Fibromul uterin - cauze, simptome, riscuri si tratament

Fibromul uterin - cauze, simptome, riscuri si tratament

Află imediat costurile acestei proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Ce este fibromul uterin?

Fibromul uterin este o tumoare benignă care se formează, așa cum îi spune și numele, la nivelul uterului. Mai exact, fibromul este format dintr-un țesut mixt, conjunctiv și muscular, care se dezvoltă în exces în cavitatea uterină. Se dezvoltă fie în interiorul peretelui uterin sau fie în exteriorul uterului. Fibroamele care apar în peretele uterului pot afecta dezvoltarea normală a uterului pe perioada unei sarcini, în funcție de mărimea pe care acestea le au.

Tumorile de acest tip care încep să se dezvolte spre exteriorul uterului pot împinge organele interne învecinate cu uterul și pot crea neplăceri ale aparatului urinar, ale aparatului digestiv și dureri abdominale.

Tipuri de fibrom uterin

Se cunosc patru tipuri de fibrom: intramural, subseros, submucos, pediculat.

– fibrom submucos – este localizat spre cavitatea uterină;
– fibrom intramural – este localizat în grosimea miometrului, adică a mușchiului uterului;
– fibrom subseros – este localizat spre suprafața uterului;
– fibrom pediculat – este un fibrom mobil cu tendință de torsiune.

De ce apare fibromul uterin?

Specialiștii în medicină nu au putut stabili o cauză exactă a apariției fibromului uterin. Depistarea unei astfel de tumori la nivelul uterului poate fi făcută numai în urma unei ecografii abdominale sau a unui consult ginecologic. Prevenirea instalării unui fibrom uterin este, așadar, imposibilă, mai cu seamă că apariția acestuia poate fi pusă pe seama unei moșteniri genetice.

De vină pentru apariția unui fibrom uterin mai pot fi obezitatea, hipertensiunea arterială sau apariția primei menstruații la o vârstă fragedă, fenomen ce poartă numele de menarhă.

Cum evoluează fibromul uterin?

În cazul în care nu este depistat devreme, fibromul va crește lent și, de cele mai multe ori, va fi lipsit de simptome.  Perioada sarcinii este o excepție, secreția estro-progestativă va fi crescută. De asemenea și premenopauza, când evoluția fibromului va fi accelerată, iar complicațiile vor avea o incidență crescută.

După instalarea menopauzei, fibroamele vor tinde să regreseze în mod constant și spontan. Există însă înregistrate și cazuri în care tumorile de acest tip nu s-au oprit din evoluție după menopauză, punând în continuare probleme de diagnostic diferențial, cel mai frecvent fiind cancerul uterin.

Cât de mare poate ctește un fibrom uterin?

Chiar dacă pare greu de crezut și sunt foarte rare cazurile de acest fel, trebuie să știi că cel mai mare fibrom uterin raportat vreodată la nivel mondial a fost de 28 de kilograme. A fost cazul unei femei de 54 de ani din Singapore. În cazul acesteia a fost nevoie de o operație de histerectomie totală. Acest lucru presupune scoaterea uterului și a colului odată cu scoaterea fibromului gigant. Se pare că femeia a neglijat vizita la medic pentru că îi era frică de operație. Această teamă a făcut ca, în câtiva ani, dimensiunea fibromului să ajungă la 26 de centimentri în diametru.  Acoperea întreaga cavitate abdonimală și pelvină ceea ce a reprezentat un caz medical dificil de operat. După operația de histerectomie, medicii chirurgi plasticieni au fost nevoiți să reconstruiască pereții abdominali care s-au subțiat de-a lungul timpului.

Întrebarea pacientelor: Cât de mare poate ajunge un fibrom mic?

În primul rând, fibromul se poate dezvolta de unul singur sau împreună cu mai multe fibroame. Iar dimensiunea acestora poate varia de la 1 mm în diametru până la 20 de cm. Desigur, există și cazuri precum cel menționat mai sus. Fie că pacienta este neglijentă, fie de frică nu se adresează personalului medical și ajunge să aibă un fibrom gigant, greu de operat.

 

Dimensiunile unui fibrom pot fi:

  1. Mici ( > 1 cm pana la 5 cm) – bob de mazăre până la lime
  2. Medii ( 5 cm pana la aprox 10 cm) – piersică până la lămâie
  3. Mari (10cm+) – fruct de mango până la pepene.

Ce simptome anunță prezența fibromului uterin?

În funcție de localizarea acestuia, fibromul poate dezvolta o anumită simptomatologie. Cele mai frecvente semne ale apariției unui fibrom uterin sunt sângerările care apar în afara perioadei de menstruație.

