Flutter atrial - cauze, simptome și tratament

Flutter atrial - cauze, simptome și tratament

Cuprins

Acesta este un articol medical

Citește despre tratament: Ablatia de flutter atrial

Ce este flutterul atrial 

Bătăile inimii sunt controlate de un sistem electric complex. Atunci când acest sistem nu funcționează corect, inima ta va începe să bată prea repede, prea încet sau neregulat.[4] 

Există mai multe tipuri de tulburări de ritm cardiac, în funcție de viteza ritmului cardiac, dar și de originea acestora. În cazul flutterului atrial, problema apare din cauza funcționării anormale a circuitelor electrice de la nivelul atriului drept (camera superioară a inimii). La un bolnav cu flutter atrial, atriul bate foarte repede, până la 250-350 de bătăi pe minut, în condițiile în care pulsul normal este de 60-100 de bătăi pe minut. Bătăile inimii încetinesc puțin atunci când semnalele electrice ajung în camerele inferioare ale cordului și în acest moment pulsul ajunge la 75-150 de bătăi pe minut. 

Având în vedere originea acestei tulburări de ritm cardiac (atriul), flutterul atrial mai este numit tahicardie supraventriculară. Practic, este o formă de tahicardie (puls prea rapid) și deseori este asociat și cu o altă formă de aritmie gravă - fibrilația atrială.

Diferența dintre fibrilație atrială și flutter este că cea dintâi se manifestă prin bătăi neregulate ale inimii, în timp ce în cazul flutterul atrial, după cum menționam mai sus, bătăile sunt regulate. [1]

Află mai multe detalii despre aceste proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Tipuri de flutter atrial

Există mai multe clasificări ale flutterului atrial. De exemplu, acesta poate fi paroxistic sau persistent, tipic sau atipic. 

Flutter atrial paroxistic

Acest tip de flutter atrial se caracterizează prin crize cu debut sau sfârșit brusc. Un episod poate dura câteva ore sau câteva zile. 

Flutter atrial persistent

Spre deosebire de flutterul atrial paroxistic, flutterul persistent poate fi permanent. 

Flutterul atrial tipic

Este cel mai comun tip de flutter atrial și își are originea în atriului drept și este dependent de istmul cavo-tricuspidian, o structură anatomică localizată între vena cavă inferioară și inelul valvei triscupide. Aproximativ 80% dintre pacienții cu flutter atrial tipic sunt bărbați, fiind asociat în mod special cu vârsta înaintată, consumul excesiv de alcool și afecțiuni precum hipertensiunea arterială, diabetul sau boala pulmonară obstructivă cronică.

Flutterul atrial atipic 

Acest termen este folosit pentru a descrie acele cazuri de flutter atrial care nu implică istmul cavo-triscupidian. Este asociat adesea cu bolile cardiace structurale, în mod special la pacienții care au suferit intervenții chirurgicale cardiace sau o ablație de fibrilație atrială.[3]

Care sunt cauzele flutterului atrial 

La unii pacienți nu poate fi descoperită o cauză care a dus la această afecțiune, dar în alte situații problema apare ca urmare a altor boli cardiovasculare:

  • ischemie - o slabă alimentare cu sânge la nivelul inimii din cauza îngroșării arterelor; 
  • hipertensiune arterială
  • cardiomiopatie - boală care afectează mușchiul inimii; 
  • anomalii ale valvelor atrio-ventriculare.

Flutterul atrial poate să apară însă și din cauza altor boli, care nu au legătură cu inima:

  • hipertiroidism; 
  • embolie pulmonară;
  • boală pulmonară obstructivă cronică.

De asemenea, consumul de alcool, cafea, energizante sau droguri poate crește riscul apariției bolii.

Din categoria factorilor de risc pentru flutter atrial mai fac parte sexul (este mai frecvent la bărbați decât la femei), dar și vârsta înaintată (din cauza problemelor de sănătate asociate).[5]

Care sunt simptomele flutterului atrial 

Mulți bolnavi nu au simptome evidente, dar în anumite cazuri pot să apară unele manifestări ale bolii. Lista acestora poate include: 

  • palpitații (bătăi rapide ale inimii, senzație de lovire sau fâlfâit în piept);
  • respirația dificilă;
  • anxietate;
  • oboseală;
  • toleranță scăzută la efort fizic; 
  • stări de confuzie.[1]

Pacienții care suferă și de boli ale inimii sau afecțiuni pulmonare vor avea simptome mai intense:

  • angină pectorală (durere în piept); 
  • stări de amețeală sau stări de leșin.

Diagnosticarea flutterului atrial

Pentru că simptomele sunt similare cu cele întâlnite la alte tipuri de aritmie, medicul trebuie să afle ce tip de tulburare de ritm cardiac are pacientul, pentru a putea prescrie tratamentul adecvat. 

Pentru un diagnostic corect sunt necesare mai multe investigații:

  • electrocardiograma (EKG sau ECG) - diagnosticul de flutter atrial se poate stabili prin ECG, o procedură care arată, sub forma unui grafic, impulsurile electrice ale inimii, oferind astfel informații importante despre ritmul cardiac și anomaliile care apar; este o investigație folosită adesea în procesul de diagnosticare al aritmiilor deoarece permite identificare atât a tipului de tulburare de ritm cardiac, cât și a originii acesteia; de asemenea, ajută la depistarea multor altor probleme cardiace;[1]
  • holterul EKG - această procedură este similară electrocardiogramei, dar pacientul trebuie să poarte aparatul timp de cel puțin 24 de ore, perioadă în care își va desfășura activitățile obișnuite; o astfel de investigație îi permite medicului să descopere o aritmie care poate să nu apară în timpul unui EKG obișnuit, deoarece aceste episoade sunt trecătoare.
  • ecografia cardiacă - îi va arăta medicului structura cordului, dar și modul în care funcționează pompa cardiacă; în acest fel, specialistul poate observa o funcționare anormală a inimii și poate descoperi eventuale cheaguri de sânge.

Tratamentul flutterului atrial

Tratamentul pentru flutter atrial va fi recomandat doar în cazul unei forme grave a bolii și se va concentra pe restabilirea ritmului cardiac normal, prevenirea dezvoltării complicațiilor și, bineînțeles, pe tratarea cauzelor, atunci când este posibil.[6] În acest scop, în funcție de particularitățile fiecărui caz, se poate recurge atât la tratament medicamentos, cât și la diverse proceduri.  

În cele mai multe cazuri, medicul va prescrie medicamente pentru normalizarea ritmului cardiac: substanțe care încetinesc pulsul și anticoagulante (previn formarea cheagurilor de sânge). 

În anumite situații însă, poate fi nevoie de un tratament mai complex. Acesta poate fi reprezentat de:

  • cardioversie electrică - o procedură simplă, prin care medicul va aplica pacientului sedat un șoc electric extern pentru a restabili astfel ritmul cardiac normal; deși de obicei se programează în avans, poate fi realizată și în situații de urgență; șocul electric se aplică prin intermediul a 2 electrozi, conectați la un defibrilator, plasați direct pe pieptul pacientului; în unele cazuri, bătăile inimii vor reveni la normal după un singur șoc electric; în altele va fi necesară aplicarea mai multor șocuri; procedura nu este dureroasă și nu-ți vei aminti șocul; nu necesită recuperare și vei putea pleca acasă în aceeași zi;[2]
  • ablație prin radiofrecvență - este o procedură minim-invazivă, în cadrul căreia medicul introduce un cateter prin vena femurală până la nivelul atriul drept, identifică zona care produce aritmia și distruge celulele cu ajutorul energiei de radiofrecvență (similară cu microundele); în acest fel, ritmul cardiac va reveni la normal; rata de succes este foarte ridicată (peste 95%) iar riscul apariției unor complicații postprocedurale este scăzut;[5] este recomandată în special în acele cazuri în care tratamentul medicamentos nu a fost eficient sau nu reprezintă o opțiune.[6] 

Complicațiile provocate de flutterul atrial 

În mod normal, flutterul atrial nu îți va pune viața în pericol, cu condiția să nu fie neglijat. În lipsa unui tratament adecvat, complicațiile acestei tulburări de ritm cardiac pot fi foarte grave și includ: 

  • infarctul miocardic
  • accidentul vascular cerebral prin mecanism embolic; 
  • insuficiența cardiacă.

Întrebări frecvente despre flutterul atrial

Flutter vs. fibrilația atrială: ce este mai grav?

Flutterul atrial și fibrilația atrială se manifestă prin simptome similare. Ambele tulburări de ritm cardiac pot crește riscul apariției unor complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Tocmai de aceea este important să te prezinți cât mai repede la un consult cardiologic dacă observi simptome îngrijorătoare. Un EKG te poate ajuta să afli dacă ai fibrilație atrială sau flutter atrial, dacă ai sau nu nevoie de tratament și în ce va consta acesta.[1]

Cum poți opri o criză de flutter atrial?

Răspunsul la această întrebare depinde de frecvența și de durata episoadelor de flutter atrial, precum și de impactul pe care acestea le au asupra sănătății și calității vieții tale. Este posibil să nu ai nevoie de niciun tratament sau poate necesară urmarea unui tratament medicamentos ori de efectuarea unor proceduri precum cardioversia electrică sau ablația cu radiofrecvență. Medicul tău îți poate oferi mai multe informații în acest sens. 

Când trebuie să merg la medic?

Mergi la medic oricând observi simptome ce pot fi asociate cu flutterul atrial sau orice altă afecțiune. Dacă ai fost deja diagnosticat cu flutter atrial și urmezi un tratament în acest sens, ai dureri severe în piept, te simți amețit ori slăbit sau ai senzația că vei leșina, prezintă-te de urgență la medic.[1] 

Pacienții diagnosticați cu flutter atrial trebuie să-și ia regulat medicamentele, să meargă periodic la medic pentru monitorizarea bolii și să nu consume produse energizante. Trebuie evitate inclusiv suplimentele naturiste sau alimentele și băuturile care au efect energizant. 

Prognosticul pentru acești pacienți este destul de bun, în cazul în care nu există alte afecțiuni cardiovasculare și este respectat tratamentul. Flutterul atrial crește însă riscul de accident vascular cerebral sau de infarct miocardic prin mecanism embolic. 

 

Bibliografie: 

  1. „Atrial Flutter” WebMD, 5 June 2022, www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/atrial-flutter. Accessed 1 Feb. 2023.
  2. „Cardioversion” American Heart Association, 21 Dec. 2016, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/prevention--treatment-of-arrhythmia/cardioversion. Accessed 2 Feb. 2023.
  3. Cosío, Francisco G. „Atrial Flutter, Typical and Atypical: A Review” Arrhythmia & Electrophysiology Review, vol. 6, no. 2, 2017, p. 55, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5522718/#r117, 10.15420/aer.2017.5.2. Accessed 2 Feb. 2023.
  4. „Heart Arrhythmia” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-arrhythmia/symptoms-causes/syc-20350668. Accessed 1 Feb. 2023.
  5. Mary Rodriguez Ziccardi, et al. „Atrial Flutter” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK540985/. Accessed 1 Feb. 2023.
  6. Shah, Syed Raza, et al. „Management of Atrial Fibrillation-Flutter: Uptodate Guideline Paper on the Current Evidence.” Journal of Community Hospital Internal Medicine Perspectives, vol. 8, no. 5, 3 Sept. 2018, pp. 269–275, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6197036/, 10.1080/20009666.2018.1514932. Accessed 2 Feb. 2023.

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor