TVP - tromboza venoasă profundă

24 octombrie 2019

O pacientă din București, în vârstă de 81 de ani, a fost salvată cu ajutorul unei proceduri efectuate în premieră la Centrele de Excelență ARES: Trombectomia mecanică. 

Arterele transportă sângele bogat în oxigen și nutrienți de la inimă către restul corpului, iar venele asigură circulația sângelui înapoi către inimă. Alături de capilare, acestea formează sistemul vascular. Când buna funcționare a acestui sistem complex este afectată, apar bolile vasculare, care pot duce la dizabilitate severă și chiar deces. Dacă sunt depistate la timp, multe dintre ele pot fi însă tratate cu succes. Există mai multe investigații în urma cărora poate fi diagnosticată o astfel de afecțiune, iar una dintre acestea este ecografia Doppler de artere/vene. [6] Ți-am pregătit câteva informații referitoare la ce presupune analiza Doppler vascular și indicațiile sale. Doppler venos - prezentare generală Ecografia Doppler vasculară se realizează atât pentru sistemul arterial periferic (ecografia Doppler arterială), cât și pentru sistemul venos periferic (ecografie Doppler venoasă). Ecografia Doppler arterială, numită pe scurt eco Doppler arterial, oferă informații despre starea arterelor tale, iar eco Doppler-ul venos despre starea venelor din corpul tău. Atunci când medicul îți recomandă ecografia Doppler arterială, aceasta ne poate ajuta să evaluăm statusul patului vascular arterial. Prin această investigație, medicul poate observa dacă există depuneri (plăci aterosclerotice  şi/sau leziuni stenotice) la nivelul arterelor (carotide, artere subclavii, membre superioare, membre  inferioare, artere renale etc.). De asemenea, tot cu ajutorul acestei investigații neinvazive, putem monitoriza starea de sănătate a pacienților care au trecut printr-o procedură intervențională sau chirurgicală la nivelul sistemului arterial (angioplastie cu balon sau stent, operație de bypass la nivelul membrelor inferioare). De exemplu, Dopplerul arterial la nivelul arterelor carotide ne arată starea arterelor care transportă sângele la creier. Putem observa dacă sângele curge în mod normal prin artere sau dacă există depuneri de colesterol și de alte materiale lipidice din sânge care blochează circulația. Dacă există blocaje, acestea trebuie tratate pentru că, în lipsa tratamentului, arterele blocate pot produce un accident vascular cerebral.   Dacă se efectuează ecografia Doppler venoasă, aceasta ne va furniza informații despre statusul sistemului venos, prezența trombozelor venoase, diagnosticarea insuficienței  venoase cronice. Totodată, putem urmări răspunsul la tratament (ex: eficacitatea tratamentului anticoagulant la pacienții care au trecut  printr-un episod de tromboză venoasă).  Când și de ce ai nevoie de Doppler venos/arterial?  Medicul tău îți poate recomanda o ecografie Doppler vasculară ca: Evaluare țintită, asupra arterelor sau venelor şi pe segmente (membre inferioare, membre superioare, carotide şi vertebrale, aorta abdominală, aorta toracică, iliace, renale, cava superioară, cava inferioară, ramurile viscerale ale aortei abdominale etc.); În scop diagnostic; În scop terapeutic (sclerozări de pachete varicoase, sclerozare endoluminală pentru tratamentul cu laser sau radiofrecvenţă a varicelor, canulări de vene centrale sau de artere periferice etc.); Pentru verificarea eficienței unor tratamente (anticoagulant în tromboze, restabiliri de flux arterial etc.) sau pentru stabilirea duratei acestora (de exemplu, când oprim anticoagularea în cazul unei tromboze venoase profunde a membrelor inferioare); Preoperator, intraoperator, postoperator. Cu ajutorul unei eco Doppler de vase arteriale și venoase a membrelor inferioare, de exemplu, putem diagnostica dacă pacientul suferă de tromboză venoasă, boala arterială periferică, de flebită sau de insuficiență venoasă. Tromboza venoasă profundă  Tromboza venoasă profundă este o afecțiune care presupune că în interiorul vaselor profunde sanguine se formează cheaguri de sânge. Aceste cheaguri devin periculoase pentru că pot declanșa o serie de afecțiuni fatale atunci când ele migrează sau blochează complet vasele de sânge.   Spre exemplu, dacă suferi de un episod de tromboză venoasă profundă acută și nu te adresezi unui medic de specialitate sau te adresezi cu întârziere, după trei săptămâni, trombul (cheagul de sânge) se transformă într-o rețea de fibrină, devine dur și acționează ca un obstacol în calea sângelui. Fără tratament, trombul va continua să crească. O stenoză care blochează vasul de sânge în proporție de 10% poate ajunge, în timp, o stenoză care blochează complet circulația în membrele inferioare. Riscul cel mai mare este acela al migrării cheagului. Acesta, sau bucăți din el, se pot deplasa în interiorul vaselor de sânge oriunde în corp și provoca leziuni semnificative, cea mai importantă fiind embolia pulmonară, de cele mai multe ori, fatală.  Un Doppler venos permite evaluarea și vizualizarea arterelor pentru a depista acele zone unde fluxul sangvin încetinește sau se oprește și a localiza cheagul. [4] Boala arterială periferică Boala arterială periferică este o afecțiune a vaselor de sânge care alimentează membrele inferioare și se manifestă prin îngustarea acestora, ceea ce determină scăderea fluxului sangvin. De obicei, este cauzată de ateroscleroză, care apare atunci când pe pereții arterelor se acumulează plăci de aterom ce duc la îngustarea vaselor de sânge și la rigidizarea pereților arteriali, care nu se mai pot dilata pentru a permite un flux sangvin mai mare atunci când este necesar (ex: în timpul exercițiilor fizice sau al mersului).  Dacă nu este diagnosticată și tratată la timp, pot apărea diverse complicații:  Cheaguri de sânge care blochează arterele mici;  Boala arterială coronariană;  Impotență;  Ulcere ischemice;  Cangrenă.  Cu ajutorul unei ecografii Doppler se poate măsura fluxul sangvin prin artere și gradul de blocaj al acestora. [4] Flebita Flebita reprezintă inflamația unei vene ca urmare a formării unuia sau mai multor cheaguri de sânge într-o venă. Apare, de obicei, la nivelul venelor picioarelor (fie cele superficiale, din apropierea suprafeței pielii, fie cele profunde), dar poate afecta și venele din membrele superioare sau alte părți ale corpului.  Inactivitatea prelungită, sedentarismul, obezitatea, fumatul, anumite afecțiuni medicale, varicele, sarcina sau leziunile suferite la nivelul picioarelor și brațelor sunt câțiva dintre factorii care pot crește riscul apariției acestei inflamații.  Una dintre investigațiile indicate pentru diagnosticarea flebitei este Doppler-ul venos, cu ajutorul căreia pot fi examinate venele pentru a se localiza eventualele blocaje și stabili dacă sunt afectate doar venele superficiale sau și cele profunde. [3] Insuficiența venoasă  Această afecțiune apare atunci când, din diverse motive, valvele venelor de la picioare nu funcționează așa cum ar trebui și nu-și îndeplinesc rolul principal, acela de a împiedica sângele să curgă înapoi, iar acesta se acumulează în vene.  Lista cauzelor care pot afecta valvele venoase includ tromboza venoasă profundă, inactivitatea sau statul așezat sau în picioare pentru perioade lungi de timp. Factori de risc pentru insuficiența venoasă sunt: Sexul (este mai des întâlnită în rândul femeilor);  Vârsta (peste 50 de ani);  Obezitatea;  Sarcina;  Fumatul;  Istoricul familial de insuficiență venoasă.  Pentru a evalua fluxul de sânge prin picioare, medicul poate recomanda efectuarea unui Doppler venos; acesta îi va permite să vadă cât de repede și în ce direcție curge sângele. [2] Cum te pregătești pentru eco Doppler venos/ arterial?  