Dr. Caterina Loghin

Bolile cardiovasculare, adică acele boli care afectează inima și vasele de sânge, continuă să reprezinte principala cauză de deces la nivel global. [5] Un rol foarte important în prevenirea, diagnosticarea și tratarea la timp a acestora îl are consultul cardiologic. Din păcate însă, multe persoane încă mai neglijează importanța unor controale anuale de rutină, în special după o anumită vârstă. Uneori, vizita la medicul cardiolog este amânată chiar dacă au apărut deja primele simptome. Ți-am pregătit câteva informații despre ce presupune un consult cardiologic, când este acesta indicat și cum te pregătești pentru el. Ce presupune consultul cardiologic?  În general, un consult cardiologic presupune:  Anamneza, adică o discuție cu medicul pe tema simptomelor pe care le prezinți, a stilului tău de viață și a istoricului medical familial și personal; Examinarea clinică și efectuarea mai multor teste și investigații de cardiologie pentru a verifica valorile tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac, ale colesterolului și glicemiei; un consult de cardiologie complet include, de exemplu, efectuarea unei electrocardiograme (EKG), a unei ecocardiografii și a unei ecografii Doppler cardiace.  Stabilirea planului de tratament - dacă este necesar, pe baza informațiilor colectate, medicul specialist va stabili planul de tratament potrivit pentru tine, îți va recomanda investigații suplimentare sau, după caz, îți va spune ce trebuie să faci pentru a scădea riscul de a suferi de o boală de inimă. [4] Când este indicat un control la medicul cardiolog?  Consultul cardiologic se adresează în mod special persoanelor care acuză următoarele simptome:  Aritmie cardiacă;  Sincope și dispnee;  Amețeală;  Oboseală la efort;  Dureri în piept.   Nu trebuie să aștepți însă apariția unor astfel de simptome pentru a merge la medic. În mod normal, orice persoană de peste 40 de ani ar trebui să facă un consult cardiologic de rutină o dată la 2 ani, respectiv o dată pe an în cazul persoanelor de peste 50 de ani. Frecvența acestor controale, precum și tipul de investigații cardiologice efectuate în cadrul lor poate varia însă de la un pacient la altul. De exemplu, îți vor fi recomandate teste suplimentare și mai frecvente dacă ai fost diagnosticat cu o afecțiune cardiovasculară precum insuficiența cardiacă, fibrilația atrială sau flutterul atrial ori dacă ai antecedente de atac de cord, accident vascular cerebral sau alte evenimente cardiovasculare.  Chiar și în lipsa unui astfel de diagnostic, dacă există antecedente familiale de boli cardiovasculare ori dacă ai factori de risc pentru o astfel de afecțiune (ex: hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, obezitatea, diabetul, fumatul) va trebui să mergi mai des la cardiolog. [1][2] Care sunt beneficiile unei consultații cardiologice?  Chiar dacă nu ai afecțiuni cardiace cunoscute, înaintarea în vârstă și stilul de viață dezechilibrat pot influența apariția unor afecțiuni cardiace. Din acest motiv, este recomandat să te adresezi unui medic cardiolog pentru efectuarea unei consultații anuale de rutină.  Dacă ai un istoric de boli cardiace, este cu atât mai importat să fii evaluat periodic pentru ajustarea sau schimbarea tratamentului medicamentos ori pentru recomandarea de investigații minim invazive și tratament intervențional. Printre beneficiile consultațiilor cardiologice regulate se numără:  Diagnosticarea precoce a bolilor cardiace;  Prevenirea și reducerea riscului apariției unei astfel de afecțiuni;  Tratarea corectă și la timp a bolilor diagnosticate.  Cum te pregătești de consult?  Din punct de vedere fizic, controlul cardiologic nu necesită o pregătire specială. Nu este necesar repausul alimentar sau întreruperea administrării anumitor medicamente și se poate efectua în orice moment al zilei. Sunt însă alte lucruri pe care le poți face:  Pregătește o listă cu toate medicamentele pe care iei în prezent (fie că ți-au fost sau nu prescrise de un medic), inclusiv dozele administrate;  Alcătuiește o listă cu toate probleme de sănătate de care ai suferit în trecut, procedurile chirurgicale și testele și investigațiile majore efectuate; dacă ai făcut recent analize sau teste de laborator, este indicat să aduci copii după rezultatele acestora cu tine;  Întocmește un istoric medical al rudelor apropiate (frați, surori, părinți, bunici, mătuși, unchi și copii), în special a celor diagnosticate cu boli de inimă,  hipertensiune arterială, colesterol mărit, diabet sau anevrism;   Fă o listă cu toate întrebările pe care le ai și adu-o cu tine la programare. [3] Ce se întâmplă după realizarea consultului? După realizarea controlului de cardiologie, îți vei putea relua activitățile normale.  Comunicarea rezultatelor Rezultatele controlului cardiologic îți vor fi comunicate pe loc, odată cu recomandările necesare.  Care este prețul unui consult cardiologic?  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului unui astfel de control. Ne poți suna tu sau poți completa formularul disponibil pe site-ul nostru și vei fi contactat în cel mai scurt timp.  Consultul cardiologic periodic este important fie că ai fost sau nu diagnosticat cu o afecțiune cardiacă. Poate contribui la prevenirea, detectarea și tratarea la timp a numeroase probleme de sănătate. Nu uita că sănătatea inimii tale este esențială pentru sănătatea întregului organism.  Bibliografie: „Heart-Health Screenings.” Www.heart.org, June 2017, www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease/heart-health-screenings. Accessed 10 Aug. 2022. „Heart-Healthy Living - Understand Your Risk for Heart Disease | NHLBI, NIH.” Nih.gov, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/heart-healthy-living/risks. Accessed 10 Aug. 2022. „Preparing for Your Visit | CardioSmart – American College of Cardiology.” CardioSmart, 2022, www.cardiosmart.org/topics/manage-your-care/preparing-for-your-appointment. Accessed 10 Aug. 2022. „What Is a Heart Health Check | the Heart Foundation.” Heartfoundation.org.au, 2019, www.heartfoundation.org.au/heart-health-education/heart-health-checks. Accessed 10 Aug. 2022. „Cardiovascular Diseases (CVDs).” Who.int, World Health Organization: WHO, 11 June 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds). Accessed 10 Aug. 2022.

Pentru diagnosticarea unei boli de inimă poate fi necesară efectuarea mai multor tipuri de teste și investigații. Printre acestea se numără și ecocardiografia sau ecografia cardiacă, o investigație imagistică non-invazivă cu ajutorul căreia se vor obține imagini ale inimii și vaselor de sânge. Există mai multe tipuri de ecografii cardiace, iar unul dintre ele este ecografia de stres. [3] În acest articol îți vom spune ce presupune aceasta și când este ea indicată.  Ce este ecografia de stres? Ecografia de stres este o metodă imagistică non-invazivă utilizată pentru evaluarea funcției cardiace sub stres fizic, fără a necesita un efort fizic real din partea pacientului. Aceasta implică utilizarea ecocardiografiei pentru a monitoriza și evalua modul în care inima răspunde la un stimul de stres, simulat prin administrarea unui medicament sau prin activitatea fizică, în funcție de tipul ecografiei de stres. Scopul principal al ecografiei de stres este de a detecta problemele cardiace care nu sunt evidente atunci când inima este în repaus, cum ar fi boala coronariană sau disfuncția valvulară. Dacă subiectul ecografie de stres preț este unul care te îngrijorează, contactează clinica și află dacă investigația poate fi decontată prin casa de asigurări. Există două tipuri de ecografie de stres: Ecografia de stres fizic - aceasta implică efortul pacientului pe o bandă de alergare sau o bicicletă staționară, iar ecocardiografia este efectuată în timpul sau imediat după exercițiu. Ecografia de stres farmacologic - în cazul pacienților care nu pot efectua exerciții fizice, stresul este indus prin administrarea intravenoasă a unui medicament, precum dobutamina sau adenozina, care stimulează inima să funcționeze mai intens, simulând efectele unui efort fizic. Ecocardiografia este realizată simultan pentru a evalua răspunsul inimii. Cum funcționează ecografia de stres? Ecografia de stres folosește ultrasunete pentru a crea imagini detaliate ale inimii. În cadrul testului, medicul aplică un gel pe pieptul pacientului și plasează un transductor (un dispozitiv care emite unde sonore) pe piele. Acesta captează undele sonore care sunt reflectate de structurile inimii, creând imagini în timp real ale mișcărilor și funcțiilor inimii. Pe măsură ce testul progresează, fie prin efort fizic, fie prin stimularea farmacologică, medicul monitorizează schimbările în fluxul sanguin, în mișcarea peretelui inimii și în funcția valvulară, pentru a observa orice semne de ischemie miocardică (lipsa de oxigen în mușchiul inimii) sau alte anomalii. Avantajele ecografiei de stres Ecografia de stres are o serie de avantaje importante:  Este non-invazivă: nu implică incizii sau intervenții chirurgicale. Ecografia de stres este, de asemenea, o metodă fără radiații, spre deosebire de alte teste de stres, cum ar fi testele de efort fizic combinate cu radiografie. Este accesibilă și rapidă: este un test relativ rapid, care poate fi efectuat într-un cabinet medical specializat. Aceasta nu necesită spitalizare prelungită și este adesea disponibilă într-un interval scurt de timp. Monitorizare detaliată a funcției cardiace: ecocardiografia oferă o imagine detaliată și în timp real a funcționării inimii, inclusiv a fluxului de sânge și a mișcărilor peretelui cardiac, ceea ce permite identificarea problemelor care nu ar putea fi observate în alte moduri. Oferă siguranță în cazurile de efort limitat: la pacienții care nu pot face exerciții fizice (din cauza vârstei, condiției fizice sau altor factori de sănătate), ecocardiografia de stres farmacologic este o opțiune de diagnostic sigură și eficientă. Ecocardiografia de efort fizic Ecocardiografia de efort fizic este o investigație non-invazivă utilizată pentru a evalua funcția inimii în timpul efortului fizic controlat. Aceasta combină ecografia cardiacă cu exercițiul fizic (pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă ergometrică) pentru a observa modul în care inima răspunde la stres. Testul este esențial pentru diagnosticul și monitorizarea mai multor afecțiuni cardiovasculare, oferind informații detaliate despre performanța cardiacă. Cum se realizează ecocardiografia de efort? Înainte de test, pacientul este instruit să evite mesele copioase, cafeaua, alcoolul sau fumatul pentru câteva ore. Se vor discuta eventualele medicamente administrate, unele dintre acestea fiind temporar întrerupte dacă interferează cu rezultatele testului. În prima fază, se efectuează o ecografie cardiacă clasică pentru a stabili funcția de bază a inimii. Gelul ecografic este aplicat pe piept, iar un transductor emite unde sonore pentru a genera imagini ale inimii.   Pacientul este apoi rugat să facă exerciții pe o bandă de alergare sau bicicletă ergometrică. Intensitatea efortului crește treptat, fiind monitorizată frecvența cardiacă, tensiunea arterială și simptomatologia. Scopul este atingerea unei frecvențe cardiace țintă adecvate vârstei și condiției pacientului. Imediat după terminarea exercițiului, se efectuează o altă ecografie cardiacă pentru a analiza modul în care inima răspunde la efort. Limitări și contraindicații Ecocardiografia de efort poate să nu fie adecvată pentru: Persoanele care nu pot efectua exerciții fizice (din cauza unor afecțiuni ortopedice sau alte limitări). Pacienții cu aritmii severe sau hipertensiune arterială necontrolată. Obezitatea severă sau prezența deformărilor toracice, care pot reduce calitatea imaginilor ecografice. Alternative la ecocardiografia de efort Pentru pacienții care nu pot efectua exerciții fizice, se poate utiliza ecocardiografia de stres farmacologic, care implică administrarea unui medicament (cum ar fi dobutamina) pentru a simula efectele efortului fizic asupra inimii. Ecocardiografia cu dobutamină Ecocardiografia cu dobutamină este un tip de test ecocardiografic utilizat pentru a evalua funcția inimii la pacienții care nu pot efectua exerciții fizice suficiente, dar care au nevoie de evaluare funcțională a inimii în condiții de stres. Acest test este folosit pentru a simula efectele unui efort fizic asupra inimii prin administrarea unui medicament, dobutamina, care crește frecvența cardiacă și contractilitatea inimii. Scopul principal al ecocardiografiei cu dobutamină este de a detecta zonele de ischemie miocardică (lipsa de oxigen în mușchiul inimii), precum și evaluarea funcției ventriculului stâng. Cum se realizează ecocardiografia cu dobutamină? Înainte de procedură, pacientul va fi informat despre procesul testului. Este recomandat să evite mesele copioase sau băuturile care conțin cofeină înainte de test. De asemenea, medicul va analiza istoricul medical al pacientului pentru a verifica dacă există contraindicații la administrarea de dobutamină. Testul nu necesită anestezie, iar pacientul poate fi monitorizat pe tot parcursul procedurii, inclusiv tensiunea arterială și electrocardiograma (EKG).  Dobutamina este administrată intravenos printr-o perfuzie lentă, iar doza este ajustată treptat până când se atinge o anumită frecvență cardiacă țintă. Efectul dobutaminei asupra inimii este similar cu cel al unui efort fizic intens, crescând frecvența cardiacă și contractilitatea mușchiului cardiac. În timpul administrării dobutaminei, se efectuează ecocardiografia pentru a observa cum răspunde inima la stimulul medicamentos. Se utilizează imagistica 2D și Doppler pentru a evalua fluxul de sânge și mișcările peretelui ventricular stâng. Imaginile sunt analizate pentru a detecta eventuale semne de ischemie miocardică, cum ar fi contracțiile insuficiente ale anumitor părți ale inimii. Limitări și contraindicații Contraindicații la administrarea de dobutamină: pacienții cu anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială severă, aritmii cardiace instabile sau insuficiență cardiacă decompensată, pot să nu fie candidați pentru ecocardiografia cu dobutamină din cauza riscurilor asociate administrării dobutaminei. Posibile efecte secundare: deși testul este, în general, sigur, administrarea de dobutamină poate provoca efecte secundare, cum ar fi creșterea ritmului cardiac sau hipertensiune arterială temporară. În cazuri rare, pacienții pot experimenta dureri toracice sau dificultăți de respirație. Calitatea imagisticii: în anumite cazuri, calitatea imaginilor ecocardiografice poate fi afectată de factori precum obezitatea, prezența unor implanturi cardiace sau anumite condiții fiziologice ale pacientului. Când este indicată ecografia cardiacă de stres? Ecografia de stres este recomandată în mai multe contexte clinice, având o gamă largă de indicații pentru pacienți cu diverse afecțiuni cardiovasculare sau cu risc crescut de a dezvolta probleme cardiace. Diagnosticarea bolii coronariene Una dintre principalele indicații pentru ecografia de stres este detectarea bolii coronariene (BCC), o afecțiune în care arterele coronare care furnizează sânge inimii sunt îngustate sau blocate. În timpul unui test de stres, inima este supusă unei solicitări mai mari de oxigen și sânge, ceea ce poate evidenția semne de ischemie miocardică (lipsă de oxigen în mușchiul inimii), care poate să nu fie vizibile în condiții de repaus. Ecocardiografia de stres ajută la identificarea zonelor din inimă care nu primesc sânge suficient din cauza unui blocaj arterial, fiind un test util pentru confirmarea diagnosticului de BCC și pentru monitorizarea eficienței tratamentului în boala coronariană cronică stabilă. Evaluarea insuficienței cardiace Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, ecografia de stres poate fi utilizată pentru a evalua funcția inimii și capacitatea acesteia de a face față unui efort suplimentar. În acest caz, testul ajută la monitorizarea evoluției bolii și la determinarea eficienței tratamentului. De asemenea, poate evidenția zonele în care inima nu funcționează corect sau nu se adaptează la stresul suplimentar, ceea ce ajută medicul să ajusteze tratamentele pentru a preveni complicațiile. Investigarea aritmiilor și a altor tulburări ale ritmului cardiac Aritmiile (bătăile neregulate ale inimii) pot fi detectate mai ușor în timpul unui test de stres, deoarece unele aritmii se manifestă doar atunci când inima este solicitată să pompeze sânge suplimentar. Ecografia de stres poate ajuta la identificarea tipului de aritmie, la evaluarea severității acesteia și la stabilirea unui plan de tratament adecvat. De asemenea, testul poate fi utilizat pentru a evalua funcția inimii în cazul unor tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară. Detectarea defectelor valvulare Pacienții care prezintă simptome de boală valvulară (de exemplu, valvă mitrală sau aortică defectuoasă) pot beneficia de o ecocardiografie de stres. Această metodă poate oferi informații valoroase despre funcționarea valvelor inimii, detectând posibilele disfuncții, cum ar fi stenoză valvulară sau insuficiență valvulară, care pot afecta fluxul sanguin și pot duce la o suprasolicitare a inimii în timpul unui stres. Testul ajută la evaluarea severității problemei și la stabilirea opțiunilor de tratament, inclusiv necesitatea unei intervenții chirurgicale pentru corectarea valvei. Evaluarea riscului