Din fericire, mijloacele moderne de investigații medicale permit depistarea timpurie a fibroamelor, chiar înainte de instalarea oricărui simptom. În urma unui simplu consult ginecologic sau a unei ecografii abdominale, poți afla dacă suferi de această afecțiune. Dacă își păstrează dimensiunile reduse, fibromul uterin nu reprezintă niciun pericol pentru sănătate.

În cazul în care durerile sau sângerările au apărut în cazul unei persoane diagnosticate cu fibrom, medicii recomandă urmărirea îndeaproape a evoluției fibromului uterin. Dacă acesta amenință integritatea aparatului genital, poate fi  tratat foarte simplu, prin metode neinvazive.

Alte simptome ale fibromului uterin ar mai putea fi și:

– creșterea în volum a abdomenului;
– senzație permanentă de presiune în zona abdomenului;
– dureri abdominale permanente sau asociate menstruației;
– micțiuni frecvente (urinare în exces) sau constipație cronică;
– alte senzații neplăcute localizate la nivelul abdomenului.

Diagnostic fibrom uterin

Diagnosticul de fibrom uterin poate fi pus doar de către medicul specialist, în urma unui control sau a unei ecografii endovaginale. De regulă, în practica medicală există două situații de paciente care pot fi diagnosticate cu această afecțiune:

1. Paciente care efectuează un control de rutină și care nu prezintă niciun simptom care ar putea anunța dezvoltarea unui fibrom la nivelul uterului lor. Tocmai de aceea, consultațiile ginecologice făcute cu regularitate pot preveni o situație mai complicată sau pot depista de timpuriu dezvoltarea unui fibrom uterin, care poate fi ținut sub atenta observație a medicilor.
2. Paciente care au simptome ale prezenței unui fibrom uterin și care acuză menstruații abundente, cu cheaguri de sânge și o durată prelungită, ori sângerări neregulate, Acestea poartă numele de menometroragii și pot veni însoțite de o anemie secundară, uneori severă.

Ce riscuri/complicații poate avea fibromul uterin?

De-a lungul timpului, au fost înregistrate mai multe complicații de sănătate asociate prezenței unui fibrom uterin în organismul pacientelor. Astfel, medicii au constatat faptul că cele mai frecvente complicații ale fibromului uterin sunt:

– compresia vezicii urinare, a ureterelor sau a rectului;
– necrobioză septică sau aseptică;
– sângerări uterine cu anemie secundară;
– infecții salpingiene;
– infertilitate.

Metoda "Urmărește și așteaptă"

Logica acestei metodei constă în faptul că unele fibroame uterine pot dispărea de la sine sau vor cauza simptome ușoare și nu vor evolua. Așadar, în unele circumstanțe, atunci cand esti diagnosticată cu fibrom uterin, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să urmărești evoluția fibromului și să aștepți.

Această metodă se recomandă adesea în cazurile în care:

– fibroamele sunt mici și nu prezintă simptome

– fibroamele nu îți cauzează alte probleme de sănătate

– nu te confrunți cu dureri puternice, sângerări excesive, anemie datorată hemoragiei, slăbiciune cronică, etc.

– fibroamele par a nu se dezvolta rapid

– nu urmărești să râmăi însărcinată

Fibroamele afectează radical o sarcină atunci când:

– fibroamele care remodelează forma cervixului pot afecta numărul de spermatozoizi capabili să ajungă în uter

– fibroamele care blochează tuburile Falopiene pot îngreuna traseul ovului fertilizat, astfel implantarea acestuia (nidația) fiind dificilă sau chiar imposibilă; sau să rezulte într-o sarcină extrauterină

–  fibroamele care schimbă forma uterului pot deteriora mucoasa uterină , locul de implantare al embrionului  sau pot reduce spațiul uterin necesar pentru dezvoltarea embrionului

– fibroamele care cresc în volum și reduc spațiul de dezvoltare al fătului determină avorturi (în trimestrul II) sau chiar nașteri premature cu riscurile aferente acestora.

– fibroamele care slăbesc mucoasa cavității uterine sau micșorează alimentarea cu sânge a embrionului în curs de dezvoltare, pot provoca avort spontan.

Astfel, dacă împreună cu medicul ginecolog, hotărâți să aplicați metoda „Urmărește și Așteaptă”, este bine să stabiliți următoarele lucruri:

– Cât timp să așteptați? Stabiliți o limită rezonabilă de timp.

– Ce faceți dacă fibroamele încep să își mărească volumul și să provoace simptome dificil de suportat?

