Anevrismul cerebral - cauze, simptome, tratament

Articol scris de Dr. Rareș Nechifor, medic primar radiolog la Centrele Ares Bucuresti

Deoarece este localizat la nivelul vaselor ce irigă creierul, anevrismul cerebral poate avea consecințe grave înainte de a se rupe deoarece realizează o compresie pe nervii cranieni sau structurile adiacente. În situația în care se rupe, poate provoca un accident vascular cerebral cu risc crescut de deces. Astfel de umflături sau săculeți cu sânge pot apărea oriunde în creier, însă majoritatea sunt localizate între creier și baza craniului.

Cauzele anevrismului cerebral

Anevrismul cerebral apare cu precădere după vârsta de 40 de ani, însă manifestările sale apar treptat, pe măsură ce vasul „defect” se umple cu sânge sau se rupe. Specialiștii estimează că 1.5-5% din populația lumii va dezvolta un anevrism cerebral pe parcursul vieții, procent din care doar 0.5-3% se vor confrunta cu un anevrism cerebral hemoragic.

Nu se cunosc cu exactitate cauzele care stau la baza apariției anevrismului cerebral, dar există anumiți factori de risc ce pot contribui la apariția acestei afecțiuni. O persoană poate moșteni genetic tendința de a dezvolta anevrismul cerebral din cauza unor boli precum cele ale țesutului conjunctiv, boala rinichiului polichistic sau a malformațiilor arterio-venoase intracraniene. Anevrismul cerebral poate apărea și din cauza traumatismelor cranio-cerebrale ori ca o urmare a îngroșării arterelor din cauza aterosclerozei sau a procesului natural de îmbătrânire. De asemenea, hipertensiunea arterială, tumorile, infecțiile, consumul de droguri și alcool, fumatul sau bolile sistemului vascular favorizează apariția unui anevrism cerebral.

Femeile sunt mai predispuse la această afecțiune decât bărbații. Există studii ce speculează că și medicamentele contraceptive cresc riscul apariției bolii. Totodată, se consideră că exercițiile fizice intense, hiperexcitația, episoadele acute de stres sau furie, emoțiile puternice, consumul excesiv de cafea ori sucuri acidulate și greutatea la defecație cauzată de constipație pot favoriza apariția anevrismului cerebral.

Există trei tipuri de anevrism cerebral:

  • Anevrismul cerebral sacular – are forma unui sac și se formează la bifurcația dintre două artere mari de la baza creierului. Este cel mai comun tip de anevrism, în special la adulți, și cauza principală pentru hemoragiile subrahnoidiane.
  • Anevrismul cerebral fuziform – ia naștere printr-o dilatație de-a lungul peretelui vasului de sânge, este foarte rar întâlnit și arată ca o umflătură ce se dezvoltă pe toate părțile arterei.
  • Pseudoanevrismul – apare atunci când în peretele unei artere se formează o mică deschizătură, iar sângele ce vrea să iasă prin aceasta este blocat de țesutul ce înconjoară artera. Este, de fapt, un anevrism fals, dar prezintă un risc de ruptură și hemoragie mai mare decât anevrismul cerebral real.

Simptomele anevrismului cerebral

Cele mai multe anevrisme cerebrale sunt asimptomatice și pot fi descoperite întâmplător, iar leziunile cu un diametru sub 10 mm au un risc foarte mic de rupere. În cazul în care este vorba de anevrismul cerebral nerupt, apar simptome din cauza presiunii pe care acesta o exercită asupra unei anumite zone din creier. În acest sens, pacientul se confruntă cu durere de cap severă, discurs incoerent, mișcări neobișnuite ale ochilor, vedere încețoșată, amorțeală pe o parte a feței sau durere în ceafă.

Dacă anevrismul cerebral este rupt, debutează subit și simptomele sale includ durere de cap foarte puternică, greață, senzația de gât înțepenit, vărsături, sensibilitate la lumină, durere puternică în zona cefei, letargie, hipertensiune arterială, pupile dilatate, atac de apoplexie, leșin sau pierderea cunoștinței. În astfel de situații, pacientul trebuie să solicite de urgență asistență medicală. În cazul pacienţilor cu anevrism cerebral hemoragic, riscul de deces este de aproape 40%, motiv pentru care simptomele nu trebuie ignorate.

Diagnosticul pentru anevrismul cerebral poate fi pus în urma unor investigații imagistice precum angio CT, angio RMN sau angiografii cerebrale.

Tratamentul anevrismului cerebral

Anevrismul cerebral trebuie tratat în funcție de vârsta pacientului, starea sa generală de sănătate, dimensiunile anevrismului sau alți factori de risc. În cazul unui anevrism cerebral nerupt, medicii îl pot ține sub observație prin verificări periodice sau poate fi administrat pacientului un tratament cu scopul de a reduce tensiunea arterială, diminuând astfel și riscul de rupere. Dacă anevrismul cerebral nerup are o formă bizară, dimensiuni prea mari sau este localizat într-o zonă dificilă, se poate interveni și chirurgical pentru îndepărtarea lui, atât prin ocluzie endovasculară cât și prin cliparea sacului anevrismal.

În cazul în care anevrismul cerebral este rupt se tratează prin intervenții chirurgicale și metode de recuperare. Cliparea anevrismului este o procedură ce se realizează prin craniotomie, localizarea leziunii și blocarea fluxului de sânge către anevrism prin implantarea unui clip metalic. În situația în care nu este posibilă această procedură, se poate apela la ocluzia endovasculară, respectiv blocarea completă a arterei unde se află anevrismul cerebral și redirecționarea fluxului de sânge cu ajutorul unui bypass, către o altă arteră.

O metodă alternativă și complementară tratamentului chirurgical este embolizarea endovasculară. Pe o arteră din zona inghinală se introduce un cateter ce va fi apoi condus către zona unde se află anevrismul cerebral. Odată ajuns la destinație, mici spirale metalice sunt eliberate în interiorul anevrismului ca să blocheze circulația sângelui care-l alimentează.

 

Riscul de recidivă în cazul unui anevrism cerebral este de 15-20%. Bolnavul trebuie să adopte un stil de viață sănătos, să evite tutunul, alcoolul, să efectueze regulat exerciții fizice moderate și să își mențină colesterolul la un nivel optim. Cu toate că anevrismul cerebral nu poate fi prevenit, există posibilitatea de a ține sub control unii dintre factorii de risc asociați acestei afecțiuni.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.