cardiovascular la pacienții cu factori de risc Pacienții cu factori de risc cardiovascular, precum hipertensiune arterială, diabet sau istoric familial de boli de inimă, pot beneficia de o ecocardiografie de stres pentru a evalua riscul lor de a dezvolta o boală coronariană sau alte afecțiuni cardiace. Acest test poate ajuta medicul să înțeleagă mai bine sănătatea cardiovasculară a pacientului și să stabilească un plan de prevenire, care poate include modificări ale stilului de viață sau tratamente medicamentoase pentru a reduce riscurile. Monitorizarea pacienților cu stenturi coronariene sau bypass Pacienții care au suferit intervenții de implantare a unui stent coronarian sau o operație de bypass pot fi evaluați periodic prin ecocardiografie de stres pentru a se asigura că aceste tratamente sunt eficiente și că fluxul sanguin către inimă rămâne adecvat. Acest test ajută la detectarea eventualelor probleme de reînnoire a stenturilor sau a arterelor coronare și la prevenirea complicațiilor pe termen lung. Evaluarea performanței inimii după un infarct miocardic După un infarct miocardic, ecografia de stres poate fi utilizată pentru a evalua starea inimii, pentru a determina dacă există zone de ischemie sau daune permanente și pentru a stabili planul de tratament pe termen lung. Ecocardiografia de stres poate ajuta medicul să înțeleagă cum inima răspunde la efort și dacă este capabilă să pompeze sângele eficient în continuare. Investigarea cazurilor de dureri toracice inexplicabile În cazul pacienților care se prezintă cu dureri toracice inexplicabile (angină pectorală) sau presiune în piept, dar fără o cauză evidentă, ecocardiografia de stres poate ajuta la identificarea unor afecțiuni cardiace ascunse. Durerea toracică poate fi un simptom al unei afecțiuni coronariene sau ale altor probleme ale inimii, iar ecografia de stres poate oferi informații esențiale pentru diagnosticarea corectă. Evaluarea eficienței tratamentului pentru boala coronariană Pentru pacienții care urmează un tratament pentru boala coronariană sau pentru alte afecțiuni cardiace, ecocardiografia de stres poate fi folosită pentru a evalua eficiența tratamentului. Testul poate arăta dacă tratamentele, cum ar fi medicamentele pentru dilatarea arterelor sau intervențiile chirurgicale, au îmbunătățit circulația și funcția inimii. Acesta ajută la ajustarea terapiilor pentru a obține cele mai bune rezultate. Afecțiuni identificate prin ecografia cardiacă de stres Prin combinarea imagisticii cu monitorizarea reacției inimii la efort, ecocardiografia de stres este capabilă să detecteze diverse afecțiuni cardiace care pot afecta sănătatea pacienților. Iată câteva dintre afecțiunile importante care pot fi identificate prin acest test:  Boala coronariană (BC) Boala coronariană este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și este, de asemenea, una dintre principalele afecțiuni identificate prin ecocardiografia de stres. În timpul unui test de stres, se monitorizează răspunsul inimii la efort, iar orice semn de ischemie miocardică (lipsa de oxigen la nivelul mușchiului cardiac) va deveni  evident în cazul în care circulația coronariană este afectată. Ecocardiografia de stres poate detecta zonele ischemice ale inimii care nu sunt suficient alimentate cu sânge din cauza unor blocaje sau îngustări ale arterelor coronare. Detectarea precoce a bolii coronariene este esențială pentru prevenirea infarctului miocardic și pentru implementarea unui tratament adecvat. Infarctul miocardic Ecocardiografia de stres este un instrument valoros pentru evaluarea inimii după un infarct miocardic. Aceasta ajută la identificarea zonelor de daune care au suferit deteriorări în urma unui infarct, precum și a răspunsului inimii la efort. Testul poate arăta dacă mușchiul cardiac afectat își păstrează funcționalitatea sau dacă există zone de necroză miocardică care ar putea necesita intervenție. Ecocardiografia de stres este folosită pentru a evalua impactul unui infarct asupra funcției generale a inimii și pentru a monitoriza recuperarea pacientului. Insuficiența cardiacă În insuficiența cardiacă, inima nu mai poate pompa sângele eficient, iar ecocardiografia de stres ajută la evaluarea capacității inimii de a face față unui efort fizic suplimentar. Acest test poate identifica deficiențele funcționale ale inimii, cum ar fi scăderea fracției de ejecție sau alte semne de insuficiență miocardică. De asemenea, ecocardiografia de stres poate ajuta la determinarea severității insuficienței cardiace și la monitorizarea progresiei bolii. Pacienții cu insuficiență cardiacă beneficiază astfel de o evaluare mai detaliată a stării lor și pot primi tratamente mai bine direcționate pentru a preveni deteriorarea suplimentară a funcției cardiace. Aritmii cardiace Unele arimii cardiace (bătăi neregulate ale inimii) se pot manifesta doar în timpul unui efort fizic sau în condiții de stres. Ecocardiografia de stres poate ajuta la diagnosticarea acestora și poate oferi informații esențiale despre tipul și severitatea aritmiei. Testul permite medicului să observe răspunsul inimii la stres și să determine dacă o aritmie este prezentă doar atunci când inima este solicitată să pompeze mai mult sânge. Astfel, este posibil să fie detectate aritmii care altfel ar fi imposibil de observat în timpul unui test standard. Defecte valvulare Ecocardiografia de stres poate identifica probleme legate de valvele cardiace, inclusiv insuficiența valvulară (în care valvele nu se închid corect) sau stenoza valvulară (în care valvele nu se deschid complet). Aceste afecțiuni pot fi dificil de depistat fără o evaluare în condiții de stres, deoarece unele dintre ele pot avea simptome care sunt mai evidente doar în timpul unui efort intens. Ecocardiografia de stres ajută la evaluarea severității defecțiunilor valvulare și la monitorizarea funcției inimii pe măsură ce valvele sunt solicitate suplimentar în timpul testului. Disfuncția ventriculară stângă Disfuncția ventriculară stângă apare atunci când ventriculul stâng al inimii nu reușește să pompeze eficient sângele către corp. Acest tip de disfuncție poate fi un semn al bolii coronariene, al hipertensiunii arteriale sau al insuficienței cardiace. Ecocardiografia de stres poate ajuta la detectarea disfuncției ventriculare stângi, în special în cazurile în care aceasta nu este evidentă în timpul unui test de repaus. Identificarea acestei afecțiuni este esențială pentru stabilirea unui tratament corect, care poate include medicamente sau intervenții chirurgicale. Cardiomiopatia hipertrofică Cardiomiopatia hipertrofică este o boală caracterizată prin îngroșarea anormală a mușchiului cardiac, ceea ce poate duce la obstrucția fluxului sanguin. Ecocardiografia de stres poate ajuta la evaluarea impactului acestei afecțiuni asupra capacității inimii de a răspunde la efort și poate ajuta la stabilirea planului de tratament. Testul este util și pentru monitorizarea pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică pentru a evalua progresia bolii și eficiența tratamentului. Hipertensiunea arterială Ecocardiografia de stres poate fi utilizată pentru a evalua impactul hipertensiunii arteriale asupra inimii. În cazurile de hipertensiune severă, inima poate fi supusă unui stres suplimentar, iar ecocardiografia de stres ajută la identificarea semnelor de hipertrofie ventriculară sau de deteriorare a funcției cardiace cauzate de tensiunea arterială crescută. Acest test este important pentru a monitoriza răspunsul inimii la tratamentele pentru hipertensiune și pentru a preveni complicațiile pe termen lung ale bolii. Pregătirea pentru o ecografie de stres Pregătirea corectă pentru acest test este crucială pentru obținerea unor rezultate precise și pentru siguranța pacientului. Iată câțiva pași esențiali pe care trebuie să îi urmezi înainte de o ecocardiografie de stres. Consultul pre-ecografic și evaluarea medicală: înainte de efectuarea ecografiei de stres, pacientul va trebui să participe la un consult medical complet. În această fază, medicul va discuta istoricul medical, va verifica orice afecțiuni existente, cum ar fi bolile cardiace sau hipertensiunea, și va evalua riscurile de a face un test de stres. Este important ca pacientul să furnizeze informații despre medicamentele pe care le ia în mod regulat, inclusiv despre orice medicamente care pot influența ritmul cardiac, tensiunea arterială sau respirația. Regimul alimentar înainte de test: în majoritatea cazurilor, pacienții trebuie să evite mesele grele sau gustările cu cel puțin 3-4 ore înainte de ecocardiografia de stres. Un stomac prea plin poate duce la disconfort în timpul testului și poate influența precizia măsurătorilor. Este recomandat să se consume doar lichide ușoare (apă sau ceaiuri neîndulcite), dar este esențial ca pacientul să urmeze indicațiile specifice date de medic. Alte substanțe, precum cafeaua sau băuturile energizante, care conțin cofeină sau alți stimulenți, pot influența activitatea inimii și nu sunt recomandate înainte de test. De asemenea, trebuie evitate și produsele care conțin alcool, deoarece pot avea un efect de dilatare a vaselor de sânge și pot afecta semnificativ reacțiile cardiace în timpul ecografiei de stres. Alegerea îmbrăcămintei adecvate: pacientul trebuie să poarte haine confortabile și ușor de îndepărtat, deoarece va fi necesar să se expună zona toracică pentru aplicarea electrozilor de monitorizare a ritmului cardiac. Înainte de a începe ecocardiografia de stres, vor fi verificate semnele vitale ale pacientului (tensiunea arterială, pulsul, respirația). Dacă există valori anormale, testul poate fi amânat sau modificat. Este important ca pacientul să nu fie stresat sau obosit, deoarece acest lucru poate influența citirea semnelor vitale și rezultatele ecografiei. Precauții ecocardiografia de stres Deși ecocardiografia de stres este un test de diagnostic relativ sigur și non-invaziv, ca în cazul oricărei proceduri medicale, există anumite precauții care trebuie luate în considerare. Consultul și evaluarea riscurilor: pacientul trebuie să participe la un consult medical complet. În acest sens, medicul va analiza istoricul medical, va verifica afecțiunile existente și va evalua riscurile potențiale ale testului, în funcție de starea generală a pacientului. Este esențial ca pacientul să furnizeze informații complete și exacte despre problemele sale de sănătate, inclusiv bolile cardiace anterioare, hipertensiunea arterială, diabetul, bolile respiratorii, afecțiunile ortopedice sau orice tratamente medicamentoase curente. În unele cazuri, medicul poate decide să amâne sau să modifice testul în funcție de problemele de sănătate ale pacientului. De exemplu, pacienții cu afecțiuni cardiace severe sau cu riscuri mari de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral pot necesita o evaluare suplimentară înainte de a efectua ecocardiografia de stres. Monitorizarea semnelor vitale: în timpul testului, pacienții sunt monitorizați îndeaproape pentru a urmări semnele vitale (tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația de oxigen). Dacă există fluctuații semnificative ale acestora sau dacă pacientul prezintă simptome neobișnuite (durere toracică, dificultăți de respirație, amețeli), testul va fi oprit imediat și pacientul va primi tratament de urgență. Alerte pentru simptome de urgență: în timpul ecocardiografiei de stres, orice simptom de urgență (cum ar fi durere toracică severă, dificultăți de respirație, amețeli sau pierderea cunoștinței) trebuie să fie raportat imediat echipei medicale. De asemenea, pacienții trebuie să fie conștienți de riscurile asociate cu anumite condiții pre-existente, precum afecțiunile cardiace grave, tensiunea arterială foarte mare sau afecțiunile pulmonare.  Cum se efectuează ecocardiografia de stres? Ecocardiografia de stres este un test diagnostic non-invaziv care combină tehnologia ecocardiografică cu provocarea unui stres fizic asupra inimii, fie prin exerciții fizice, fie prin administrarea unor medicamente care imită efectele efortului fizic. Procedura este complet nedureroasă și se efectuează sub supravegherea atentă a medicilor cardiologi sau a personalului medical specializat. Iată pașii principali pentru efectuarea ecocardiografiei de stres: Pregătirea pacientului: înainte de a efectua ecocardiografia de stres, pacientul va fi informat despre procedură și despre ceea ce presupune testul. De obicei, pacientul nu trebuie să mănânce sau să bea nimic cu 3-4 ore înainte de test, iar dacă urmează un test fizic, este recomandat să evite efortul intens în ziua testului.  Aplicarea electrozilor pentru monitorizare: înainte de a începe procedura, medicul va aplica electrozi pe pielea pacientului pentru a monitoriza continuu ritmul cardiac, tensiunea arterială și alte semne vitale. Electrozii sunt conectați la un aparat de electrocardiogramă (EKG) care va înregistra activitatea electrică a inimii pe măsură ce testul progresează. Monitorizarea continuă a semnelor vitale este esențială pentru a detecta orice modificări ale stării pacientului și pentru a interveni rapid în cazul în care apar probleme.  Alegerea metodei de inducere a stresului cardiac. Realizarea ecocardiografiei: pe măsură ce pacientul este supus efortului fizic sau farmacologic, ecocardiograful este folosit pentru a obține imagini ale inimii. Transductorul ecocardiografic este plasat pe pieptul pacientului pentru a capta imagini ale structurii inimii și pentru a analiza mișcarea mușchiului cardiac, valvele și fluxul sanguin. Pe măsură ce stresul asupra inimii crește (prin exerciții fizice sau medicamente), se observă orice modificări ale mișcărilor cardiace sau fluxului de sânge. Modificările în timpul testului pot indica zone în care fluxul sanguin este redus, semnificând o posibilă boală coronariană sau alte afecțiuni ale vaselor de sânge. Monitorizarea semnelor vitale și încheierea testului: în timpul și după test, semnele vitale ale pacientului, inclusiv ritmul cardiac și tensiunea arterială, sunt monitorizate îndeaproape. Dacă apar semne de instabilitate, cum ar fi durerea toracică severă, dificultățile de respirație, amețelile sau o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, testul va fi întrerupt imediat, iar pacientul va primi asistență medicală de urgență. Ce se întâmplă după o ecocardiografie de stres? După ce testul este finalizat, pacientul va fi monitorizat timp de aproximativ 10-30 de minute, în funcție de cum se simte și de cum reacționează corpul la testul de stres. Această perioadă de recuperare este esențială pentru a observa orice semne de instabilitate cardiacă sau alte simptome care ar putea apărea după efectuarea testului, precum durere în piept, dificultăți de respirație sau amețeli. Monitorizarea include verificarea semnelor vitale, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială, pentru a se asigura că acestea revin treptat la valori normale. După ecocardiografia de stres, majoritatea pacienților pot reveni la activitățile lor normale într-un interval scurt, dar este recomandat să evite activitățile fizice intense pentru cel puțin 24 de ore, pentru a nu pune presiune suplimentară asupra inimii și a permite recuperarea completă. De asemenea, este posibil ca medicul să recomande să se evite consumul de alcool și cofeină în acea perioadă, deoarece acestea pot afecta ritmul cardiac și recuperarea. În funcție de rezultatele obținute în urma ecocardiografiei de stres, medicul cardiolog va discuta cu pacientul următorii pași. Dacă testul a indicat prezența unor probleme de sănătate, precum boala coronariană, ischemia miocardică sau alte afecțiuni cardiace, medicul va stabili un plan de tratament adecvat, care poate include medicamente pentru controlul tensiunii arteriale, statine pentru reducerea colesterolului, anticoagulante pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge sau alte terapii specifice. În unele cazuri, poate fi necesar un alt test de diagnostic sau chiar o intervenție chirurgicală, cum ar fi o angiografie coronariană sau o procedură de bypass coronarian.  Ecografia de stres este unul dintre diversele tipuri de teste care se pot efectua pentru a diagnostica o afecțiune cardiacă. Scopul său este de a analiza cât de bine funcționează inima în condiții de stres, iar pentru reproducerea acestora se poate apela la o substanță farmacologică. Unul dintre avantajele acestei investigații este acela că se poate efectua și de către persoanele care nu sunt capabile de efort fizic susținut, optând pentru stimularea farmacologică a activității cardiace. Nu prezintă riscuri majore și nu este dureroasă, dar poate oferi informații importante privind modul în care inima ta reacționează la stres. Dacă mai ai și alte întrebări legate de ecografia de stres, discută cu medicul tău. Bibliografie:  Dobutamine stress echocardiogram. “Dobutamine Stress Echocardiogram.” Heart Foundation NZ, 2022, www.heartfoundation.org.nz/resources/dobutamine-stress-echocardiogram. Accessed 20 Sept. 2022. “Dobutamine Stress Echocardiogram - Health Encyclopedia - University of Rochester Medical Center.” Rochester.edu, 2022, www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=92&contentid=p07968. Accessed 20 Sept. 2022. NHS Choices. Echocardiogram. 2022, www.nhs.uk/conditions/echocardiogram/. Accessed 20 Sept. 2022. “Stress Echocardiography: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/ency/article/007150.htm. Accessed 20 Sept. 2022.