Lipotimii; Electrocardiograma (ECG) anormală.  TAVI se adresează pacienților care prezintă o stenoză aortică strânsă (evaluată ecocardiografic) cu simptome severe, la care se așteaptă ca intervenția să aducă un beneficiu clinic major. Anumite categorii de bolnavi (cei cu alte afectări valvulare severe, cu boală coronariană) nu vor avea același beneficiu în urma procedurii iar la aceștia TAVI este descurajată. Indicația va fi stabilită individual, în urma examenelor clinice, biologice și imagistice, după un consult multidisciplinar care implică medicul cardiolog, chirurgul cardiac și medicul anestezist. Regurgitarea aortică Schimbarea valvei aortice poate fi necesară și în cazurile severe de regurgitare aortică [4], o boală ce apare atunci când aceasta nu se închide complet, ceea ce-i permite sângelui să se întoarcă din aortă în ventricul. Există mai multe posibile cauze ale regurgitării aortice, inclusiv:  Febra reumatică (este cea mai frecventă cauză a insuficienței aortice grave în rândul persoanelor în vârstă);  Un defect cardiac congenital; Endocardita (un tip de infecție cardiacă);  Stenoza aortică. Simptomele acestei afecțiuni pot apărea brusc sau treptat și includ:  Dureri în piept care se agravează în timpul exercițiilor fizice;  Oboseală;  Dificultăți de respirație;  Umflarea gleznelor;  Puls rapid. [2] Dacă este cazul, ți se poate cere să întrerupi administrarea anumitor medicamente care pot îngreuna coagularea sângelui cu aproximativ 2 săptămâni înainte de procedură. Medicul tău îți va oferi însă toate indicațiile necesare în acest sens. De asemenea, ți se va cere să nu mănânci sau să bei nimic după miezul nopții în noaptea dinainte procedurii. [3] În ce constă procedura TAVI? Ce se întâmplă în timpul operației de schimbare a valvei aortice?  Procedura se efectuează în sala de angiografie și decurge astfel: Medicul cardiolog intervenționist face o mică incizie la nivelul plicii inghinale, pentru a permite inserția unui cateter în artere; acest cateter este prevăzut la capăt cu un balon special; după ce este inserat în arteră, este avansat până la nivelul inimii, sub control radiologic; Odată ajuns în dreptul valvei aortice, balonul este umflat pentru a deschide valva afectată; Proteza valvulară este apoi avansată prin artere până la nivelul inelului aortic, unde este eliberată sub control radiologic și ecografic: în momentul eliberării protezei, cu ajutorul unui stimulator cardiac extern, frecvența cardiacă este accelerată la 200 de bătăi pe minut, timp de câteva secunde; această manevră facilitează inserția valvei artificiale, prin diminuarea mișcării inimii și scăderea tensiunii arteriale.  Procedura TAVI se poate efectua și prin abord transpical. În acest caz, o mică incizie numită toracotomie este realizată la nivelul părții stângi a toracelui pentru a permite accesul la nivelul vârfului inimii. Astfel, se obține un abord care permite plasarea protezei valvulare. La sfârșitul procedurii, chirurgul va sutura locul de puncție la nivelul mușchiului cardiac. Riscuri procedura TAVI TAVI are o rată de succes de 95%. Totuși, ca orice procedură medicală, intervenția prezintă anumite riscuri care pot varia de la persoană la persoană. Dintre riscurile procedurale menționăm: Risc de deces (în general sub 10%, ca și consecință directă a procedurii sau ca urmare a celorlalte complicații peri sau post procedurale); Accident vascular cerebral (sub 5%);  Infarct miocardic (sub 2%); Insuficiență renală (sub 5%); Intervenție chirurgicală cardiacă de urgență (5%); Hemoragie care necesită transfuzie;  Intervenție chirurgicală vasculară la nivelul arterelor de la nivelul plicii inghinale;  Reacții alergice la substanța de contrast;  Reacții la medicația anestezică;  Sângerare în sacul pericardic;  Infecții;  Aritmie cardiacă;  Bloc total care să necesite implantarea unui stimulator cardiac.  Riscurile procedurii îți vor fi prezentate în detaliu de către medicul cardiolog. Cum te poți programa pentru procedura TAVI? Decizia de a se efectua această procedură se ia numai după o evaluare completă, ce presupune mai multe investigații. Primul lucru pe care trebuie să-l faci dacă ai indicație de implantarea percutană de valvă aortică este să te programezi la o consultație de specialitate. Poți face acest lucru printr-un simplu click, completând formularul disponibil pe site-ul nostru, sau prin ARES HELP, singurul program din România care oferă ghidaj 24/7 pentru pacienți, de la aflarea diagnosticului și până la soluționare. Tot ce trebuie să faci este să suni la numărul de telefon dedicat și vei putea vorbi cu un ARES Helper, care, după ce va afla de la tine diagnosticul, îți va spune dacă este nevoie să faci investigații suplimentare și te poate programa, dacă este cazul, la o consultație sau la o procedură.  O valvă aortică bolnavă va afecta fluxul sangvin prin inimă, ceea ce poate duce la apariția unor simptome severe, ce îți vor afecta calitatea vieții. Procedura TAVI reprezintă o alternativă minim invazivă la operația clasică pe cord deschis, una indicată în special pacienților inoperabili. Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a te ajuta să afli tot ce trebuie să știi despre această procedură și dacă ești sau nu un candidat potrivit pentru ea. Întrebări frecvente Care este prețul procedurii TAVI?  Costul procedurii TAVI este mai ridicat decât cel al înlocuirii chirurgicale a valvei aortice, în principal datorită prețului protezei valvulare. Costurile de spitalizare sunt însă mai reduse (durata de spitalizare este, în general, sub o săptămână, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații), iar complicațiile mai rare, ceea ce o poate face o decizie mai avantajoasă din punct de vedere financiar decât ar părea la prima vedere. Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru mai detalii privind prețul înlocuirii valvei aortice. Completează formularul disponibil pe site-ul nostru și vei fi contactat în scurt timp.  Ce se întâmplă după procedură? După terminarea procedurii, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce trebuie să faci după procedură? Dacă ai fost supus unei proceduri TAVI, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului. Recuperarea după procedură  Comparativ cu recuperarea după o operație de înlocuire a valvei aortice, recuperarea după procedura TAVI este mai rapidă. Durata exactă a recuperării depinde de starea ta generală de sănătate înainte de procedură și de complicațiile ce apar după aceasta. Bibliografie:  „Aortic Valve Repair and Aortic Valve Replacement - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/aortic-valve-repair-aortic-valve-replacement/about/pac-20385093. Accessed 16 Sept. 2022. „What Is Aortic Regurgitation?” WebMD, WebMD, 21 Feb. 2017, www.webmd.com/heart-disease/aortic-regurgitation. Accessed 16 Sept. 2022. „Transcatheter Aortic Valve Replacement: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/007684.htm. Accessed 16 Sept. 2022. Vahanian, Alec, et al. „2021 ESC/EACTS Guidelines for the Management of Valvular Heart Disease.” European Heart Journal, vol. 43, no. 7, 28 Aug. 2021, pp. 561–632, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34453165/, 10.1093/eurheartj/ehab395. Accessed 16 Sept. 2022.

Vezi mai mult
Anevrismul de aorta / Tratament aorta dilatata
Anevrismul de aortă este o afecțiune îți poate pune viața în pericol dacă nu se intervine la timp. În funcție de dimensiunea și locația sa, dar și de simptomele pe care le prezinți, există mai multe opțiuni de tratament care se pot recomanda pentru a încetini creșterea anevrismului și a reduce riscul de ruptură sau disecție. În acele cazuri în care este necesară repararea anevrismului se poate opta fie pentru intervenția chirurgicală clasică, fie pentru procedura EVAR (repararea endovasculară a anevrismului de aortă).[4] Care sunt indicațiile acestei proceduri și ce presupune ea îți vom explica în rândurile de mai jos. Generalități despre anevrismul de aortă   Aorta reprezintă principalul vas de sânge din organism. Pornește de la nivelul inimii și străbate toracele (aorta toracică, cu trei porțiuni - rădăcina aortei și aorta ascendentă, crosa aortei și aorta descendentă toracică) și abdomenul (aorta abdominală), dând ramuri arteriale pentru întreg corpul. Prin anevrism de aortă se înțelege dilatarea unui segment aortic. Poate implica orice segment al aortei, însă cel mai adesea este localizat la nivelul aortei abdominale. Ceea ce îl face atât de periculos este faptul că, în cazul unei rupturi de anevrism, se poate produce o hemoragie letală.  Tratamentul se stabilește în funcție de mărimea și de rata de creștere a anevrismului și poate consta în urmărire periodică sau într-o intervenție (minim invazivă ori chirurgicală). Dat fiind că intervențiile de urgență, în caz de anevrism rupt, sunt riscante, este important ca, odată diagnosticat, să se efectueze controale periodice, astfel încât, dacă este nevoie, să se poată interveni în limite de siguranță. Când este cazul să apelezi la un doctor? În majoritatea cazurilor, anevrismul de aortă abdominală nu provoacă simptome, ceea ce face diagnosticarea sa mai dificilă. Mai mult, este dificil de prezis evoluția lui: majoritatea sunt mici inițial și se mențin la dimensiuni reduse, altele cresc în timp, iar unele cresc rapid și se pot rupe (ruptura unui anevrism nu este obligatorie).  Pe măsură ce anevrismul crește, pot apărea anumite simptome, inclusiv o senzație pulsatilă la nivelul ombilicului ori o durere profundă, constantă, la nivel abdominal sau posterior (durere de spate).  Nu este însă neapărat necesar să aștepți apariția simptomelor pentru a merge la medic. Orice persoană cu vârsta de cel puțin 60 de ani și factori de risc asociați dezvoltării anevrismului de aortă abdominală (fumatul, istoric familial de anevrism de aortă, sexul masculin) ar trebui să se adreseze medicului, ca parte a procesului de screening. Cum sexul masculin și fumatul sunt doi dintre factorii care pot crește riscul de apariție a anevrismului de aortă abdominală, bărbații cu vârsta între 65 și 75 de ani, cu istoric de fumători, ar trebui să fie cel puțin o dată evaluați prin ecografie abdominală. Aceeași investigație poate fi recomandată și în cazul în care există istoric familial de anevrism de aortă abdominală.  Nu există recomandări specifice în cazul femeilor – evaluarea în acest scop va fi făcută ținându-se cont de factorii de risc asociați. Indicațiile de intervenție nu se limitează însă la cele prezentate mai sus. Doctorul va decide în funcție particularitățile fiecărui caz. Când este indicată tratarea aortei dilatate?  După cum menționam mai sus, există mai mulți factori de care se ține cont atunci când se stabilește cea mai bună opțiune de tratament, inclusiv dimensiunea anevrismului, localizarea acestuia și cât de repede crește, complexitatea intervenției, dar și starea generală de sănătate a fiecărui pacient.[3] Posibile indicații pentru repararea endovasculară a anevrismului de aortă sunt:  prevenția rupturii;  remiterea simptomelor; restabilirea fluxului sangvin normal; diametrul anevrismului >5cm;  rata de creștere peste 0.5cm/an; riscul rupturii este mai mare decât cel asociat intervenției; hemoragie amenințătoare de viață, necontrolată. În ce constă procedura EVAR? EVAR este o procedură minim invazivă, care se efectuează în sala de angiografie, sub anestezie generală sau regională. În timpul procedurii, medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) bilateral pentru a vizualiza arterele femurale și, sub ecran radiologic, va introduce catetere până la nivelul zonei aortice afectate.  Prin aceste catetere se introduc apoi stenturile-graft, adică acele dispozitive medicale cu ajutorul cărora se va corecta anevrismul, însă numai efectuarea unei aortografii pentru a evidenția anatomia aortei, localizarea anevrismului, precum și anatomia arterelor emergente.  În acest caz, dispozitivul utilizat arată ca un tub cilindric, format dintr-un cadru subțire de metal (stentul) și graftul confecționat din diferite materiale (Dacron, politetrafluoroetilena). Dispozitivul este introdus colabat și, odată poziționat în zona afectată, va fi expandat și atașat de peretele arterial, până la nivelul arterelor iliace.  Stentul menține graftul la nivelul anevrismului, în timp ce graftul permite curgerea sângelui și scade presiunea la nivelul peretelui aortic. În timp, dimensiunilor anevrismului și riscul de ruptură se reduc.  La finalul procedurii se va efectua din nou o aortogramă pentru a pune în evidență localizarea stentului și pentru a ne asigura că nu există curgeri ale sângelui pe lângă stent. Cât durează operația de anevrism aortic depinde de complexitatea fiecărui caz în parte.  Cât durează internarea după EVAR?  În general, recuperarea după această procedură este mai rapidă decât recuperarea după operație clasică de anevrism aortic și mai puțin dureroasă, ceea ce înseamnă că nu va trebui să rămâi internat prea mult timp.[2] Perioada de internare pentru EVAR variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura propriu-zisă. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile. Cazuri tratate la ARES Anevrismul de aortă și tratamentul endovascular Care sunt riscurile procedurii EVAR?  Comparativ cu operația deschisă, repararea endovasculară a anevrismului de aortă presupune mai puține riscuri, motiv pentru care și este recomandată pacienților în vârstă sau care au și alte probleme medicale.[2] Totuși, există posibilitatea apariției anumitor complicații, inclusiv:  afectarea vaselor, organelor și țesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor;  afectare renală; ischemie de membre inferioare (din cauza trombilor ce pot fi mobilizați distal, blocând fluxul de sânge la nivelul picioarelor);  infecții sau sângerare la locul inciziei;  sângerare; endoleak (curgerea sângelui în afara graftului și în interiorul anevrismului, cu risc de rupere);  afectarea măduvei spinării. Hemostaza după procedura EVAR  După terminarea procedurii, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore și se indică păstrarea repausului la pat.  În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, pacientul putând astfel să-și miște piciorul în voie și să se ridice din pat. Ce se întâmplă după procedura EVAR?  După finalizarea procedurii, vei rămâne sub supraveghere medicală. Ți se va face o electrocardiogramă de control și mai multe analize de sânge și vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast. Înainte de a fi externat, vei primi toate recomandările necesare privind tratamentul medicamentos pe care trebuie să-l urmezi, când trebuie să revii la control și care sunt restricțiile de care trebuie să ții cont.  Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Îți poți relua activitatea imediat, cu anumite precauții:  Creșterea nivelului de activitatea se va face treptat (ex: plimbările scurte, pe suprafețe plane, sunt permite în primele zile, dar se recomandă să eviți urcarea sau coborârea scărilor);  Nu ai voie să conduci sau să faci sport timp de cel puțin 2 zile;  Nu ai voie să ridici nimic mai greu de 4,5 kg timp de 2 săptămâni după procedură.  Este posibil ca în primele zile după externare să existe un anumit disconfort la nivel abdominal, să observi că nu ai poftă de mâncare și să apară constipația sau diareea. Astfel de simptome ar trebui să dispară însă în scurt timp.[1]  Dacă ai trecut printr-o procedură EVAR, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Procedura EVAR este mai puțin invazivă decât intervenția chirurgicală clasică, durata de spitalizare este mai scurtă și recuperarea mai rapidă. Totuși, nu este o procedură potrivită pentru toți pacienții și nici nu poate elimina cauza anevrismului. Pentru a stabili care este cea mai bună opțiune de tratament în cazul tău, este necesară mai întâi o consultație de specialitate. Dacă ai nevoie de ajutor sau informații suplimentare despre această procedură, inclusiv cât costă o operație de anevrism aortic, consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările. Sună la numărul de telefon dedicat sau completează formularul disponibil pe site și vei fi contactat în scurt timp.  Bibliografie:  “Aortic Aneurysm Repair - Endovascular - Discharge: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000236.htm. Accessed 29 Nov. 2022. “Aortic Aneurysm Repair - Endovascular: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/007391.htm. Accessed 29 Nov. 2022. “Endovascular Repair of Abdominal Aortic Aneurysms | Society for Vascular Surgery.” Vascular.org, 2022, vascular.org/patients-and-referring-physicians/conditions/endovascular-repair-abdominal-aortic-aneurysms. Accessed 29 Nov. 2022. “What Is Aortic Aneurysm?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/aortic-aneurysm. Accessed 29 Nov. 2022.

Vezi mai mult
Implantare de stent graft - Disecție de aortă de tip B
Disecția de aortă este o boală rară, dar potențial fatală dacă nu este tratată la timp. Ce anume presupune tratamentul depinde de locația disecției. Atunci când implică aorta ascendentă, este necesară aproape întotdeauna o operația pentru disecția de aortă. Când afectează însă aorta descendentă, există mai multe opțiuni de tratament. Una dintre acestea este implantarea de stent graft în aortă.[3] Ce înseamnă disecție de aortă  Disecția de aortă este una dintre cele mai grave afecțiuni și presupune ruperea stratului interior al aortei (cea mai importantă arteră din corp). Atunci când se fisurează sau se rupe, sângele curge prin acea fisură/ruptură și determină separarea straturilor interne și mijlocii ale arterei aortice. Pe măsură ce avansează apare pericolul ca disecția să conducă la scurgerea sângelui din aortă, provocând astfel complicații letale. O disecție de aortă poate să apară în partea ascendentă a aortei (disecție de aortă de tip A) sau în partea descendentă a aortei (disecție de aortă de tip B).  Cele mai comune, dar și cele mai periculoase disecții de aortă sunt cele de tip A. Disecția de aortă de tip B este mai puțin periculoasă decât cele de tip A și poate fi tratată atât cu tratament medicamentos (dacă diagnosticul este pus în fază incipientă), dar și prin intervenții minim invazive de implantare de stent graft.   Când este cazul să apelezi la un doctor? Simptomele disecției de aortă sunt similare cu cele ale altor afecțiuni cardiace. Cel mai frecvent simptom al disecției acute de aortă este durerea toracică/de spate, în funcție de tipul disecției de aortă. Durerea toracică în față este asociată unei disecție aortice de tip A, în timp de pacienții cu durere de spate sau de abdomen sunt diagnosticați cu disecție de aortă de tip B. Durerea poate fi ascuțită și intensă, însoțită de lipsă de aer, stare de leșin, transpirație, slăbiciune și stări de confuzie. Alte simptome ce pot fi asociate cu această afecțiune sunt:  Durerea bruscă și severă de stomac;  Probleme bruște de vedere; Dificultăți de vorbire;  Slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului;  Dureri de picioare;  Dificultăți la mers.[1] În ce cazuri este indicată intervenția  În mod tradițional, în cazurile de disecție aortică de tip B necomplicată este recomandat tratamentul medicamentos, care are rolul de a controla durerea, frecvența cardiacă și tensiunea arterială. Pentru tratarea disecțiilor aortice de tip B complicate este indicat însă tratamentul intervențional sau repararea endovasculară aortică prin implantarea unui stent graft.[6] Decizia de a opta pentru un tip sau altul de tratament se ia în funcție de mai mulți factori. Posibile indicații pentru intervenție sunt: Dilatarea rapidă a aortei;  Durere ascuțită, ca o senzație de sfâșiere, în piept sau spate, refractară la terapia medicamentoasă;   Ruperea aortei;   Malperfuzie;  Lumen fals cu extindere rapidă (>5 mm la imagistica la interval scurt); Formarea unui anevrism de aortă toracică sau toraco-abdominal.[2][3] Cum poate fi diagnosticată disecția de aortă de tip B?    Pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de disecție de aortă se poate recurge la mai multe investigații:  Tomografia computerizată;  Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN);  Ecografia transesofagiană;  Aortografia. Ce este un stent?  Stentul este dispozitiv metalic, de dimensiuni mici, care poate fi folosit pentru a trata arterele îngustate sau un anevrism. Exista mai multe tipuri de stenturi. Stentul-graft, folosit pentru a repara disecția de aortă, este un dispozitiv medical cu o structură metalică, acoperit cu un material special, utilizat în arterele mai mari, cum ar fi aorta.  Acesta oferă sângelui un canal prin care să curgă, împiedicându-l astfel să se scurgă în corp.[5] În ce constă procedura de implantare a stentului graft?  Procedura de implantare a stentului este una minim invazivă, se desfășoară într-o sală de angiografie și se poate efectua sub anestezie generală sau locală. Medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) bilateral pentru a vizualiza arterele femurale. La nivelul acestor mici incizii, sub ecran radiologic, se vor introduce catetere până la nivelul zonei aortice afectate. Pe aceste catetere se vor introduce apoi stenturile-graft pentru a repara disecția. Inițial se efectuează aortografie pentru a evidenția anatomia aortei, localizarea disecției, dar și anatomia arterelor emergente. În acest caz, dispozitivul utilizat este ca un tub cilindric, format dintr-un cadru subțire de metal (stentul) și graftul format din diferite materiale (Dacron, politetrafluoroetilena).   Odată poziționat în zona afectată, dispozitivul este expandat pentru a închide fisura și a repara artera. După ce toate stenturile necesare sunt la locul lor, se îndepărtează cateterele și se realizează compresiunea arterei folosite ca abord.[3] Cât durează internarea după implantarea stentului? Ca toate procedurile minim invazive, implantarea de stent graft are avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. În total, vei rămâne în spital între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate toate analizele și investigațiile necesare și procedura propriu-zisă. Îți vei putea relua activitățile normale după numai câteva zile. Ce se întâmplă cu un stent odată implantat? Dispozitivele actuale au o durată de viață de cel puțin 10 ani, dar este necesară monitorizarea lor anuală, prin intermediul tomografiilor computerizate.[4] Care sunt riscurile procedurii de implantare a stentului graft?  Incidența efectelor secundare și a complicațiilor este scăzută, însă există anumite riscuri pe care este bine să le cunoști:  AVC major sau minor (până la 5 până la 7% din cazuri);  Afectarea alimentării cu sânge a măduvei spinării, ceea ce poate duce la paralizia picioarelor (până la 3%) și extinderea disecției (până la 3%);  Sângerări la locul puncției;  Formarea de echimoze și umflarea locului puncției; Afectarea renală.[3] Hemostaza după procedura de implantare a stentului graft Pentru a se obține compresia arterei folosite ca abord, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?  După procedură, este firesc să apară o senzație de durere sau disconfort în zona inciziilor și va trebui să ții cont de anumite restricții (minore) în ceea ce privește nivelul de activitate și dieta. Nu fuma, monitorizează-ți tensiunea arterială, ia medicamentele prescrise de medic și respectă orice alte instrucțiuni ai mai primit din partea acestuia. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Bibliografie:  “Aortic Dissection - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aortic-dissection/symptoms-causes/syc-20369496. Accessed 10 Nov. 2022. “Cover Story | Interventional Management in Acute Type B and Type a Aortic Dissection - American College of Cardiology.” American College of Cardiology, 2021, www.acc.org/latest-in-cardiology/articles/2021/03/01/01/42/cover-story-interventional-management-in-acute-type-b-and-type-a-aortic-dissection. Accessed 10 Nov. 2022. “Endovascular Treatment of an Aortic Dissection | Society for Vascular Surgery.” Vascular.org, 2022, vascular.org/patients-and-referring-physicians/conditions/endovascular-treatment-aortic-dissection-0. Accessed 10 Nov. 2022. “Thoracic Endovascular Aortic Repair | Society for Vascular Surgery.” Vascular.org, 2022, vascular.org/patients-and-referring-physicians/conditions/thoracic-endovascular-aortic-repair#resource-301. Accessed 10 Nov. 2022. “What Are Stents?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/stents. Accessed 10 Nov. 2022. Yuan, Xun, et al. “Current Understanding of Aortic Dissection.” Life, vol. 12, no. 10, 14 Oct. 2022, p. 1606, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9605578/, 10.3390/life12101606. Accessed 10 Nov. 2022.

Vezi mai mult

Investigații efectuate de Dr. Stanislav Rurac

  • Revascularizare miocardică total arterială clasică și minim invazivă (MIDCAB)
  • Plastii și protezări valvulare singulare sau multiple prin procedee minim invazive
  • Plastie valvulară mitrală minim invazivă
  • Procedee hibride
  • Intervenții cardiace complexe minim invazive
  • Intervenții minim invazive în patologia aortei ascendente
  • Proceduri intervenționale de protezare valvulară aortică (TAVI)
  • Proceduri endovasculare pe aorta toracică și abdominală (TEVAR, EVAR)
  • Transplant pulmonar
  • Endarterectomie carotidiană

Galerie Foto Dr. Stanislav Rurac

Aceeași specialitate

Dr. Vlad Halga
Medic specialist Chirurgie Cardiovasculară

MONZA ARES Helper

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

 Sună