Tromboza venoasă - Cauze, simptome, tratament

Tromboza venoasă - Cauze, simptome, tratament

Cuprins

Acesta este un articol medical

Citește despre procedură: Angiografie Artere Periferice

Coagularea sângelui este un proces foarte important, care ajută la prevenirea sângerărilor excesive. Uneori însă, acele cheaguri de sânge care se formează în jurul leziunii pentru a opri hemoragia nu se dizolva așa cum ar trebui sau se dezvoltă în interiorul vaselor sangvine, restricționând circulația normală a sângelui. Vorbim în astfel de situații de tromboză, o problemă care ne poate afecta pe oricare dintre noi, indiferent de vârstă, sex sau rasă, și care poate fi mortală.[3] În acest articol mă voi opri asupra unui tip anume de tromboză - cea venoasă. Mai jos vei afla ce este și cum se manifestă tromboza venoasă, ce consecințe poate avea, dar și ce opțiuni există atunci când vine vorba de tratamentul său.

Află imediat cum se fac aceste proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Ce este tromboza? 

Organismul uman, funcționând în parametri normali, va produce factori de coagulare, cum ar fi trombocitele și fibrina, atunci când un vas sangvin este lezat sau deteriorat, cu scopul de a preveni o pierdere masivă de sânge. În condițiile în care producția este excesivă, circulația sângelui va fi obstrucționată și astfel se poate ajunge la formarea unui cheag de sânge sau tromb care se deplasează prin fluxul sangvin și poate afecta circulația normală a sângelui. 

În termeni medicali, această problemă este cunoscută sub denumirea de tromboză. În funcție de localizarea cheagului de sânge format, tromboza poate fi de mai multe tipuri, fie venoasă, fie arterială. 

Vorbim de tromboză venoasă atunci când trombul se formează în interiorul venelor, adică a acelor vase prin care sângele se întoarce de la organe și de la membre către inimă. Există două tipuri de vene: superficiale (localizate imediat sub piele) și profunde (aflate în jurul mușchilor și organelor). De aceea, în funcție de localizarea venei afectate, se poate vorbi fie de tromboză venoasă profundă, fie de tromboză venoasă superficială (tromboflebita superficială). Cel mai adesea, sunt afectate venele localizate la nivel gambei, coapsei sau pelvisului (tromboza venoasă profundă a membrului inferior).[3][4]

Cauzele trombozei venoase

Orice element care ar putea afecta interiorul venelor poate deveni o cauză a trombozei venoase:

  • complicațiile severe ale diferitelor intervenții chirurgicale; 
  • leziuni; 
  • un răspuns anormal al sistemului imunitar; 
  • greutatea corporală excesivă;
  • sarcina; 
  • deficiențe ale substanțelor din sânge cu rol de fluidizare;
  • vârsta înaintată;
  • o afecțiune malignă;
  • tratamentul cu citostatice.

Factori de risc pentru tromboza venoasă 

În situațiile în care fluxul sangvin este redus, mai ales în cazul în care pacientul este imobilizat la pat sau suferă de insuficiență cardiacă, tromboza venoasă se poate instala. Factorii de risc în dezvoltarea afecțiunii se întâlnesc în diverse cazuri:

  • persoane care prezintă varice;
  • persoane cu antecedente familiale ale afecțiunii;
  • persoane care prezintă un traumatism venos;
  • persoane cu traumatisme la nivelul coloanei vertebrale;
  • persoane cu fracturi pelviene;
  • persoane diagnosticate cu cancer;
  • persoane care suferă de o afecțiune cronică inflamatorie;
  • persoane supraponderale;
  • femeile însărcinate;
  • persoane sub terapie de substituție hormonală sau care folosesc anticoncepționale;
  • persoane fumătoare;
  • persoane cu fracturi ale femurului sau ale tibiei;
  • persoane care au primit transfuzii de sânge;
  • persoane cu o vârstă înaintată.

Simptomele trombozei venoase 

În cazul trombozei venoase, simptomatologia nu este foarte evidentă, iar semnele clasice ale prezenței cheagurilor de sânge sunt inflamarea și sensibilitatea gambelor, întâlnite însă la mai puțin de 30% dintre pacienți. 

