Ischemia mezenterică - Cauze, simptome și tratament

Articol scris de Dr. Mihaela Amariei, medic specialist cardiolog la Centrele Ares Bucuresti

Această afecțiune apare de obicei la persoanele cu vârstă de peste 60 ani, la fumători și la persoanele care suferă de hipercolesterolemie (colesterolul prezintă un nivel ridicat în sânge).

Ischemia mezenterică poate fi de două tipuri: acută sau cronică. În cazul în care pacientul prezintă o formă acută, intestinul îi este privat de aportul sangvin, fapt ce conduce la eliberarea de mediatori ai inflamației și necroza unei părți a intestinului. Ischemia mezenterică cronică apare atunci când minimum două vase de dimensiuni mari sunt sever afectate de ateroscleroză. 

Cauzele ischemiei mezenterice

Aportul sangvin la nivelul tubului digestiv este dirijat de cele trei artere care pornesc de la nivelul aortei abdominale: trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și artera mezenterică inferioară. Diminuarea fluxului de sânge, primul semn al ischemiei mezenterice, face ca celulele tractului digestiv să fie insuficient oxigenate, iar în aceste condiții, tubul digestiv nu mai poate absorbi nutrienții produselor alimentare. Afecțiunea poate apărea și brusc, în urma unui cheag de sânge care restricționează fluxul sangvin, provocând dureri abdominale și scaune cu sânge.

Simptomele ischemiei mezenterice

În cazurile în care pacientul prezintă ischemie arterială mezenterică acută, apar diareea, durerile abdominale severe și vărsăturile.

Cele trei faze progresive ale ischemiei mezenterice sunt:

  • Etapa hiperactivă - simptomele includ: dureri abdominale severe, scaune cu sânge 
  • Faza paralitică - simptomele includ: durere abdominală extinsă, abdomen sensibil la atingere, motilitate intestinală scăzută, balonare
  • Faza de șoc - simptomele includ: șoc și acidoză metabolică cu deshidratare, tensiune arterială scăzută, ritm cardiac rapid, confuzie

Durerile abdominale sunt principalul simptom al ischemiei mezenterice și apar în general postprandial (după masă), manifestându-se sub forma unei crampe preombilicale. În timp, simptomele devin din ce în ce mai puternice, pacientul începe să mănânce din ce în ce mai puțin pentru a evita durerea. Această fază este, de obicei, tardivă, iar infarctul intestinal este deja instalat, cauzând necroza și perforația intestinală. 

Prezența sângelui în scaun este un simptom care apare mai rar, dar poate fi asociat ischemiei mezenterice. Scaunul ajunge să aibă o culoare foarte închisă și o consistență vâscoasă.

Tulburările de tranzit sunt cele mai frecvente simptome asociate acestei afecțiuni. Se pot instala atât diareea, cât și constipația.

În situațiile în care ischemiei mezenterice îi este asociată ocluzia intestinală, apar și vărsăturile fecaloide.

Din cauza simptomelor nespecifice, diagnosticul ischemiei mezenterice este foarte dificil, iar diagnosticul diferențial se face cu ulcerul gastric și gastrita, cu cancerul gastric sau intestinal. Un alt diagnostic diferențial întâlnit, mai ales în stadiile incipiente, este cu indigestia. În cazurile stadiului tardiv, diagnosticul diferențial poate include cauzele de abdomen acut. 

Tratamentul ischemiei mezenterice

Dacă pacientul este suspect de ischemie mezenterică, investigațiile recomandate sunt Angio CT și Angio RMN, metode care arată arborele vascular cu ajutorul substanțelor de contrast. Cu această modalitate se pot vedea foarte clar vasele de sânge și dacă fluxul sangvin este diminuat sau oprit la un anumit nivel.

Investigațiile radiologice, fără posibilitatea intervenției terapeutice, sunt CT-ul abdominal și RMN-ul abdominal simple. În general, acestea sunt recomandate în cazul diagnosticului incert sau dacă sunt suspectate alte afecțiuni.

Ischemia mezenterică acută este o urgență chirurgicală, iar pacientului îi vor fi administrate măsuri de prim ajutor, montarea unei sonde nazo-gastrice, oxigenoterapie și asigurarea unei linii venoase. În unele cazuri, pacientul poate necesita o reechilibrare hidroelectrolitică, volemică și nutrițională. Dacă trombul este descoperit din timp, se poate încerca distrugerea lui cu agenți trombolitici, sub administrare intravenoasă.

Scopul tratamentului chirurgical este de a repermeabiliza vasul, a relua circulația și a revasculariza în timp util segmentul de intestin implicat în procesul patologic.

Tratamentul chirurgical curativ se face în baza apariției ischemiei, în funcție de cauză, putându-se realiza:

  • Embolectomii: îndepărtarea embolului
  • Endarterectomie: extragerea piesei ce blochează lumenul alături de tunica internă a vasului
  • By-pass, în cazurile în care se poate aplica
  • Rezecție intestinală, în cazul în care leziunile sunt ireversibile și segmentul intestinal este compromis

Ischemia mezenterică cronică poate fi abordată prin secționarea și excizia zonei de blocaj cu ligaturarea capetelor vasculare și reconectarea arterei la aortă. O intervenție alternativă poate fi un by-pass al zonei obstruate, folosind o grefă de material plastic nonalergizant. O altă abordare des întâlnită este endarterectomia transaortică, care este reprezentată de o incizie abdominală prin care se îndepărtează placa de aterom din peretele vasului.

Alternativa tratamentului chirurgical este reprezentată de introducerea unui stent pe vasul obstruat pentru a lărgi zona, prin îndepărtarea mecanică a blocajului, permițând reluarea circulației. Această procedură este relativ nouă și este recomandată doar în centrele de specialitate, cu experiență în domeniu.

În diagnosticul de ischemie mezenterică cronică, după intervenția chirurgicală reparatorie, prognosticul este favorabil, însă pacientul trebuie să își modifice stilul de viață pentru a evita orice risc, mai ales cel de ateroscleroză.

O dietă sănătoasă, fără grăsimi și mult sport vor ajuta pacientul să mențină sănătatea vaselor sangvine și a întregului organism.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.