Anevrismul de aorta


Anestezielocală/generală
Durată procedură30-60 min
Durată spitalizare24h

Generalități despre anevrismul de aorta

Aorta reprezintă principalul vas din organism, care pornește de la nivelul inimii și străbate toracele (aorta toracică, cu trei porțiuni: rădăcina aortei și aorta ascendentă, crosa aortei și aorta decendentă toracică) și abdomenul (aorta abdominală), dând ramuri arteriale pentru întreg corpul.

Anevrismul de aortă este o porțiune dilatată, care poate implica orice segment al aortei. Întrucât aorta reprezintă principalul vas care asigură sângele în corp, ruptura unui anevrism poate fi letală datorită hemoragiei masive.

În funcție de mărime și de rata de creștere a anevrismului, tratamentul poate consta în urmărire periodică sau intervenție ( minim invazivă sau chirurgicală). Este important ca odată diagnosticat, să se efectueze controale periodice, asa încât, la nevoie, să se poata interveni în limite de siguranță, dat fiind ca intervențiile în urgență, în caz de anevrism rupt, sunt riscante.

Anevrismul de aortă abdominală cel mai adesea crește lent și, de obicei, fără simptome – ceea ce face mai dificil diagnosticul. Evoluția unui anevrism variază: majoritatea sunt mici inițial și se mențin la dimensiuni reduse, altele cresc în timp, iar ce unele cresc rapid și se pot rupe (ruptura unui anevrism nu este obligatorie). Este greu de prezis care va fi rata de creștere a unui anevrism.

Odată cu creșterea anevrismului, pot apărea simptome precum:

• senzatie pulsatilă la nivelul ombilicului

• durere profundă, constantă, la nivel abdominal sau posterior ( durere de spate)

Când este cazul să apelați la un doctor?

1. Orice persoană cu vârsta de cel puțin 60 de ani și factori de risc asociați dezvoltării anevrismului de aortă abdominală (fumatul, istoric familial de anevrism de aortă, sexul masculin) ar trebui să se adreseze medicului, ca parte a procesului de screening.

Asocierea dintre sexul masculin și fumat crește riscul de apariție a anevrismului de aortă abdominală, de aceea, bărbații cu vârsta între 65 și 75 de ani, cu istoric de fumători, ar trebui să fie cel puțin o dată evaluați prin ecografie abdominală.

2. Dacă există istoric familial de anevrism de aortă abdominală, medicul poate recomanda evaluarea prin ecografie abdominală.

3. Nu există recomandări specifice în cazul femeilor – evaluarea în acest scop va fi făcută ținându-se cont de factorii de risc asociați.

Indicatii:

• prevenția rupturii

• remiterea simptomelor

• restabilirea fluxului normal sanguin

• diametrul anevrismului >5cm

• rata de creștere peste 0.5cm/an

• când riscul rupturii este mai mare decât cel asociat intervenției

• hemoragie amenințătoare de viațăa, necontrolată

Indicațiile de intervenție nu se limitează însă la cele prezentate mai sus, doctorul dumneavoastră va decide în funcție de caz.

Cum te pregătești pentru EVAR?

  • Item Description
    1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecocardiografie
  • Item Description
    3. Anumite medicamente vor fi oprite
  • Item Description
    4. Nu vei mânca și nu vei bea apă
  • Item Description
    5. Te vei abține de la fumat

Cât durează internarea?

EVAR prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diasgnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.

Riscuri

  • afectarea vaselor, organelor și țesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor
  • afectare renală
  • ischemie de membre inferioare( din cauza trombilor ce pot fi mobilizați distal, blocând fluxul de sânge la nivelul picioarelor)
  • infecții sau sângerare la locul inciziei
  • sângerare
  • endoleak ( curgerea sângelui în afara graftului și în interiorul anevrismului, cu risc de rupere)
  • afectarea măduvei spinării.

Ce se întâmplă în timpul procedurii

EVAR este o procedură minim invazivă, care se efectuează în sala de angiografie. Se poate efectua sub anestezie generală sau regională. Medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la rădăcina coapsei) bilateral pentru a vizualiza arterele femurale.
La nivelul acestor mici incizii, sub ecran radiologic, se vor introduce catetere până la nivelul zonei aortice afectate. Pe aceste catetere se vor introduce stenturile-graft pentru a corecta anevrismul. Inițial se efectuează aortografie pentru a evidenția anatomia aortei, localizarea anevrismului, dar și anatomia arterelor emergente. În acest caz, dispozitivul utilizat este ca un tub cilindric, format dintr-un cadru subțire de metal (stentul) și graftul format din diferite materiale (Dacron, politetrafluoroetilena). Stentul menține graftul la nivelul anevrismului.

Dispozitivul este introdus colabat și, odată poziționat în zona afectată, va fi expandat și atașat de peretele arterial, până la nivelul arterelor iliace. Graftul permite curgerea sângelui și scade presiunea la nivelul peretelui aortic. În timp,  dimensiunilor anevrismului, dar și a riscului de ruptură se reduc. La finalul procedurii se va efectua din nou o aortogramă pentru a pune în evidență localizarea stentului. Bineînțeles, și pentru a fi siguri că nu există curgeri ale sângelui pe lângă stent.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
  • Item Description
    2. Vei face o electrocardiogramă de control
  • Item Description
    3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
  • Item Description
    4. Vei face analize de sânge.

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură EVAR , este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Col. Ionel Droc

Află mai multe detalii

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.