Alte simptome intervin în funcție de caz și pot apărea sub forma unor zone roșiatice pe membrele inferioare, a durerilor severe, a crampelor și disconfortului zonei afectate, a dilatării venelor cutanate situate în partea anterioară a gambei sau a instalării febrei după aproximativ o săptămână de la intervenția chirurgicală.

Tromboflebita superficială este o afecțiune semnalată de prezența cheagurilor de sânge, cu simptome similare trombozei venoase, dar de o gravitate mai scăzută.

Tromboza venoasă majoră va fi caracterizată de un cumul de simptome, format din dureri, paloare și edem masiv.

Diagnosticarea trombozei venoase 

Există diferite metode de diagnosticare a trombozei venoase, cum ar fi diagnosticarea cu ajutorul ultrasunetelor, pentru a evalua circulația sangvină din artere și vene, testele de sânge, venografia cu substanță de contrast, pentru identificarea cheagurilor de sânge, sau testele imagistice (RMN, angiografie, CT), care pot localiza cu exactitate cheagurile de sânge. 

Ecografia Doppler reprezintă investigația standard pentru diagnosticarea trombozei venoase profunde. Este o metodă de diagnostic nedureroase și neinvazivă, ce permite obținerea unor imagini detaliate ale venelor și a informațiilor necesare pentru a confirma diagnosticul, precum și a stabili despre ce tip de tromboză este vorba: superficială sau profundă.[1]

Analizele pentru tromboza venoasă măsoară substanțele din sânge care pot indica prezența unui tromb și reprezintă una dintre primele metode de diagnostic la care se poate apela atunci când se suspectează existența unui cheag de sânge. Testul D-Dimer, de exemplu, ce măsoară nivelul unei substanțe care este eliberată în sânge atunci când se dizolvă cheagul, poate confirma sau, dimpotrivă, exclude existența trombozei venoase.[3]

Venografia este o investigație imagistică ce presupune examinarea părții corpului afectate cu ajutorul razelor X, după injectarea unei substanțe de contrast. Este însă o metodă de diagnostic mai invazivă decât cele menționate mai sus.[1]

RMN-ul și tomografia pot ajuta la localizarea cheagurilor de sânge dezvoltate în interiorul venelor de la nivelul pelvisului și coapsei, în timp ce angiografia pulmonară este utilizată atunci când este suspectată existența unui embolism pulmonar.[1][2]

Tratamentul trombozei venoase

Medicul specialist va stabili un tratament în funcție de individ și de caz, luând în considerare vârsta, starea generală de sănătate, stadiul afecțiunii deja instalate și cât de bine poate suporta pacientul anumite medicamente sau terapii.

Tratamentul medicamentos pentru tromboza venoasă profundă poate fi reprezentat de anticoagulante, recomandate pentru subțierea sângelui, sau trombolitice, pentru a distruge cheagurile de sânge formate, dacă stadiul trombozei venoase este sever.

Tratamentul intervențional constă în folosirea unor catetere subțiri care vor lărgi vasele de sânge afectate de boală sau, în cazul intervențiilor mai complexe, în folosirea unui stent care va menține vasul de sânge deschis, pentru a facilita circulația sangvină.

În prevenția trombozei venoase sunt recomandate un anumit stil de viață și o alimentație foarte bine controlată. Exercițiile fizice sunt un factor important în sănătatea organismului și pot ajuta individul să evite evoluția afecțiunii. Sportul practicat în mod regulat reduce riscul de formare al cheagurilor de sânge și este recomandat în special persoanelor care petrec foarte mult timp pe scaun sau călătoresc perioade lungi de timp.

O modificare majoră a stilului de viață este scăderea în greutate, dacă este cazul. O dietă bazată de fructe, legume și cereale integrale vor ajuta la reglarea greutății și vor menține o funcționare normală a organismului.

