Anevrismul cerebral


Anesteziegenerală
Durată procedură30-60 min
Durată spitalizare24h

Generalități despre anevrismul cerebral

Ce este anevrismul?

Anevrismul este o dilatare (umflatura) ca un sac al unei artere, datorita slabiciunii peretelui acelui vas. Poate fi localizat oriunde in corp, dar cele cerebrale (localizate la nivelul vaselor care vascularizeaza creierul) pot avea consecinte grave fie secundar compresiei pe care o realizeaza asupra nervilor cranieni (paralizii, cefalee intensa(durere de cap) de tip migrenos sau chiar migrena, tulburari de vedere) sau se poate rupe provocand un accident vascular cerebral (hemoragic) cu risc mare de deces.

Care sunt cauzele anevrismului?

Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale peretilor arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de tesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformatii arterio-venoase). Alte cauze includ traumatisme la nivelul capului, hipertensiune arteriala, infectii, tumori, atreoscleroza, fumatul, consum de droguri.

Frecventa lor este mai mare la persoanele varstnice (tipic, varsta medie de prezentare este cuprinsa in intervalul 40-60).

Clasificare:

Exista mai multe tipuri de anevrism, cel mai frecvent de tip sacular (ca un sac, cu gat ingust; frecvent implica vasele de la baza creierului), fuziform (ca un fus, cu cresterea tuturor dimensiunilor) – acesta se asociaza frecvent cu leziuni aterosclerotice si de tip disecant – cel mai adesea apare in urma traumatismelor care diseca / rup peretele vasului permitand sangelui sa patrunda si sa se acumuleze in crestatura astfel formata, cu balonizarea (umflarea)asimetrica a peretelui arterial.

Pot avea orice localizare, dar cel mai frecvent implica vasele din portiunea frontala a creierului.

Simptomele unui anevrism cerebral

Majoritatea anevrismelor sunt asimptomatice, cele cu dimensiuni mici (diametru sub 10 mm) având un risc redus de rupere. Riscul de rupere crește proporțional cu dimensiunile anevrismului, cu localizarea posterioară (în spatele creierului) sau dacă au existat anevrisme care s-au rupt anterior.

În concluzie, un anevrism poate rămâne mult timp asimptomatic, primele semne ale existenței sale putând fi date de hemoragia secundară ruperii sale. (hemoragie subarahnoidiană – în spațiul dintre creier și învelișurile sale sau hemoragie intracerebrală – în interiorul creierului).

În acest caz pacientul poate simți cefalee severă și bruscă (durere de cap), greața, vărsături, senzație de gât rigid, fotofobie (sensibilitate la lumină), pierdere simțuri, convulsii, pierderea stării de constiență.

Alte semne ale existenței anevrismului : cefalee de tip migrenos/migrenă, durere la nivelul și în spatele globilor oculari, tulburări de vedere, slăbiciune și pupile dilatate.

Diagnosticul acestei anomalii poate fi pus în urma unor investigații imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale. Există o anumită predispoziție genetică (deși nu sunt ereditare) de aceea se recomandă ca rudele pacienților cu anevrism cerebral să efectueze teste de depistare.

Cum te pregătești pentru tratament?

  • Item Description
    1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecocardiografie
  • Item Description
    3. Anumite medicamente vor fi oprite
  • Item Description
    4. Nu vei mânca și nu vei bea apă
  • Item Description
    5. Te vei abține de la fumat

Cât durează internarea?

Tratamentul anevrismului cerebral prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și intervenția propriu-zisă. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.

Riscuri

Complicațiile sunt rareși riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

  • reacții alergice la substanțele administrate
  • reacții la anestezice
  • fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • mici sângerări la nivelul puncției vasculare
  • febră
  • cefalee, migrenă
  • infecție
  • embolie gazoasă
  • lezarea peretului aortic sau al arterei femurale
  • eșec procedural din motive tehnice sau anatomice
  • sângerare, ruptura anevrism și risc de accident vascular cerebral
  • complicații cerebrale ( accident vascular cerebral sau tranzitor, hemiplegie (paralizie a jumătate de corp), pierderea constienței, afazie (pierderea capacității de a înțelege vorbirea sau de a vorbi),
  • risc scăzut de deces prin complicații majore (hemoragie, accident vascular)
  • unii pacienți pot acuza sensibilitate la nivelul scalpului o perioadă de timp, care se poate manifesta fie ca o iritație (se poate trata cu unguente) sau prin căderea parului localizat (doar o perioadă de timp) și în această zonă poate fi resimțită sensibilitate la soare (până la creșterea părului).

Ce se întâmplă în timpul procedurii

Tratamentul intervențional se realizează printr-o tehnică similară angiografiei.

După anestezie se efectuează o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală. Aici  se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției). Ulterior se administrează heparina. Aceasta previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției. Pe teacă se introduce un cateter, iar pe acesta un microcateter prevăzut în capat cu un dispozitiv (denumit “coil”) cu ajutorul căruia se va închide anevrismul. În momentul în care se ajunge la nivelul anevrismului, acest dispozitiv va fi introdus în deschizătura anomaliei vasculare. Aici va umple anevrismul blocând astfel intrarea sângelui total sau parțial. Pot fi necesare mai multe dispozitive pentru obstrucția completă a anevrismului.

Coil-ul este un dispozitiv din platină, extrem de subțire (cel mai mic este mai subțire decât un fir de păr, cel mai gros este de 2 ori mai mare decât grosimea unui fir de păr), foarte flexibil, care umple anevrismul, mulându-se pe el.

În timpul intervenției se verifica în permanență localizare cateterului prin angiograme repetate (injectare de substanță de contrast pe cateter care permite vizualizarea cateterelor și a sistemului vascular). După ce s-a montat coil-ul, se verifică angografic rezultatul și dacă anevrismul a fost închis, se aplică un microcurent care va determina detașarea coilului de microcateter. Ulterior, se retrag toate cateterele. Teacă mai poate fi lăsată pe loc câteva ore.

Care sunt avantajele acestei tehnici?

• reduce riscul de ruptură și reduce simptomatologia

• nu necesită craniotomie ( incizie la nivelul craniului – ca în cazul intervenției de tip clipping)

• poate reduce dimensiunile unui anevrism considerat anterior inoperabil

• tratament minim invaziv, recuperare și spitalizare scurte

Hemostaza

După terminarea investigației se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
  • Item Description
    2. Vei face o electrocardiogramă de control
  • Item Description
    3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
  • Item Description
    4. Vei fi monitorizat 24 de ore

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o astfel de proedură, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul tău și să respecți tratamentul indicat de acesta. La domiciliu vei urmări dacă apar febra sau frison, modificări la nivelul locului de puncție (sângerare, hematom, o echimoză mică (vanataie) - poate fi normal), dacă apar modificări la nivelul piciorului pe care s-a intervenit ( modificări de culoare, temperatura sau sensibilitate) precum și alte manifestări neurologice.

Este importantă verificarea periodică a statusului anevrismului – prin angiografii repetate, prima de obicei după cel puțin o lună de la intervenție (medicul tău te va orienta în acest sens).

Procedurile Noastre

Află mai multe detalii

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.