Ecografia Doppler arterială și venoasă nu presupune o pregătire specială. Dopplerul venos se efectuează ca și restul investigațiilor de tip ecografie Doppler, cu o sondă și un gel conductor cu ajutorul cărora medicul va putea să observe starea venelor/arterelor. Este indicat să porți haine lejere, ușor de îndepărtat, și să lași bijuteriile acasă. De asemenea, este indicat să nu fumezi cu cel puțin câteva ore înainte de investigație: acest lucru ar putea afecta rezultatul unui Doppler arterial și venos de membre inferioare deoarece cauzează îngustarea vaselor de sânge. [4][1] În ce constă analiza Doppler vascular? Ce se întâmplă în timpul procedurii de eco Doppler arterial/ venos?  Ce anume presupune investigația propriu-zisă depinde de zona investigată. Mai jos îți vom explica pașii unui Doppler venos/arterial de picioare: Vei fi rugat să îți îndepărtezi hainele care îți acoperă membrele inferioare;  Te vei întinde pe patul din cabinetul medical; Medicul cardiolog va aplica un gel special pe zona ce urmează a fi investigată și, cu ajutorul unui transductor (sonda), va obține imagini ale venelor/arterelor tale ce vor fi afișate pe un monitor (transductorul, popular denumit sondă ecografică, este piesa esențială a aparatului de ecograf, pentru că acesta este cel care generează ultrasunete și, totodată, captează ecoul acestora, transformându-le în imagini pe monitorul ecografului); în tot acest timp, medicul cardiolog va comunica asistentei medicale tot ceea ce observă în imaginile ecografice; După finalizarea investigației, medicul îți va înmâna raportul medical cu imaginile ecografice și, bineînțeles, recomandările de tratament sau operație, dacă este cazul. Ecografia Doppler arterială sau venoasă poate dura între 30 și 60 de minute.  Riscuri Doppler venos/arterial  Ecografia Doppler arterială/venoasă este o procedură neinvazivă, nu este dureroasă și nu implică riscuri. Poate fi repetată ori de câte ori este nevoie.  Întrebări frecvente Care este prețul procedurii de Doppler venos? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi!  Ce se întâmplă după procedură? După finalizarea analizei eco Doppler a vaselor arteriale și venoase ale membre inferioare, vei fi ajutat să-ți ștergi gelul conductor de pe piele și vei putea pleca acasă.  Ce trebuie să faci după procedură? Ar trebui să-ți poți relua activitățile normale imediat după o astfel de investigație, cu excepția cazului în care primești alte recomandări din partea medicului.  Recuperarea după procedură  Ecografia Doppler arterial/ venos nu necesită recuperare.  Medici care efectuează analiza Doppler vascular Dr. Carmen Man Dr. Alexandra Cocoi Dr. Lila Martin Dr. Alexandra Gica Dr. Izabella Mihalcea Dr. Alina Oprescu Cum te poți programa pentru o ecografie Doppler venos/ arterial Dacă vrei să te programezi pentru o ecografie Doppler venos/arterial, tot ce trebuie să faci este să completezi formularul disponibil pe site-ul nostru. Unul dintre colegii noștri te va contacta pentru a te ajuta cu toate detaliile legate de programare.  Bibliografie:  „Doppler Ultrasound Exam of an Arm or Leg: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003775.htm. Accessed 27 Sept. 2022. Dumain, Teresa. „What Is Chronic Venous Insufficiency?” WebMD, WebMD, 19 Jan. 2018, www.webmd.com/dvt/dvt-venous-insufficiency. Accessed 27 Sept. 2022. „Phlebitis.” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com/dvt/phlebitis. Accessed 27 Sept. 2022. „What Is a Doppler Ultrasound?” WebMD, WebMD, 30 Dec. 2016, www.webmd.com/dvt/doppler-ultrasound-what-is-it. Accessed 27 Sept. 2022. „Peripheral Artery Disease - Legs: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/000170.htm. Accessed 27 Sept. 2022. „What Is Vascular Disease? - Vascular Cures.” Vascular Cures, 2 Sept. 2021, vascularcures.org/patients/what-is-vascular-disease/. Accessed 27 Sept. 2022.

Descriere Angioplastia venoasă cu balon și/sau stent este o metodă de tratament minim invaziv pentru tromboza venoasă profundă și implică dilatarea vasului înfundat cu ajutorul unuia sau a mai multor baloane și, în anumite cazuri, montarea unui dispozitiv metalic de mici dimensiuni (stent), care repermeabilizează vasul și fixează trombul în peretele acestuia, pentru a evita migrarea lui. Tromboza venoasă profundă este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare, caracterizată prin formarea şi prezenţa unor mase trombotice (cheaguri de sânge) în lumenul venelor profunde din sistemul venei cave inferioare sau venei cave superioare. Vasele cele mai afectate sunt cele de la nivelul membrelor inferioare, abdomen sau membrele superioare. Cate forme de tromboza venoasa sunt? Tromboza venoasă profundă are două forme: tromboza venoasă profundă acută și tromboza venoasă cronică. ·         În faza acută, până la 4 săptămâni de la debut, manifestările care apar sunt durere, edeme, umflături ale picioarelor, dificultăți la mers. Toate aceste simptome sunt cauzate de încetinirea fluxului sangvin la nivelul circulației de întoarcere, și, adesea, de formarea unui cheag de sânge (tromb) care devine un obstacol în calea circulației normale a sângelui. ·         Tromboza venoasă profundă cronică apare după 4 săptămâni de la debutul afecțiunii, când, din cauza netratării la timp a simptomelor, începe să apară sindromul post-trombotic. Sindromul post-trombotic înseamnă dereglarea cronică a circulației venoase. Studiile recente arată ca 90% dintre pacienții care dezvoltă sindrom post-trombotic nu vor mai putea lucra în maximum zece ani, din cauza dificultăților la mers, a durerilor și gangrenelor. Cui se adresează procedura de angioplastie venoasă cu balon și/sau stent? Indicația pentru această procedură este stabilită de o echipă formată din medicul cardiolog și medicul radiolog, cu competență în radiologie intervențională. În general, procedura se folosește cu succes în cazul pacienților care suferă de: ·         Tromboză venoasă profundă cronică ·         Sindrom post-trombotic ·         Ocluzia fistulei arterio-venoase la pacienții cu hemodializă Procedura de angioplastie venoasă cu balon și/sau stent prezintă o serie de avantaje care țin de confortul pacientului, scăderea riscului de infecție intraspitalicească și complicații și durata scurtă de spitalizare. Cât durează internarea? Angioplastia venoasă cu balon și/sau stent prezintă avantajul tratamentelor endovasculare, astfel că durata spitalizării este redusă. Pacientul rămâne în spital cel mult 48 de ore de la efectuarea intervenției. În acest timp, îi sunt efectuate analize și investigații și este monitorizat în salon. Cum de desfășoară procedura de angioplastie venoasă cu balon și/sau stent? Procedura se realizează în sala de angiografie, sub analgo-sedare. Pacientul este întins pe masa angiografului, cu fața în sus. În funcție de vasul afectat, medicul radiolog intervenționist va face o puncție la nivelul unei vene. Cel mai frecvent, puncția se face la nivelul venei poplitee, sub genunchi. În cazul pacienților care fac hemodializă, puncția se face la nivelul fistulei arterio-venoase. La nivelul puncției, medicul radiolog introduce o teacă și prin această teacă este introdus un cateter (un tub subțire) de diagnostic. Sub ghidajul razelor X, cateterul de diagnostic este avansat până la nivelul vasului afectat. Apoi pe ghidul cateterului se introduc diverse baloane, de diverse dimensiuni și se efectuează multiple dilatări care au rolul de a reface lumenul vascular și de a rupe trabeculii (formațiuni fibroase) formați în cadrul trombului. În unele cazuri, este nevoie de implantarea unui stent, un dispozitiv metalic de dimensiuni reduse asemănător unui arc de pix, care să mențină pereții vasului dilatați. În plus, stentul fixează trombul în peretele vasului, împiedicând migrarea acestuia în circulația sangvină. Ce fel de materiale sunt folosite? În timpul angioplastiei venoase cu balon și/sau stent se folosesc materiale asemănătoare celor folosite în angioplastiile arteriale. Se folosesc baloane compliante care pot fi umflate până la presiuni de 16, 20 de atmosfere. Stenturile folosite sunt stenturi cu forță radială mare, ajungând până la diametre de 14, 16 mm și lungime de 120-150 mm. Care sunt riscurile angioplastiei venoase cu balon și/sau stent? Ca majoritatea procedurilor endovasculare, angioplastia venoasă cu balon și sau stent este o intervenție sigură cu un procent ridicat de reușită și un coeficient de risc scăzut. Totuși, există riscuri intra și post procedurale care pot să apară. Acestea sunt de obicei evitate printr-o pregătire preoperatorie temeinică. ·         Alergia la substanța de contrast pe bază de iod ·         Migrarea unui stent în circulația venoasă, din cauza calculării greșite a dimensiunilor acestuia ·         Embolie pulmonară intra-operatorie (blocaj total sau parțial al lumenului arterei pulmonare sau a uneia dintre ramurile acesteia de către un tromb migrat în circuitul mic dinspre sistemul venos al circuitului mare) Această complicație este evitată prin montarea unor filtre de venă cavă. Avantajele procedurii minim invazive Procedura de angioplastie venoasă cu balon și/sau stent prezintă o serie de avantaje care țin de confortul pacientului, scăderea riscului de infecție intraspitalicească și complicații și durata scurtă de spitalizare.