– Cunosc toate opțiunile mele de tratament? Este posibil ca medicul ginecolog să vă vorbească despre miomectomie (scoaterea chirurgicală a fibromului), de histerectomie( scoaterea uterului și a anexelor acestuia), și de embolizare a fibromului respectiv.

1. Tratament medicamentos pentru fibromul uterin

  • Medicamente hormonale – contraceptive orale combinate si progestative ce pot controla sangerarile anormale.
  • Analogii de gonadotropin relasing hormone (GnRH) – aceste medicamente induc menopauza pentru a diminua marimea unui fibrom uterin. Insa, nu este un tratament pe termen lung, iar la intreruperea sa fibromul uterin poate sa revina in cateva luni.
  • Modulatorii receptorilor de progesteron – au un efect apropiat cu analogii GnRH, realizeaza supresia functiei ovariene pentru a obtine un profil hormonal de pseudomenopauza.
  • Agenti antifibrinolitici – acidul tranexamic este utilizat in cazul sangerarilor importante.
  • Steroizi androgenici – danazol si gestrinone pot reprezenta o forma de tratament, insa efectele lor adverse sunt destul de importante.

2. Tratament chirurgical pentru fibromul uterin

  • Miomectomia – extragerea fibromului pe cale laparoscopica, histeroscopica, vaginala sau abdominala in vederea conservarii uterului.
  • Histerectomia – extirparea definitiva a uterului.
  • Ablatia de endometru – metoda folosita singura sau impreuna cu miomectomia pentru gestionarea sangerarilor abundente.
  • Mioliza – coagularea termica sau crioablatia tesutului fibromatos.
  • Focalizarea ultrasonica ghidata RMN – distrugerea termica a tesutului fibromatos prin folosirea undelor ultrasonice.
  • Embolizarea arterelor uterine – metoda minim invaziva sigura (98%), ce consta in pozitionarea sub control radioscopic a unui cateter in fiecare artera uterina si injecarea prin acesta a unui material emboligen ce va produce devascularizarea nodulului fibromatos. Acesta induce ischemia tesutului fibromului urmată de resorbția trepatată a acestuia. Odată ajuns foarte mic, fibromul nu mai deranjează și ajunge să nu mai împiedice dezvoltarea naturală a uterului în cazul unei sarcini. Totuși, au existat și cazuri medicale în care formațiunea nevascularizată continua să provoace dureri la nivelul abdomenului. În aceste situații s-a apelat la extirparea acesteia.

Fibromul uterin responsabil de creșterea în greutate

Deși la ora actuală nu există suficiente date care să explice de ce apar aceste tumori necanceroase, majoritatea studiilor efectuate indică nivelul ridicat de estrogen ca unul dintre principalii factori de risc. Pentru a-ți da seama dacă fibromul este responsabil de creșterea în greutate sau deformarea abdomenului este foarte important să înlături celelalte cauze posibile : o viață sedentară, fără o activitate fizică moderată, o alimentație bogată în grăsimi și în dulciuri, etc.

Dacă duci o viață echilibrată și cu toate astea abdomenul tău continuă să crească și, mai ales, resimți simptomele descrise mai sus, este indicat să faci o vizită la medicul ginecolog.

Fibromul uterin în sarcină

Fibromul uterin poate împiedica implantarea ovulului fecundat în uter, mai ales dacă acesta este poziționat pe peretele muscular al uterului sau dacă blochează trompele uterine. Astfel oprește trecerea spermatozoizilor, iar alteori fibromul poate crește riscul unui avort spontan. Fertilizarea în vitro poate avea un succes improbabil din cauza prezenței unui fibrom uterin.

La prima ecografie după apariția sarcinii, uterul va fi atent scanat, iar eventualele formațiuni tumorale de tipul fibroamelor uterine vor fi identificate.  Medicul care urmărește evoluția sarcinii va stabili dacă aceasta este sau nu pusă în pericol de prezența fibromului uterin. În cazul în care este identificată o astfel de tumoare la nivelul uterului, secreția crescută de estrogen aferentă perioadei sarcinii ar trebui să mențină sub control evoluția fibromului, dacă este cazul.

Incidența fibromului uterin în cazul femeilor cu vârsta de până la 35 de ani este de 15%, în vreme ce 45% dintre femeile cu vârsta mai mare de 35 de ani au cel puțin un fibrom uterin. După menopauză, numărul și dimensiunea fibroamelor uterine scade.

Depistarea timpurie a unui fibrom uterin și urmarea unui tratament pentru fibrom uterin indicat de către un medic specialist va permite oricărei femei să se poată bucura pe deplin de viață, așa cum își dorește!

Acesta este un articol medical

Citește despre procedură: Embolizare fibrom uterin

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.