Complicații ale trombozei venoase

O complicație des întâlnită a trombozei venoase este hipoxia cauzată de obstrucția arterelor sau a venelor. În cazurile în care majoritatea vaselor de sânge sunt blocate, alimentarea cu oxigen a organismului este drastic redusă, iar rezultatul este o producție elevată de acid lactic. Există situații în care cheagul de sânge format se poate elibera și circula liber prin organism, obstrucționând traseul sângelui către organele importante, cum ar fi creierul și plămânii.

Posibilele complicații ale trombozei venoase mai pot fi:

  • embolia pulmonară, una dintre cele mai grave complicații; apare atunci când o partea a cheagului se desprinde și călătorește prin fluxul sangvin către plămâni, provocând un blocaj; în funcție de dimensiunea cheagului, consecințele pot fi fatale;[4]
  • sindromul post-trombotic, caracterizat prin edem, dureri, hiperpigmentare și ulcere venoase dureroase; este o complicație pe termen lung, ce afectează o parte importantă a pacienților cu tromboză venoasă profundă și care poate determina dizabilități;[4]
  • flebotromboza, o formă de tromboză venoasă cu formare a unui cheag de sânge care circulă prin venă; 
  • tromboflebita, reprezentată de inflamarea venelor și formarea de cheaguri ce pot bloca fluxul sângelui.

Prevenție tromboză venoasă

Tromboza venoasă poate fi prevenită. Iată câteva măsuri utile în acest sens: 

  • încearcă să te miști cât mai curând posibil după o operație sau dacă ai suferit o leziune care te-a obligat să stai la pat o perioadă mai lungă de timp; dacă nu ai voie încă să te ridici, încearcă măcar să-ți miști și să-ți întinzi ușor picioarele;  
  • poartă ciorapi compresivi - aceștia aplică o presiune ușoară, care poate preveni formarea cheagurilor de sânge; 
  • ia medicamente anticoagulante, dacă acestea ți-au fost prescrise de medic.

În cazul în care urmează să faci o călătorie lungă sau să desfășori orice altă activitatea ce va presupune să stai nemișcat o perioadă lungă de timp: 

  • ridică-te și mișcă-te la fiecare 1 până la 2 ore; 
  • poartă haine largi, confortabile; 
  • îndreptă-ți și flexează des genunchii și gleznele; 
  • poartă ciorapi compresivi; 
  • încearcă să îți schimbi poziția cât mai des posibil și evită să îți încrucișezi picioarele; 
  • limitează consumul de alcool (îți poate afecta capacitatea de a te mișca). 

Pe lângă cele menționate mai sus, adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui, de asemenea, la reducerii riscului dezvoltării trombozei venoase. Menține-ți greutatea în limitele normale, fă mișcare în mod regulat și urmează întocmai indicațiile medicului tău.[2][4]

Tromboza venoasă este o afecțiune care poate apărea la orice vârstă, indiferent de sex sau rasă, și care poate provoca dureri severe, crampe și alte simptome neplăcute. Totodată, ea poate duce la apariția unor complicații severe, ce îți pot pune viața în pericol. Din fericire, se pot lua măsuri pentru prevenirea sa. În cazul în care deja a apărut această problemă, există mai multe opțiuni de tratament. Este însă important să se intervină cât mai curând posibil. Dacă ai simptome asociate cu tromboza venoasă, adresează-te unui medic pentru un consult de specialitate. 

Bibliografie: 

  1. „Deep Vein Thrombosis” AAOS, Aaos.org, 2021, orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/deep-vein-thrombosis. Accessed 21 Feb. 2023.
  2. „Venous Thromboembolism” NHLBI, NIH, 19 Sept. 2022, https://www.nhlbi.nih.gov/health/venous-thromboembolism. Accessed 21 Feb. 2023.
  3. „What Is Thrombosis?”, North American Thrombosis Forum, 10 May 2022, thrombosis.org/patients/what-is-thrombosis/. Accessed 21 Feb. 2023.
  4. „What Is Venous Thromboembolism?” Centers for Disease Control and Prevention, 10 Feb. 2020, www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html. Accessed 22 Feb. 2023.

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor